Dintotdeauna mi-au placut dulciurile, in special cele care contineau ciocolata sau crema de cacao. Cand eram copil preferam ciocolata din care nu consumam mai mult decat cantitatea recomandata pentru a avea un efect benefic asupra organismului, adica maximum 50 de grame(echivalentul a unei jumatati de tableta) pe zi. Rar faceam excese, recunosc ca s-a intamplat intr-o vacanta la Tusnad si de atunci m-am cam ferit de ea. Asa ca mi-am concentrat atentia asupra prajiturilor de casa, torturilor, inghetatei, checului, toate din cacao. Tot atunci am realizat ca nu suport gustul prea dulce, ca imi provoca o stare de rau, pe care incercam pe cat se poate s-o atenuez cu apa din belsug. Pana acum vreo doua luni simteam nevoia sa consum ceva dulce in fiecare zi. Uneori trebuia sa ma multumesc cu un fruct, un mar sau strugure, preferatele mele. La mijlocul acestei toamne, din lipsa de timp, am renuntat la a mai gati acasa. Am realizat ca e mai ieftin si mai distractiv sa imi cumpar ceva din oras, mi-am gasit si un (fel de) restaurant pe gustul meu, si de atunci, aproape zilnic ma opresc sa servesc cina sau masa de pranz intr-o atmosfera calda, primitoare, relaxanta. Am incercat diverse feluri de mancare, dar niciodata nu am fost tentata de un desert. Rar de tot cand imi cumparam un croissant cu ciocolata. Imi era din ce in ce mai evident, se instalase dezinteresul pentru dulciuri. Care ar putea fi explicatiile acestui fenomen: Continuă să citești Dulce vs sarat
Etichetă: mancare
Germenii – un alt sfat in alta traista.
Titlu: Germenii, mâncarea miraculoasa
Editura: Benefica, 2009
Autor: Steve Meyerowitz
Motto: „Importanta nu e mâncarea din viata ta, ci viata din mâncarea ta”
Era o nuvela a lui Baiesu cam asa: intr-un sat exista un batrân intelept, la care satenii se duceau sa-i ceara sfatul ori de câte ori aveau o problema. La un moment dat vine la el un satean caruia incepusera sa-i moara gainile. Inteleptul ii tot da sfaturi, dar gainile mor in continuare, pâna când nu mai ramâne niciuna. Catranit, sateanul se duce la intelept si ii spune: „Mi-au murit toate gainile. Acum, ce sfat imi dai?”. La care inteleptul ii raspunde: „Dragul meu, eu sfaturi as mai avea, dar nu mai ai tu gaini”.
Cam asa si cu germenii. De 20 de ani se scriu articole intr-o multime de reviste, de când cu utilizarea intensiva a internetului apar si pe aici sute de mii de postari si mereu avem de-a face cu tot felul de descrieri (in general copiate intr-un sir care tinde catre infinit) ale calitatilor extraordinare ale diferitelor alimente. Cu retete si sfaturi. Cu diete minune. Desi, daca ma uit eu bine la cum a evoluat natiunea româna in acesti 20 de ani, la cât de burtoasa, cefoasa si strâmba a devenit (la modul general, bineinteles ca exista si exceptii), la invadarea naturii (si nu numai) cu sute de mii de gratare in fiecare week-end din aprilie si pâna-n octombrie, la meniurile majoritatii restaurantelor, as zice ca utilitatea lor tinde in mod apasat catre zero. Continuă să citești Germenii – un alt sfat in alta traista.
Leapsa culinara
Am primit ieri o lepsuta culinara de la addicted. Ce am de facut? Ei bine, trebuie sa mentionez cateva alimente/dulciuri/mancaruri carora nu le rezist(“ma fac sa ma ling pe degete”- in textul original). Hmmm, grea misiune. Si cum a devenit o obisnuinta pe acest blog, preferintele mele vor fi transpuse in imagini(mult mai sugestive decat orice cuvant, propozitie, fraza, text- in cazul de fata). Asadar:
1.
2.
3.
4.
As dori sa aflu ce dulciuri/bauturi/mancaruri ii ispitesc pe urmatorii: Dragos FRD, Nora, Andreea Calin, Alexandra, Happygirls, Adakiss, Malina, Madalina, BlackAngel, Crisuadi, Unnousens, Iulia Mihai.
I was happy with…(II)
A venit timpul si pentru partea a doua a lepsei primite de la NightOn, una in care trebuia sa numesc 10 lucruri care m-au facut fericita in Spania(abordare originala). Daca in prima parte am vorbit despre parcul Guell, Girona, Sagrada Familia, azi voi aminti alte lucruri care m-au impresionat si de care m-am indragostit iremediabil.
6. Andorra la Vella(Andorra cea Batrana). Marti, 4 mai 2010, ultima zi a sejurului meu catalan a fost rezervata vizitarii Andorrei(tara acoperita de tufe). Desi stiam ca statul se afla in Pirinei(la o altitudine medie de 1996 m), desi vremea nu fusese foarte prietenoasa si se anunta ninsoare, nu mi-am imaginat ca o sa tremur de frig mai rau ca in Romania in luna ianuarie! Unde mai pui ca discutasem initial sa ne luam si costumele de baie pentru ca in Andorra la Vella exista un spa renumit pe care nu doream sa-l ratam.
Si pentru ca eu nu mi-am luat decat tricouri si bluzite de vara, a trebuit sa apelez la ceilalti turisti, care cu o generozitate surprinzatoare s-au oferit sa ma imbrace(m-am ales astfel cu o “interesanta” tinuta de iarna in cele mai nastrusnice culori posibile, daca ma prezentam asa la circ cu siguranta faceam o impresie puternica ), in fine, la zero grade nu as fi refuzat nici daca mi se oferea o patura. Si asa am pornit eu infofolita(purtam 4 pulovere) spre paradisul shoppingului! :( :P Drumul din Barcelona la Andorra a durat 4 ore, dar peisajele cu munti inzapeziti, lacuri artificiale de o frumusete uluitoare, cariere, mine de sare, termocentrale, sate, vile si biserici, tunele(despre cel mai lung dintre ele, Tunel del Cadi, unde am facut si necesarul popas, v-am povestit pe un articol anterior) au facut ca timpul sa zboare nesperat de repede.
Odata ajunsi in capitala principatului, am intrat in primul hipermarket unde am stat…jumate din zi!!! :( :( :(
Printre obiectivele demne de vizitat se numara Biserica Esglesia de Sant Esteve, situata in partea veche a orasului construita in stil romanesc, in secolul al XIX-lea, precum si Cladirea Parlamentului. Probabil cea mai veche cladire a orasului este Biserica Santa Coloma, ce dateaza din secolul al IX-lea.
Orasul Andorra La Vella este centrul cultural al tarii, detinand Sala de Expozitii a Guvernului, ce functioneaza ca principal teatru si muzeu. Piata din fata Cladirii Parlamentului este locatia a numeroase evenimente. Orasul gazduieste in fiecare iarna un festival de muzica.
Desi Andorra nu este renumita pentru restaurantele sau gastronomia ei, exista un mare numar de localuri potrivite pentru cina sau pentru a iesi in oras, in special in Andorra La Vella.
Toate aceste obiective turistice au fost evident ratate. In schimb am intrat in cateva magazinele(sunt cca 2000) de lux insirate pe strada principala a orasului.
Tipu’ venea amenintator spre mine, cerandu-mi sa incetez cu fotografiatul.
Nu, preturile nu erau deloc atractive, tot ceea ce imi placea mie era extrem de scump.
O geanta pe care pusesem ochii in magazinul de mai jos costa in jur de 400 de euro. A, iar majoritatea locurilor cu produse dragute erau inchise la acea ora(14).
Cam asta a fost Andorra la Vella…
7. Barcelona este un oras extrem de cosmopolit si multicolor, cu o populatie de circa 1,5 milioane. Acest centru spaniol al modei, al arhitecturii, al mancarii si al muzicii, se afla pe malul Marii Mediterane si în inima regiunii autonome Cataluña (una dintre zonele cele mai bogate si moderne ale Spaniei). Istoricii spun ca Barcelona a fost intemeiata de cartaginezii condusi de Hamilcar Barca, tatal lui Hanibal. De-a lungul timpului Barcelona a fost pe rand cucerita de romani, vizigoti, mauri sau franci, toti acestia lasandu-si urmele in arhitectura orasului. La inceputul secolului al XX-lea a redevenit un centru cultural si politic dupa o reinviere a culturii catalone. In timpul razboiului civil spaniol Barcelona a fost un refugiu al cauzei anarhiste. Capitala Cataloniei este fara dubiu un oras mediteranean, nu numai din cauza locatie lui geografica, dar mai ales datorita isoriei, traditiilor lui si a diferitelor influente culturale.
Dar Barcelona este mai mult decat un simplu oras. Este o colectie de orase diferite si pestrite.
Al doilea oras al Spaniei(dupa capitala tarii, Madrid) crede in combinarea vechiului si al modernului, obtinand un rezultat minunat si neobisnuit. Poti gasi exemple de aceasta deosebita combinatie de medieval si modern in multe locuri: El Barrio Gótico, Las Ramblas, La Plaza de Catalunya, El Puerto Olimpico, Muzeul lui Picasso si Fundatia Miró. Si daca asta nu este de ajuns pentru a te uimi, indreapta-ti ochii spre operele lui Antonio Gaudi: Parcul Güell, La Sagrada Familia, La Pedrera, Casa Battlo.
Barcelona ofera o oportunitate unica pentru turisti, de a se plimba de la ramasitele romane spre cetatea medievala, si spre orasul modern cu bulevardele sale deschise si toate intersectiile lasate largi de colturile cladirilor taiate in mod unic. Centrul istoric al orasului este aproape plat, in timp ce orasul modern se intinde spre dealurile inconjuratoare, avand strazi ce cresc in altitudine, ce aduc aminte de San Francisco. O trasatura notabila este Les Rambles, o serie de bulevarde care pleaca din centrul orasului spre frontul de apa, plin de oameni pana noaptea tarziu, cu florari, vanzatori de pasari, artisti de strada, cafenele si restaurante.
Plaça d’Espanya este una din cele mai importante piete ale Barcelonei. A fost construita cu ocazia Expozitiei Internationale din 1929
Parcul Guell-proiectat de arhitectul A. Gaudi si construit intre 1900-1914, situat in partea superioara a colinei El Carmel.
Placa de Catalunya, km zero al Barcelonei, este cel mai aglomerata piata, reprezentand o zona de legatura intre partea veche si cea noua a orasului, fiind marginita de Barri Gotic, de districtul Eixample si de La Ramblas.
Palatul National(ridicat in 1929).De pe esplanada palatului se poate admira panorama orasului Barcelona. Cladirea adaposteste Muzeul de Arta Catalana inca din 1934.
Montjuic-un deal pe malul marii, ce are in varful sau un fort cu ziduri groase acoperite de iedera, utilizat in secolele trecute pentru apararea orasului. Se ajunge usor cu funicularul din Piata Spaniei.
Font Magica
Stadionul Olimpic(in prezent stadionul echipei de fotbal Espanyol Barcelona)
Plaza de Toros Monumental de Barcelona
Casa Battlo(situata pe cel mai frumos bulevard al orasului, Passeig de Gracia, la nr 43), modernizata de Gaudi la cererea proprietarului Battlo i Casanovas intre 1904-1906
Passeig de Gracia
Casa Mila(La Pedrera)- imobil construit de Gaudi intre 1905-1907 pentru Roger Segimon de Mila. Pentru ca fatada sa prezinta anumite ondulari, barcelonezii au denumit-o La Pedrera(cariera in catalana)
Terasa pe Rambla unde ne-am oprit sa mancam paella, inghetata si sa bem bere
Rambla(Torent)- un bulevard pedestru în formă de ramura de copac, plin de flasnetari, statui vii, mimi si vanzatori ambulanti ce comercializeaza orice, de la bilete de loterie la bijuterii. Se intinde pe 2 km intre Placa de Catalunya si Statuia lui Columb, fiind locul unde se intalnesc toate felurile de oameni, turisti si localnici, intr-o diversitate extravaganta si plina de culoare.
Ups, se pare ca trebuie sa fac si partea a III-a. Asadar, restul clasamentului intr-un articol viitor.