Complexa, schimbatoare, misterioasa, natura umana m-a intrigat atat de mult in trecut incat ridicasem socializarea la rang de hobby. Imi placea sa cunosc oameni si sa le ascult povestile de viata. Vroiam sa descopar firi, obiceiuri si temperamente diferite si, poate mai mult decat femeile, cei care-mi starneau curiozitatea erau barbatii. Imi doream sa le descifrez personalitatea, sa le inteleg reactiile in anumite situatii. Sa stiu cum sunt si de ce sunt asa. Ii analizam indelung, dar niciodata nu ma grabeam sa pun etichete, nu dadeam verdicte si nu judecam. Asteptam rabdatoare sa vad daca-i prind pe picior gresit, il lasam sa-si dea arama pe fata. Se spune ca cel mai bine cunosti omul in actiune…
In schimb, natura ma lasa rece. Copacii mi se pareau banali, niciodata nu am fost in stare sa identific un artar, un frasin sau un stejar pedunculat, iarba total neinteresanta, muntii ma iritau, florile erau dragute si atat, fenomenele orajoase ma ingrozeau. Nici macar in imagini nu-mi placea s-o imortalizez, fotografiile cu peisaje mi se pareau de-a dreptul plictisitoare. Chiar nu pricepeam obsesia celorlalti pentru a surprinde magia apusului de soare!
De la un timp, insa, oamenii nu mi se mai par atat Continuă să citești Natura umana
