Pamflet
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=H1asxbvkaaM]
Zilele astea, printre lacrimi de dor, dezamagiri si deceptii sentimentale, revelatii surprinzatoare, suferinta fizica si munca asidua la serviciu, am cautat un medicament, un soi de panaceu. Ceva care sa ma faca sa redevin copil, sa-mi reimprospateze exteriorul si sa-mi vindece interiorul, sa ma faca sa uit de durere, sa-mi imbunatateasca sanatatea mentala si cea generala. L-am identificat fara prea mari eforturi: cel mai bun medicament este rasul, responsabil pentru producerea de endorfine, substante chimice naturale care alina durerea fizica si produc un sentiment de euforie, ceea ce ajuta la reducerea stresului fizic si mental. Efectele psihologice ale acestuia nu sunt de neglijat, iar faptul ca determina scaderea tensiunii arteriale, reglarea batailor inimii, relaxarea muschilor si realizarea eficienta a schimbului de oxigen, este un lucru demonstrat stiintific, japonezii recurgand deja la terapia prin ras in vederea imbunatatirii sanatatii.
Potrivit expertilor, oamenii nu mai rad atat de mult cum o faceau acum sute de ani si nici chiar precum acum 50 de ani. Prin anii ’50 oamenii radeau aproximativ 18 minute in fiecare zi. In prezent, aceasta perioada s-a redus la Continuă să citești Un weekend de tot rasul! Partea I
[polldaddy poll=4024024]
L-am evitat cu obstinatie toata viata. L-am redescoperit in septembrie, atunci cand o persoana draga s-a intors din vacanta cu mai multe sortimente si mi le-a oferit in dar. M-am bucurat ca un copil de primirea zecilor de plicutele, de parca tineam in maini o nepretuita comoara. Si cu cea mai nedisimulata curiozitate am hotarat ca trebuie sa le incerc pe toate. Si tot din acel moment am inceput sa visez la realizarea unui material complet despre acest subiect…
Ca si in cazul cafelei, nu ma atragea gustul sau. Si nici faptul ca trebuia consumat fierbinte. Pur si simplu imi facea rau. La fel cum si laptele imi provoca o stare ciudata, dar macar avea gust bun. Nu am avut niciodata cultul ceaiului, dar citind mai multe despre efectele sale benefice, am realizat ca poate n-ar fi fost o idee rea. Asa ca am trecut la testarea principalelor tipuri de ceai: verde, negru si alb. Continuă să citești White, Green or Black?
Beauty is in the eye of the beholder
Am ajuns intr-un punct al existentei vietii pe Terra in care aspiram tot mai mult la simplitate, naturalete, adevar, frumusete. Dar lucruri simple nu exista, simplu inseamna dificil, simplitatea fiind poate cel mai greu lucru de asigurat in lume, ultima limita a experientei si un ultim efort al geniului. Visam la intoarcerea la natura, respingem artificialul, incepand de la comportament si terminand cu aditivii alimentari sau parabenii din cosmetice, atat de huliti in ultima vreme. Incet-incet vom renega insasi rasa umana, pentru ca ea se face vinovata pentru introducerea si dominatia artificialului si eliminarea cvasitotala a naturalului din jurul nostru. Frumusetea este si ea relativa caci frumusetea lucrurilor este in sufletul celor care le admira. Iar adevarul este un puzzle ce cuprinde adevarurile fiecaruia, de fapt nici nu exista adevar absolut, ci doar drumuri care duc spre el, nu intamplator acest blog are motto-ul” there are three sides to any argument: my side, your side and the right side.”
1. Pasiunea mea pentru fotografie este relativ recenta si se reflecta din plin in paginile acestui blog. A debutat prin 2005-2006, in momentul in care am primit cadou primul meu telefon mobil cu camera. Pana atunci nici nu vroiam sa aud de poze. Si tot atunci, in mod subit, s-a prefigurat o noua pasiune: Continuă să citești Maxima zilei (XI) Natural vs Artificial
Titlu: Germenii, mâncarea miraculoasa
Editura: Benefica, 2009
Autor: Steve Meyerowitz
Motto: „Importanta nu e mâncarea din viata ta, ci viata din mâncarea ta”
Era o nuvela a lui Baiesu cam asa: intr-un sat exista un batrân intelept, la care satenii se duceau sa-i ceara sfatul ori de câte ori aveau o problema. La un moment dat vine la el un satean caruia incepusera sa-i moara gainile. Inteleptul ii tot da sfaturi, dar gainile mor in continuare, pâna când nu mai ramâne niciuna. Catranit, sateanul se duce la intelept si ii spune: „Mi-au murit toate gainile. Acum, ce sfat imi dai?”. La care inteleptul ii raspunde: „Dragul meu, eu sfaturi as mai avea, dar nu mai ai tu gaini”.
Cam asa si cu germenii. De 20 de ani se scriu articole intr-o multime de reviste, de când cu utilizarea intensiva a internetului apar si pe aici sute de mii de postari si mereu avem de-a face cu tot felul de descrieri (in general copiate intr-un sir care tinde catre infinit) ale calitatilor extraordinare ale diferitelor alimente. Cu retete si sfaturi. Cu diete minune. Desi, daca ma uit eu bine la cum a evoluat natiunea româna in acesti 20 de ani, la cât de burtoasa, cefoasa si strâmba a devenit (la modul general, bineinteles ca exista si exceptii), la invadarea naturii (si nu numai) cu sute de mii de gratare in fiecare week-end din aprilie si pâna-n octombrie, la meniurile majoritatii restaurantelor, as zice ca utilitatea lor tinde in mod apasat catre zero. Continuă să citești Germenii – un alt sfat in alta traista.
[polldaddy poll=3645474]
Printre atatea lepsute si recenzii, doruri si neimpliniri, tristeti si lacrimi, visuri si sperante, nu mi-a ramas timp sa ridic o problema de interes general, mereu actuala si extrem de controversata si anume apa minerala plata sau carbogazoasa. Apa cea atat de banala, dar totodata vitala pentru mentinerea sanatatii organismului(este bine stiut faptul ca un consum insuficient de apa are drept consecinte scaderea tensiunii arteriale, oboseala, probleme cardiace si de circulatie a sangelui, uscarea pielii, scaderea puterii de concentrare, deoarece creierul nu este irigat suficient, constipatie, crampe abdominale, balonari).
Asadar, banuiesc eu ca apa reprezinta subiectul la care ne gandim zilnic cel mai frecvent. Nu stiu altii cum sunt, am citit recent ca femeile trebuie sa consume mai multe lichide, pentru ca transpira mai mult decat barbatii, pierd mai mult lichid dar si substante minerale esentiale, de exemplu calciu, dar eu as bea apa non stop. In consecinta, recunosc, am devenit obsedata de apa. :( :P
Din capul locului trebuie sa mentionez ca sunt fan declarat al apei minerale carbogazoase, dar nu oricare, ci a celei care poarta eticheta de Harghita. La sticla, nu la pet(despre apa la pet am citit ca produce boli cardiovasculare, cancer la san si diabet, in fine, mai exista ceva care nu ne imbolnaveste, fizic sau psihic in ziua de azi :( ??). Insa, in ultimii ani, de fiecare data cand intru intr-un hipermarket, vad extrem de multa lume care-si achizitioneaza bidoane sau baxuri de apa plata. Si chiar daca nu-mi place sa recunosc, este o moda sa bei apa minerala plata, este un trend sa spui ca nu-ti place apa minerala carbogazoasa si ca-ti face rau. Tind sa cred ca romanii sunt mai nou niste snobi, altfel nu inteleg cum toti avem dintr-odata aciditate crescuta la stomac si nu putem consuma decat apa plata. Eu beau apa minerala carbogazoasa dintotdeauna si nu am simtit niciodata ceva suspect in urma consumului de circa 2 litri pe zi. Se considera ca apa carbogazoasa produce aciditate gastrica, mai exact, perturbari digestive si nervoase. Femeile fug de ea pentru ca, circula vorba prin sat ca baloneaza, ingrasa si produce celulita. Pe de alta parte, apa plata este tot o apa minerala, dar nu la fel de bogata in dioxid de carbon precum cea carbogazoasa, contine magneziu si calciu, precum si alte substante, in functie de tipul de apa plata: sulfurata, iodurata, alcalina etc. Se spune ca are proprietati terapeutice extraordinare, fiind eficiente in afectiuni precum boli ale tractului digestiv, indigestie, probleme de asimilatie a calciului, boli respiratorii (astm, bronsita), pietre la rinichi.
Pe piata din Romania exista o varietate de ape minerale, care difera in functie de continutul de ioni si minerale. Unele tipuri de apa pot fi consumate zilnic, fara limitare, in timp ce altele trebuie dozate, pentru ca sunt recomandate in tratarea unor boli. De pilda, prevenirea aparitiei cariilor si a osteoporozei poate fi facuta cu ajutorul apelor bogate in fluor (F+); hiperactivismul, precum si afectiunile renale si cardiace sunt tratate cu ajutorul apelor cu continut redus de sodiu (Na+).
Intotdeauna cand alegem apa minerala, trebuie sa fim ghidati in primul rand de compozitia si puritatea ei. Principalii parametri care trebuie urmariti sunt: gradul de mineralizare totala si compozitia specifica. Este esential ca fiecare dintre noi sa citim cu atentie etichetele apelor minerale pentru a putea evalua modul in care acestea pot genera efecte asupra organismului.
Apele minerale imbuteliate care au o mineralizare totala sub 500 mg/l sunt definite ca fiind slab mineralizate si sunt potrivite pentru consumul zilnic. Cum nu toate apele minerale pot fi insa incluse in aceasta categorie, modul recomandat pentru evitarea posibilelor probleme este alternarea consumului de apa minerala cu apa de izvor.
Specialistii recomanda alternarea diferitelor tipuri de apa, cu scopul de a oferi organismului posibilitatea de a se “odihni”, evitand astfel acumularea de minerale. Nu, nu este vorba de alternarea unui brand de apa minerala cu altul, ci alternarea unui tip de apa minerala cu unul non-mineral(apa de fantana, de masa sau provenita dintr-o sursa direct naturala. Apa de izvor are avantajul unui continut scazut in minerale, ceea ce o face potrivita pentru consumul pe termen lung. Fiind extrasa de la adancimi mici, apa de izvor are un indice de mineralizare mai mic (aproximativ 82 mg/l) decat cel al apelor minerale extrase de la adancimi mari.
Apa si efectele ei asupra organismului
• Este adevarat ca trebuie sa bem 2l de apa zilnic? Continuă să citești Apa plata vs apa minerala carbogazoasa
… sau cel putin asa ne recomanda medicii. Ce poate fi mai indicat decat o bautura rece ca gheata intr-o zi torida de vara? Una la temperatura camerei! Desi afara numai canicula nu a fost(din punctul meu de vedere vara asta, prin nenumaratele averse ce se abat zilnic asupra orasului nostru oropsit si obosit, e vorba de Bucuresti, evident, este putin atipica, dar sper sa ramana asa, cu putina imaginatie ne putem inchipui ca Oceanul Altantic i-a luat locul Marii Negre, iar clima temperat-oceanica celei temperat continentale), de vreo cateva zile stau si rascolesc frigiderul in cautare de bauturi super reci sau cuburi de gheata pe care sa le asortez apei minerale din dotare, bautura indispensabila a familiei. Familie impropriu spus, dar asta e o alta poveste. Iar consecintele asupra starii mele de sanatate nu au intarziat sa apara. Au lovit fulgerator, pentru ca au si gasit punctul sensibil. Adica gatul meu. De ieri dimineata m-am trezit cu o durere vaga, insesizabila, pe care la inceput am ignorat-o total, sperand ca asa va disparea ca prin farmec sau ca e doar rodul unor halucinatii rebele si enervante. Numai ca durerea a persistat si mai mult decat atat, s-a acutizat, transformandu-se intr-una nemiloasa, neinduratoare, crancena. Si cu toate astea, azi in drum spre casa, gandul la o inghetata delicioasa nu-mi dadea pace, ca sa nu mai spun de sticla de apa rece la care visam in timp ce ma plimbam pe B-dul Unirii. Apropos de acest loc din capitala unde se petrec lucruri bizare sa le spunem asa, azi un nene ce parea extrem de serios, imbracat la costum, cu diplomat, trecea pe langa sediile unor banci in timp ce canta in gura mare celebra melodie a lui Elvis:
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=yygs_RgNc8c&feature=related]
Cam dubioasa manifestarea, nu era foarte cald la acel ceas din zi… Putin mai incolo, un alt tip incerca sa atraga atentia asupra lui cu orice pret. Si a reusit, tot bulevardul fiind cu ochii dupa el si manevrele sale. Cum? Uite asa:
Mi-am achizitionat niste pastilute (humex) contra durerii de la farmacia de bloc si am intrat nerabdatoare pe net pentru a gasi si alte remedii impotriva cumplitei boli :D ce nu-mi da pace. Si astfel am aflat ca inflamarea gatului se numeste angina si se datoreaza consumului de alimente sau bauturi reci, dar si a produselor lactate. Iar sfaturile vizau consumul de ceaiuri, in special de salvie, lemn dulce sau mugur de pin. Nu am asa ceva in casa, nici nu am auzit de ele(poate de cel de mugur de pin). Oricum nu-mi plac ceaiurile. De niciun fel. Acestea trebuie baute caldute, numai cu miere. Nu am nici miere. De asemenea, se mai precizeaza ca putem face gargara cu ceai de salvie foarte concentrat, in care punem putin bicarbonat de sodiu. Nici prin cap nu-mi trece. :P Un alt remediu: granulele de argila sau compresele (in jurul gatului) cu ulei de eucalipt. Pe astea de unde le iau? :( Alte sugestii gasite : crux sirop(indeparteaza durerile de gat, raguseala, tusea), capsule “raceala si gripa” Fares, lemn dulce-tablete si tot felul de intaritoare si vitamine care-ti promit marea cu sarea. In speranta unei vindecari miraculoase extrem de rapide , va las in compania unui gin tonic cu gheata , va doresc multa sanatate si un week-end de vis! :)