Vulcanul islandez Eyjafjallajokull a inceput sa erupa cu cca o luna in urma, insa a captat atentia lumii intregi abia miercuri, cand a improscat in aer un nor de cenusa care a paralizat traficul aerian in Europa. De asemenea, eruptia vulcanului ar putea dura cateva luni, ba chiar un an intreg. Ultima eruptie, din 1821, a durat doi ani, astfel ca expertii au inceput sa analizeze efectele pe care fenomenul le va avea asupra climei terestre.
Temperatura medie pe Glog poate scadea cu 0,5 grade, spun specialistii, asta din cauza ca, odata ajunse in stratosfera particulele din nor pot duce la scaderea radiatiei solare directe.
“Norul nu ar raci prea mult atmosfera, caci persistenta pulberilor in aer nu e foarte mare“, spune sefa sectiei de Climatologie de la ANMH. Situarea vulcanului islandez la latitudini inalte, acolo unde circulatia generala a atmosferei nu favorizeaza injectia pulberilor in stratosfera, face ca persistenta pulberilor actuale sa nu fie deosebit de mare si astfel efectul sa nu fie deosebit de puternic.
“Eruptia vulcanului de sub ghetarul Eyjafjallajokull nu va avea un impact grav asupra climei Pamantului, deoarece praful nu a atins straturile superioare ale stratosferei” a declarat si un meteorolog rus. “Acum, norul de praf provenind din vulcanul islandez tocmai a atins primul strat atmosferic, troposfera”. Sunt perturbate zborurile avioanelor, dar nu are nicio influenta asupra climei si va ajunge pe pamant odata cu ploaia in cateva zile. Daca ar fi ajuns in stratosfera ar fi putut ramane acolo 2 ani, reflectand anumite radiatii solare, ceea ce ar fi provocat schimbari climatice, a spus omul de stiinta Alexei Kokorin. Teza acestuia contrazice o declaratie a sefului programului de clima al World Wildlife Fund, care a declarat anterior ca praful vulcanic ar putea incetini inclazirea globala pentru cativa ani. Ambii cercetatori au estimat ca cenusa va ramane in atmosfera timp de doua saptamani.
Actualmente, circulatia aerului se realizeaza dinspre NV, dinspre Islanda catre Europa, ceea ce favorizeaza avansul norului de cenusa indeosebi catre vestul, centru si nordul continentului. Printre efectele catastrofale ale unei eruptii vulcanice de amploare, perturbarea traficului aerian este cea mai putin importanta. Mai importante sunt ploile abundente – multe dintre ele acide – cauzate de cenusa ale carei particule foarte fine actioneaza ca nuclee de condensare pentru umezeala din atmosfera. Totodata, depozitele de materiale vulcanice duc la defertilizarea pamanturilor, distrugerea recoltelor, foamete, moartea animalelor.
Se pare ca vazut din spatiu, vulcanul Eyjafjallajakull cu cele trei cratere ale sale prin care scuipa foc are aspectul unui craniu.
Scary, isn’t it?
