Ador weekendurile mele lungi, tihnite, in care ma dedic blogului in proportie de 70% (pentru ca, trebuie spus, in workweek il cam neglijez). Le iubesc pentru ca doar acum ma pot trezi la 9 sau chiar la 10 in loc de 6 sau 7, iar la cafeaua de dimineata imi permit si un strop de lapte sau frisca, am timp sa scriu un articol si apoi sa dejunez copios. Visez intreaga saptamana de munca la ele pentru ca acum am sansa de a ma desprinde de tot ce inseamna serviciu, de mediul acela stresant, chiar si de aglomeratia tipic bucuresteana, atat de obositoare, incat ajung epuizata acasa, seara, si nu mai am chef de nimic.
De obicei, weekendul meu incepe joia la pranz. Din clipa aceea sunt libera ca pasarea cerului sa fac doar ce vreau eu. Insa, saptamana asta am avut o surpriza tare neplacuta. Am ajuns joi la serviciu si nici nu am intrat bine pe poarta institutiei, ca am si fost anuntata Continuă să citești Hectic weekend
