Timpul ne schimba, uneori dramatic, iar acesta este un adevar de netagaduit. Ne schimba perceptia asupra lumii, planurile, optiunile, parerile si nu in ultimul rand pasiunile.
Am strabatut un drum lung si anevoios ca sa ajung azi aici. In 2005 am plecat pentru prima data in strainatate si nici prin cap nu mi-a trecut sa-mi iau aparatul foto cu mine (aveam o Smena ruseasca, cu film). Detestam tot ce avea legatura cu fotografia, simteam ca e un domeniu la care nu ma pricep deloc, fiind rezervat exclusiv profesionistilor. Pur si simplu nu ma atragea. In 2010 am facut poze in Spania cu telefonul, iar rezultatul a fost dezastruos. Abia in 2012 mi-am achizitionat o compacta si mi se parea o investitie pe viata. Sa va spun ca initial imi tremura mana pe camera de emotie?
Apoi am inceput sa vad pe net fotografii de o claritate ireprosabila, iar cel mai tare le admiram pe acelea cu bokeh superb. Am inteles pe loc ca asfel de instantanee imi doresc sa realizez si eu. In septembrie 2012, am ajuns in miez de noapte, intr-una din cele mai noi si moderne capitale europene, Podgorica, dar compacta a esuat in redarea oricarei imagini de la fata locului. Dezamagirea si frustarea mea au atins atunci cote nebanuite.
In februarie 2013 am decis sa fac pasul spre un DSLR. Am oscilat intre Nikon D3100 si varianta sa mai noua (lansare aprilie 2012) si usor imbunatatita, D3200. Cu ce m-a convis cel din urma? Continuă să citești Cu Nikon D3200 la Palatul Mogosoaia
