Totul a inceput in urma cu mai bine de un an, prin mai 2010, iar primele noastre intalniri pe niceeynice ar putea fi caracterizate oricum mai putin romantice. Avem chef de joaca, de distractie, de provocari si nu toti au inteles ce se ascundea dincolo de afirmatiile mele la un moment dat. Dar discutiile despre stradutele inguste si romantice vor dainui pentru totdeauna in constiinta celor care au argumentat atunci pro sau contra. Si cum sa nu le iubesti? Continuă să citești La Multi Ani, Lusio
Later edit: in stanga sus aveti un nou poll despre animalutul preferat
Caine
Continuă să citești Miercurea fara cuvinte
Am primit in urma cu cateva luni o invitatie de la Nice de a posta din cand in cand un articol pe summerday. Imi amintesc ca raspunsul meu a fost evaziv in acel moment. Am hotarat in cele din urma sa accept propunerea ei, de a scrie. Poate tocmai din dorinta de schimbare.
Cand si de ce apare nevoia de schimbare? Simplu. Din dorinta de a nu stagna, de a nu ramane pe loc, de a evolua.
Sa insemne atunci ca suntem nemultumiti de noi insine? Continuă să citești Nevoia de schimbare
http://www.youtube.com/watch?v=-oaHHrNQVrg
What a wicked game you play
To make me feel this way
What a wicked thing to do
To let me dream of you
What a wicked thing to say
You never felt this way
What a wicked thing to do
To make me dream of you
And I don’t wanna fall in love
[This love is only gonna break your heart]
And I don’t want to fall in love
[This love is only gonna break your heart]
Asta e povestea… Asadar, ce ar trebui sa fac? Sa ma indragostesc Continuă să citești Nobody loves no one
“Nu te agita atat, lucrurile bune se petrec atunci cand le astepti mai putin.” Gabriel Jose Garcia Marquez
Ati asteptat mai mult de un an de zile s-o cunoasteti pe Nice. Rabdarea voastra este acum rasplatita din plin. Aveti o poza cu mine…bronzata. :blush: Continuă să citești Maxima zilei (XIX) Rabdare
Nu voi scrie despre celebrul serial şi nici despre numărul de ore al unei zile! Acum exact 24 de primăveri s-a născut un om. Ei, şi ce dacă?! Mi s-a spus că, atunci când am fost evacuat cu forţa din domiciliul care îmi fusese repartizat în pântecul mamei, medicii au râs. De plânsul meu! În acea zi însorită de 17 aprilie 1987 un nou luptător a intrat în arena vieţii. Primul cântec de leagăn mi-a fost glasul roţilor de tren. Oficial, eram un proaspăt cetăţean al Republicii Socialiste România, afişând un zâmbet tâmp şi o privire pierdută în spaţiu. Fireşte, aceste detalii nu îmi erau cunoscute atunci!
Evenimentele din decembrie ‘89 m-au surprins departe de lumea dezlănţuită, într-un sătuc din Mehedinţi, unde învăţam să vorbesc şi să fac năzbâtii. Îi mulţumesc bunicii din partea tatălui pentru primul aspect, pentru cel de-al doilea mă felicit, căci am fost autodidact!
Au trecut anii şi a venit şi năpasta! Am fost, din nou, evacuat din universul cu care abia mă obişnuisem şi readus în tumultosul oraş, acum capitalist, liber şi democrat (?) Îmi amintesc bine prima zi de şcoală, de puştiul blond şi stingher, care păşea timid printre străini. Îmi amintesc chipul blând al învăţătoarei, abecedarul albastru şi cartonat şi floarea, da, floarea proaspăt culeasă pe care, din păcate, aveam să o pierd. Am înţeles târziu că ea reprezenta un simbol şi că, o dată cu pierderea ei, mi-am pierdut şi inocenta de copil.
Puştiul a crescut, a urmat un liceu, a absolvit o facultate, a cunoscut fiorii dragostei şi acum Continuă să citești 24
Nu stiu cati dintre voi erati pe blog sau va mai aduceti aminte de acest articol. In el vorbeam despre poezia mea de suflet, “Daffodils” si despre motivatia launtrica de a fi astfel desemnata si prezentam cu o bucurie aproape copilareasca o descoperire recenta, o multitudine de varietati de narcise, incredibil de spectaculoase si delicate in acelasi timp, mai frumoase decat mi-as fi imaginat vreodata ca pot exista.
Azi, pe langa sarbatoarea religioasa a intrarii Domnului Iisus Hristos in Ierusalim, atentia comunitatii traditionale este indreptata si catre renasterea vegetatiei. De fapt, denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora.
Duminica Floriilor reprezinta o dubla sarbatoare si in familia mea, de aceea, este, poate, cea mai emotionanta zi din an. Atat eu cat si mama mea purtam nume de floare, desi, in timp ce eu Continuă să citești Dances with the daffodils