Etichetă: abuz

“Grace” sau influenta covârsitoare pe care o poate avea asupra noastra un strain

Motto: “Din durere vin cele mai mari binecuvântari”

Titlu:     Grace

Autor:  Richard Paul Evans

Editura Reader’s Digest, 2010

In 1993 Richard a scris o poveste induiosatoare, care aducea pe undeva cu “Fetita cu chibrituri”, si s-a hotarât s-o dea in dar de Craciun unor persoane apropiate. Ce n-a intuit in acel moment a fost impactul povestirii sale extraordinare. Rudele si prietenii  care au primit cadoul au fost atât de impresionati incât cele 20 de exemplare ale povestii, scoase la imprimanta de acasa, au circulat din mâna in mâna ca un manifest, pâna când autorul s-a pomenit cu un telefon de la o librarie, care voia sa-i comande “cartea”….

Actiunea se intâmpla la inceputul anilor ’60, când, amanunt important, amenintarea razboiului nuclear parea extrem de serioasa. URSS voia sa plaseze rachete cu focoase nucleare in Cuba, iar SUA raspundea printr-o blocada curajoasa. Un licean isi ascunde o colega de scoala intr-un adapost construit de el, in spatele curtii casei lui. Fata plecase de acasa de frica abuzurilor tatalui vitreg. Relatia dintre cei doi n-a durat mai mult de doua luni si a fost platonica. O teribila greseala de sistem (intrucât societatea a considerat ca fetei ii este mai bine lânga tatal vitreg, betiv si abuziv decât lânga colegul care i-a oferit adapost, hrana si intelegere) duce la Continuă să citești “Grace” sau influenta covârsitoare pe care o poate avea asupra noastra un strain

Share

„Agora” si „Papesa Ioana”. Revolta spiritului liber.

Motto: Acolo unde se ard cărţi se vor arde, până la urmă, şi oamenii – Heinrich Heine, Almansor

Ideea acestui articol mi-a fost data, in afara de vizionarea filmelor cam in aceeasi perioada de timp, de gâlceava iscata in jurul unui alt articol recent. M-a frapat faptul ca intre filmele cu pricina exista trei asemanari fundamentale si o deosebire flagranta. Deosebirea e data de faptul ca Ioana a inceput de la umilinta incolo, in familia unui preot bigot, pe când Hypatia, matematician, astronom si filozof, a inceput de la glorie incolo, fiind beneficiara conceptelor grecesti de „libertate” si „democratie”. Dar asemanarile sunt de fapt mult mai importante.

In primul rând ambele filme trateaza subiecte extrem de sensibile pentru crestinism. „Agora” se refera la modul brutal si samavolnic in care a fost impus crestinismul in Alexandria, cu o intreaga succesiune de fapte abominabile comandate de episcopul Chiril: arderea Bibliotecii din Alexandria, convertirea prin forta la crestinism si executarea neascultatorilor (reprezentati in primul rând de Hypatia), pentru delict de gândire. Ce s-a intâmplat mai departe cu Chiril? Nu, n-a dat niciodata socoteala pentru ce a facut. Pentru faptul ca a distrus sute de mii de manuscrise, pentru modul in care a inteles sa puna asasinatul in numele religiei si pentru intreaga sa râvna de a arunca in bezna umanitatea, ei bine, posteritatea n-a gasit altceva de cuviinta decât sa-l canonizeze. Continuă să citești „Agora” si „Papesa Ioana”. Revolta spiritului liber.

Share

Leapsa- episodul 3297

Am primit-o de la dragii de KirstDay, Invatatorul, Loryloo si NightOn. Iata serialele mele preferate:
1. Seinfeld – arta umorului din nimic; l-am tot revazut si de fiecare data descopar câte o replica interesanta si care-mi scapase.
2. Columbo – sau cum se face un serial politist non-violent, dupa toate regulile artelor martiale. In functie de circumstante trebuie sa fii: imaterial ca spatiul (la inceputul anchetei), usor curgator ca apa (in timpul anchetei, când Columbo abia incepe sa-si piseze suspectii cu intrebari care par, la prima vedere, benigne – si toata lumea crede ca e usor de dus cu presul), flexibil ca o salcie (nu raspunde la jigniri, nu se lasa provocat), tare ca diamantul (la final, când urmeaza o demonstratie care te goleste de energie si o concluzie implacabila).
3. MASH – sau cum poti gasi umorul si ironia de buna calitate intr-o lume a terorii.
4. Friends – imi da o stare de bine. Replici faine. Actori simpatici.
5. Law & Order – disecarea modului in care se analizeaza o crima / faradelege, incepând cu faza initiala a anchetei si pâna la stadiul in care dosarul ajunge la judecatorie (inclusiv judecarea, de cele mai multe ori). Foarte bine realizat, aproape ca reusesti sa simti realitatea. Nimic fortat. Trebuie sa recunosc faptul ca, din punctul meu de vedere, cea mai buna serie a fost prima, urmând ulterior un fel de “apa lunga”. Dar tot m-am uitat.
6. Desperate housewives – am descoperit o anumita filozofie de viata din partea unei “decedate”. Si in acest caz seria initiala a fost cea mai buna. Ulterior au inceput sa faca pe “corectii politic” si s-a cam dus naibii, ultimile serii n-au mai fost in atentia mea. Dar serialul merita mentionat pentru prima lui parte.
7. Twin Peaks – sau cum poti descoperi magia chiar si intr-o crima oribila. Situatii ciudate. Replici dragute. Privelisti extraordinare (tare as fi vrut sa traiesc acolo, pur si simplu simti mirosul de aer proaspat). Fete frumoase. O actiune cu totul deosebita. Pur si simplu nu intelegi ce cauta raul cel mai profund intr-un peisaj paradisiac. Angelo Badalamenti! Muzica o ascult si acum cu o placere sfioasa.
Va urma :P
Merge mai departe la cine doreste s-o preia.
Share