Pentru ca ieri am avut o zi ceva mai scurta la serviciu, dupa terminarea programului am purces catre service-ul autorizat Canon din Bucuresti pentru a vedea ce are aparatul meu foto.
Planul era urmatorul: ajung acolo, il rog pe baiat sa mi-l repare pe loc, ca e o problema minora la mufa cablului de date si plec triumfatoare cu aparatul ca si nou. In cinci minute am si terminat! Piece of cake!
Desi la prima vedere adresa parea imposibil de gasit, pasii m-au purtat direct catre strada si mai apoi cladirea unde isi avea firma sediul. Pasii sau instinctul… Am urcat scarile usor sovaitoare, am ajuns pe un hol cu mai multe usi si la un moment dat am zarit o sageata care imi indica camera cautata. In biroul cochet nu era insa nimeni, iar din camera vecina s-a auzit o voce de barbat: “luati loc, suntem in pauza de masa”. Primul semn rau. “Hai ca am nimerit la fix” mi-am spus in sinea mea. Deh, e norocul meu proverbial… M-am asezat confortabil pe o canapea de piele si am asteptat nerabdatoare intoarcerea angajatului care trebuia sa se ocupe de rezolvarea problemei mele. Dintr-o data, patrunde in incapere, val-vartej, un Continuă să citești Farmecul Vietii
