Etichetă: orgoliu nemasurat

Casa Spiritelor

Autor: Isabel Allende
Editura Humanitas Fiction, 2010
Prima aparitie: 1982

Suntem oameni ai timpului nostru. Eu, de exemplu, mi-am trait o buna parte din tinerete in comunism si, pe cale de consecinta, nu ma poate pacali nimeni incercând sa-mi demonstreze ‘umanitatea’ si ‘superioritatea’ comunismului. Sau ca, indiferent de faptul ca s-a dus dracului comunismul, pâna la urma tot asta e viitorul, ca altfel nu se prea poate. M-a marcat definitiv.

Isabel Allende este nepoata fostului presedinte socialist al statului Chile, Salvador Allende (tatal ei era var primar cu Salvador, ceva de genul asta), pe care dictatura generalului Augusto Pinochet l-a matrasit de la putere, salvând astfel natiunea de comunismul biruitor. Ca in sarcina lui Pinochet s-au retinut doar abuzurile dictaturii, nu si incercarea (din punctul meu de vedere, reusita) de a-si pune tara pe linia de plutire intr-un moment de criza absoluta, asta e altceva.

Dar, vorba celor mai multi bloggeri care se apuca sa scrie câte-n luna si in stele, nu despre asta voiam sa vorbesc. “Casa spiritelor” nu e o carte politica, ci una scrisa in stil magico-realist (gen John Fowles daca vreti, dar mult mai putin buruienos si pictat – el, stilul – cu un umor negru relativ placut, la care se adauga ironia fina, nevitriolanta, specifica oamenilor inteligenti), despre iubire, magie, impliniri si neimpliniri, dar care nu putea sa faca abstractie de contextul social in care se desfasoara actiunile. Si, chiar daca dictatura i-a ucis ruda prezidentiala, scriitoarea reuseste sa se Continuă să citești Casa Spiritelor

Share

O specie pe cale de disparitie

Intotdeauna am fost puternic atrasa de barbatii deosebiti, de barbatii altfel. :wub: De aceia care adopta o atitudine diferita  de cea a majoritatii, de cei care ies in evidenta printr-un comportament neobisnuit. Intr-o lume a minciunii si ipocriziei ii admir pe cei care raman sinceri si corecti, intr-o lume a tentatiilor, pe cei care reusesc sa-si pastreze verticalitatea, integritatea morala, demnitatea.  Intr-o lume atat de materialista, agresiva si lipsita de sensibilitate, imi atrag atentia barbatii care vin cu ceva nou, si nu ma refer la inteligenta sau umor, ci la maniere. La stiinta de a se purta frumos in prezenta unei femei. Secolul vitezei a ucis romantismul, iar galanteria, delicatetea si amabilitatea au fost si ele inlocuite cu badarania, vulgaritatea, lipsa de respect si bun simt. Desi, uneori ma indoiesc ca barbatul roman a avut in sange sau si-a cultivat astfel de calitati. El are doar pretentii exagerate si un orgoliu nemasurat. :alien:

De aceea, zilele trecute, o intamplare petrecuta in bloc la mine, in lift mai precis, a avut darul de a ma bulversa oarecum, de a ma surprinde in mod placut. Am parasit apartamentul cu intentia clara de a ma indrepta spre cel mai apropiat hypermarket, pentru mici cumparaturi si m-am postat linistita in fata ascensorului asteptand ca acesta sa soseasca. Si nu a intarziat sa apara, doar ca, spre marea mea mirare, usa s-a deschis si am fost poftita sa intru de catre Continuă să citești O specie pe cale de disparitie

Share