Why do we eat?

Later edit: articol scris in colaborare cu maestrul Vacitim. Ma rog, mai mult maestru’ si-a adus contributia la realizarea sa, eu sunt pe acolo, pe la sfarsit, cu doua cuvinte si trei intrebari. :cheerful: :biggrin:

Nu exista dragoste mai sincera decat dragostea pentru mancare” G. B. Shaw

Un lucru nenatural, hrana a fost inclusa de medicii si filosofii antichitatii intre factorii vietii care apartin sferei artificiale. Hrana devine cultura atunci cand este produsa, preparata si mai ales consumata, daca tinem cont de posibilitatea de a ne alege felurile de mancare dorite. In acest context cultural, primele societati agrare, puternic ancorate in ritmul ciclic al naturii au elaborat ideea omului civilizat care isi creaza singur hrana, utilizand mijloace proprii-artificiale. Aceasta hrana, complexa, gandita si obtinuta in urma colaborarii interumane, difera de cea oferita de natura si serveste pentru a sublinia diferenta dintre aceasta si cultura. Astfel, omul se distinge de animal. Modul de preparare al hranei s-a diversificat in timp astfel incat intreaga activitate s-a transformat in arta.

Evolutia sociala a unor popoare a creat si un dualism ciudat, gastronomie/guvernarea statului, argumentat pe diferenta dintre civilizat-persoana care mananca hrana gatita si necivilizat-cel care o consuma cruda. Notiunea de rafinament care se asociaza celei de civilizare atunci cand ne referim la arta culinara europeana devine concreta si reala incepand din Continuă să citești Why do we eat?

Share

Dances with the daffodils

Nu stiu cati dintre voi erati pe blog sau va mai aduceti aminte de acest articol. In el vorbeam despre poezia mea de suflet, “Daffodils” si despre motivatia launtrica de a fi astfel desemnata si prezentam cu o bucurie aproape copilareasca  o descoperire recenta, o multitudine de varietati de narcise, incredibil de spectaculoase si delicate in acelasi timp, mai frumoase decat mi-as fi imaginat vreodata ca pot exista.

Azi, pe langa sarbatoarea religioasa a intrarii  Domnului Iisus Hristos in Ierusalim, atentia comunitatii traditionale este indreptata si catre renasterea vegetatiei. De fapt, denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora.

Duminica Floriilor reprezinta o dubla sarbatoare si in familia mea, de aceea, este, poate, cea mai emotionanta zi din an. Atat eu cat si mama mea purtam nume de floare, desi, in timp ce eu Continuă să citești Dances with the daffodils

Share