400 – Povestea merge mai departe

 

 

Blogosferice episodul 4.

Summerday celebreaza azi articolul cu numarul 400, inca o fila dintr-o poveste pe care mi-o doresc fara sfarsit. Nu imi plac finalurile, nici macar cele fericite…voi stiti de acum parerea mea despre cat dureaza fericirea, pentru ca genereaza regrete, doruri, nostalgii.

Poate vi se par putine (chiar sunt), dar eu nu percep blogul ca pe o activitate zilnica, nu vreau sa para un al doilea job, si cu toate ca il am de ceva timp, am reusit sa fentez rutina. Nu-l simt ca pe o povara sau ca pe o sursa de stres, e locul meu de relaxare, de discutii libere cu oameni frumosi si dragi. Detest impunerile si constrangerile de orice fel, nu suport cuvantul trebuie, iubesc libertatea, spontaneitatea, iar summerday exprima mai bine decat orice ideea de Continuă să citești 400 – Povestea merge mai departe

Share

Gesticulatul excesiv, penibil sau nu?

Se intalmpla adesea sa fiu pusa in situatia de a-mi expune parerile in fata unui auditoriu numeros. Imi place sa particip la dezbateri, sa vorbesc cu oamenii, sa argumentez, sa-mi exprim punctul de vedere. Imi da un sentiment de putere. Poate pentru ca sunt obligata sa-mi infrang timiditatea, sa-mi controlez emotiile, sa fiu mai stapana pe mine. A devenit un deziderat sa am un discurs coerent, logic, echilibrat. Uneori cand ma entuziasmez foarte tare, subiectul fiind extrem de pasionant, cand imi doresc atat de mult sa fiu convingatoare, cand ma enervez sau, dimpotriva, cand vad ca ceilalti se uita lung la mine, plictisiti, fara reactie, parand ca nu au inteles nimic, apelez la miscari ample, energice, in toate directiile, ale mainilor. In mod inconstient incep sa gesticulez.

De cateva ori m-am surprins gesticuland chiar si in timpul banalelor conversatii la Continuă să citești Gesticulatul excesiv, penibil sau nu?

Share