Amicul meu scotian, Garry, membru in grupul pasionatilor de fotografie de pe facebook, Photo Art, m-a rugat zilele trecute sa-i postez cateva imagini cu orasul meu natal, Bucuresti. Asa ca, am profitat de vremea insorita si deosebit de calda pentru aceasta perioada a anului si de ziua mai lejera de la serviciu, si cu micul Canon in buzunar am pornit spre centrul vechi. Nu mai ajunsesem in zona de peste zece ani si speram la o schimbare in bine. Iar surpriza a fost de proportii. M-am plimbat agale pe stradutele Bucurestiului de altadata, am admirat cladirile in stilul renasterii franceze sau italiene, am facut cunostinta pentru prima data in viata cu una din cele mai vechi berarii ale orasului, Carul cu Bere, mi-au facut cu ochiul nenumarate cafenele si restaurante cochete, am remarcat biserici si muzee impresionante, monumente arhitectonice deosebite. Am descoperit o zona extrem de pitoreasca, de boema si de tinereasca pentru ca Centrul Vechi al Capitalei pulseaza de viata indiferent de ora din zi sau din noapte. O asemenea densitate de oameni pe metru patrat nu mai vazusem din 2010, cand m-a socat aglomeratia de pe Rambla barceloneza. Va invit, asadar, sa ma insotiti intr-o calatorie inedita prin centrul istoric al Bucurestiului. Continuă să citești Micul Paris
Etichetă: orase pitoresti
Periplu prin fosta Iugoslavie
Imi doream de mult sa vizitez fosta Iugoslavie. Ce a mai ramas din ea. Am copilarit in zona granitei de sud vest a tarii, asa ca am crescut cu povestile despre cum era “dincolo, la sarbi”. Mi s-a parut ciudat cum razboaiele care au dus la destramarea unuia dintre cele mai dezvoltate state comuniste europene, embargoul si toate consecintele aferente nu au reusit sa afecteze amicitia romano-sarba. Interesata, desigur, de ambele parti. Tata isi mai aminteste uneori de gustul gumei de mestecat aduse din Occident via Iugoslavia, de Coca-Cola veritabila la cutie, de mult ravnitii jeansi si alte asemenea produse inaccesibile majoritatii romanilor din Epoca de Aur. Ah, sa nu uit de celebra Vegeta, nici o supica nu mai iese la fel de buna fara Vegeta sarbeasca!
Dupa o serioasa munca de convingere, a acceptat sa ma insoteasca. Stiti, ea e mai panicoasa de felul ei, mai precauta. A intrat frica in ea de cand a vazut un documentar despre Kosovo si acum asociaza tot ce aude despre sarbi cu genocid, arme, epurare etnica, etc. Deh, femeile… ele se simt in siguranta doar daca aud vorbindu-se de locuri exotice!
Am ajuns dimineata la Continuă să citești Periplu prin fosta Iugoslavie