Refugiul

zi-insorita-de-iarna
Ce faci atunci când nu ai chef de nimeni și de nimic? Când nu știi exact ce se întâmplă, de unde vin și de ce te copleșesc stările de confuzie, dezamăgire și lehamite maximă? Sau știi exact, dar efectiv nu ai cum să îndrepți situația. Și, ironia sorții, tot ce ai vrea în acel moment este să strigi adevărul în gura mare, dar îți dai seama că e inutil s-o faci. Te-ai lupta cu morile de vânt.

Și atunci pleci departe de ei. De oameni, de facebook, de blog, de tot. Evadezi. Un timp mai lung sau mai scurt cât să uiți și să-ți revii. Să meditezi suficient pentru a lua o decizie, pentru a nu mai simți frustrarea. Un respiro binevenit în care să-ți umpli sufletul cu liniște și frumos. Ai nevoie ca de aer de un refugiu. Și unde găsești un astfel de loc tămăduitor unde starea de bine e omniprezentă? În sânul naturii, evident. Unde altundeva?

Tânjeam de ceva vreme după Continuă să citești Refugiul

Share

Pârtieeeeeee!

partie
Este anotimpul lor. Al copilașilor cu obrăjorii îmbujorați de ger și efort, cu săniuțe și fâșuri colorate și zâmbete largi pe chipul frumos. Și al inocenței specifice vârstei. Dacă pentru adulți iarna poate fi o povară, pentru cei mici este pură fericire, încantare și provocare la joacă. Cât e ziua de lungă se aud glasurile lor zglobii țipând cu entuziasm: pârtieeeee!!!

Azi a fost o zi perfectă pentru o plimbare în parc sau pentru fotografiat. Crivățul a încetat, surprinzător, din șuieratul său amenințător, iar gerul aproape că nici nu se mai simțea. Zăpada pufoasă te îmbia parcă s-o atingi, să-i admiri puritatea și să te lași cuprins de magia ei. Și asta am făcut și eu, m-am îmbrăcat adecvat și am pornit, înotând în oceanul alb, spre cel mai apropiat parc de casă.

Totul în jur era înveșmântat în omătul sidefiu strălucitor Continuă să citești Pârtieeeeeee!

Share

Un dușman de temut

gerul-iernii

Atmosfera de sărbătoare a cuprins orașul gri, diversele decorațiuni îi dau acum un farmec aparte, instalațiile îl luminează feeric la ceas de seară, iar tarabele ticsite de cadouri specifice sezonului sunt luate cu asalt de amatorii de chilipiruri sau doar de veșnicii curioși. Am tresărit de încantare când am simțit plutind lin aerul de vacanță, permițându-i să-mi năpădească întreaga ființă, în speranța că va putea schimba ceva, că-mi va alunga temerile, stresul cotidian, tristețea onimprezentă de ceva timp încoace.

Am coborât din bloc și m-am înarmat cu multă răbdare în așteptarea microbuzului către Auchan. Cele treizeci de minute petrecute în stație, la minus două grade, pe care din cauza crivățului dezlănțuit le-am perceput ca fiind minus zece, cât am paralizat de frig, m-au ajutat să iau o decizie. Una radicală și, poate, mai sănătoasă. Așa nu mai puteam continua, nu-l mai suportam!

Totul a început în Continuă să citești Un dușman de temut

Share

Peisaje de iarna

"peisaje de iarna"

Ningea atat de frumos, fulgii jucausi dansau nepasatori deasupra mea si apoi se depuneau incet pe pamantul reavan, intr-o mantie perfecta, pufoasa, fara cusur, siluete de copaci impodobiti cu diamante se estompau undeva in departare, invaluite intr-o ceata diafana, ca niste iluzii efemere, iar vantul batran suiera prelung completand atmosfera tipica de iarna.

Orasul era iar sub zapada si era momentul prielnic pentru a surprinde cateva imagini pitoresti, reprezentative. Cine stie cand ne trezim cu primavara la fereastra si apoi…adio peisaje dalbe, de poveste. Am zis sa-mi incerc norocul in necunoscut, ce-o fi o fi, oricum nu am nimic de pierdut, ba dimpotriva, doar de castigat. Un strop de relaxare, aer curat si cateva fotografii nou noute pentru blog, facebook sau instagram. Continuă să citești Peisaje de iarna

Share

Cu aparatul foto in vacanta?

"peisaj de iarna"

Ultima data când am ieșit la fotografiat, în Herăstrău fiind, după aproximativ 500 de capturi ale toamnei bucureștene, m-am așezat epuizată pe o bancă și m-am gândit, sătulă de atâta pozat, că o să-mi reiau activitatea preferata abia la primăvară. Dar azi dimineață, după serviciu (am avut doar o ședința scurtă), pașii m-au purtat direct spre parcul de lângă casă, unde speram să petrec o zi relaxanta, în mijlocul naturii înveșmântate în alb stralucitor. Se anunțase o zi cu temperaturi de minus 10 grade Celsius, dar nici măcar acest amănunt nu mi-a stat în cale, vroiam cu orice preț să simt zăpada cum scârție sub picioare, gerul să-mi îmbujoreze obrajii, iar mâinile să-mi înghețe pe aparatul foto. Așadar, dornică de senzații tari, am purces plină de entuziasm spre locul unde intenționam să uit de toate problemele, să mă simt bine și să mă concentrez pe imortalizat imagini de iarnă. Continuă să citești Cu aparatul foto in vacanta?

Share

Wishlist de sarbatori

"prima zi de iarna"

Pentru ca am reusit intr-un timp record, iar cca doi ani de la primii pasi in blogosfera zic eu ca nu sunt multi, sa ma indragostesc de toamna, de data aceasta provocarea este uriasa, incerc sa-mi apropii iarna de suflet, sa ma imprietenesc putin cu ea si, spuneti si voi daca prima zi din anotimpul alb, 1 decembrie, nu este ocazia ideala pentru a intra in spiritul sarbatorilor care sunt atat de aproape. Si pentru a-i da Cezarului ce-i al Cezarului, adica pentru a aniversa cum se cuvine venirea iernii, va propun tuturor o Continuă să citești Wishlist de sarbatori

Share

Cum sarbatoriti Ziua Nationala a Romaniei?

Prima zi dintr-un weekend lung si special, cu multe sarbatoriri, concerte, ceremonii si parade militare, colorat in rosu, galben si albastru, asezonat cu fasole si costita afumata si udat din belsug cu tuica fiarta in orasul Marii Uniri, Alba Iulia sau in Bucuresti, la Arcul de Triumf, cu petreceri tematice in cluburi sau evadari la munte pe Valea Prahovei, cu alte cuvinte, dimineata de vineri dintr-un sfarsit de saptamana 100% romanesc, m-a gasit cu laptopul in pat cautand preturi cat mai decente si pareri cat mai pertinente pentru si despre viitorul meu smartphone. Initiez un dialog spumos cu Continuă să citești Cum sarbatoriti Ziua Nationala a Romaniei?

Share