Categorie: De suflet

Sakura – Mai presus de cuvinte

poze-sakura

Tuturor ni s-a întâmplat ca la un moment dat să fim copleșiți de emoții. În fața unui eveniment important, uneori așteptat întreaga viață, teama de a nu rata, de a nu greși și strica totul, entuziasmul sau nerăbdarea ne provoacă diverse reacții.

Am avut emoții la examene, la interviuri sau la prima întâlnire, ba chiar mi-a tresăltat inima de încantare la vederea celui mai bine conservat oraș medieval din Europa, dar niciodată nu mi-aș fi imaginat că o floare îmi poate trezi asemenea senzații puternice.

Bine, nu este chiar orice floare, ci, poate cea mai frumoasă și încărcată de semnificații floare de pe pământ. De ea v-am mai povestit și cu altă ocazie, cei care erau în 2012 pe blog probabil că își amintesc articolul cu pricina.

Știind că este, poate ultima mea șansa de a o vedea anul acesta, am mers ieri în Continuă să citești Sakura – Mai presus de cuvinte

Share

Cel mai frumos mărţişor

cel-mai-frumos-martisor

De câteva zile un coleg de serviciu se tot plânge (pe un ton glumeț) că s-a săturat să vadă cum doamnele din jurul lui primesc cadouri (nu de la el, evident), că n-ar fi rău ca de 8 martie să li se ofere mici atenții și bărbaților, nu doar femeilor. Un alt coleg, cu care mă întâlnesc rar de tot și cu care doar mă salut (și asta nu mereu) mi-a înmânat azi, de cum m-a văzut, un bucheţel de brândușe galbene. Este prima dată în toată cariera activitatea mea când primesc ceva de la un coleg de muncă.

Știu că într-un timp existau prin blogosferă destule voci masculine care renegau sărbătorile de 1 și 8 martie. De Sfântul Valentin nu mai zic. Să nici nu audă. Noi nu suportăm să fim obligați să oferim ceva persoanei iubite, noi vrem să dăruim atunci când avem noi chef, s-o surprindem cu gestul nostru mirific!, își strigau oful, pe unde nimereau, distinșii domni. Ce farmec are să-i oferi un mărțișor (care poate îmbrăca orice formă posibilă, o floare, o broșă, o brățară, o cutie de bomboane, un parfum etc) de 1 martie când primesc toate femeile? Cine a mai inventat și sărbătoarea asta? Și ce mai vor? Să Continuă să citești Cel mai frumos mărţişor

Share

Colors of life

culorile-vietii

Nu cu mult timp în urmă, Centurion îmi transmitea de ziua mea o frumoasă și sinceră urare, în care aducea vorba, printre altele, și de împlinirea celor mai îndrăznețe aspirații.

Țin minte că, în adolescență, obișnuiam să-i întreb pe cei din jurul meu (părinți, bunici, rude în general) cu ocazia aceluiași moment aniversar, ce își doresc cel mai mult, ce vis grandios au și vor să-l realizeze, și rămâneam mută de uimire și chiar dezamăgire când primeam același răspuns de fiecare dată, pe care în ruptul capului nu-l puteam înțelege. Cum e posibil ca oamenii ăștia să nu-şi dorească nimic altceva decât sănătate? Ei bine da, se poate, căci acesta este și singurul meu țel pentru 2014. Și tocmai de aici mi se trage supărarea.

Viața mea este la fel de cenușie precum vremea mohorâta de ianuarie. Azi, în drum spre hipermarket, mă gândeam ce-mi lipsește pentru a ieși din starea de amorțeală, de apatie totală care a pus stăpânire pe întreagă mea ființă și mă face atât de nefericită.

Am realizat, în cele din urmă, că am pierdut bucuria de a trăi. Actualmente, sunt un om fără dorințe, fără aspirații, fără visuri. Știu că este o afirmație dură, dar o să va explic îndată cum se poate Continuă să citești Colors of life

Share

Nostalgii de ianuarie

singuratateMelancolie. Așa aș putea numi fotografia de mai sus care îmi exprimă exact starea de spirit actuală. Dacă n-aș ști cât de mult iubiți cuvintele aș lăsa-o așa, singură, fără text. Face cât o mie de slove meșteșugite. Peisajul înghețat, dezolant, tânjește după o rază de soare, după un strop de culoare, iar sufletul, sufocat de lacrimi fierbinți de dor, moare în lipsa iubirii și speranței. Dar cine are chef de suspine și pesimism? Cine e dispus să-mi citească veșnicele lamentări despre problemele de la serviciu, despre oboseală, boală, epuizare? Nimeni, așa că schimbăm puțin registrul. Nu radical pentru că ar părea forțat, fals.

Încă din debutul lui 2014 m-a copleșit nostalgia începuturilor: a primilor pași făcuți timid într-o poveste de dragoste, în blogosferă sau în lumea miraculoasă a unei noi pasiuni mistuitoare. Au ele ceva aparte, poate un parfum irezistibil, un farmec infailibil…

Ieri mi-am adus aminte de o întâlnire care m-a urmărit în timp și care avea să-și lase puternic amprenta asupra evoluției mele ulterioare. Din seria întâlniri cu destinul, cum îmi place mie să numesc acest tip de “întâmplări”.

Ne revedeam după aproape doi ani pe peronul de la Basarab. Fusesem colege de muncă, dar la un moment dat ea a decis să Continuă să citești Nostalgii de ianuarie

Share

Trei ani de vară veşnică

la-multi-ani

Trei ani de discuții savuroase, captivante, interesante. Trei ani colorați în azuriul cerului și în roua pură așternută delicat pe verdele proaspăt al ierbii în diminețile de vară sau în galbenul solar al florilor de câmp, presărați cu voie bună și înțelepciune, în compania unor oameni deosebiți, cu suflet mare. Trei ani plini de emoție, pasiune, trăiri intense. Totul țesut magistral, desăvârșit pe portativul prieteniei și armoniei.

Aici, cuvintele sunt nestemate, iar în lumea lor strălucitoare sunt împletite cu har povești fermecate unde eu evadez zilnic pentru porția de frumos, de liniște și înțelegere. Aici mi se oferă ocazia să mă exprim, să comunic, să fiu ascultată. De aceea iubesc atât de mult lumea virtuală, ziua de vară veșnică. Pentru că doar aici sufletul meu încetează să ofteze, să plângă, să dispere. Pentru că aici soarele strălucește neîncetat și speranța, vorba bună și curajul răsar când te aștepți mai puțin, când ai mai mare nevoie de ele.

Summerday a apărut pe 12 ianuarie 2011, poate nu întâmplător exact de ziua mea de naștere. Pentru că el a devenit Continuă să citești Trei ani de vară veşnică

Share

La mulți ani, 2014

la-multi-ani-2014
Libertate, plimbări romantice, premiere insolite, dorințe împlinite, distracție, veselie și multe fotografii. Iată coordonatele pe care se înscrie sfârșitul lui 2013. Totul asezonat cu inerentele emoții febrile pentru viitor.

A fost ceea ce am putea caracteriza drept “The time of my life”, o perioadă minunată, așa cum nici nu-mi aduc aminte să fi trăit vreodată. Am savurat fiecare clipă din această mini-vacanță, am făcut doar ce m-a îndemnat inima, am petrecut exact așa cum mi-am dorit. Cu un singur regret, că nu s-a întâmplat totul în decorul hibernal al Vienei, așa cum mi-am imaginat dintotdeauna sărbătorile perfecte. Eh, și nici Praga sau Budapesta nu ar fi fost de lepădat, dar cum astea sunt doar vise, a trebuit să mă mulțumesc, ca de obicei, cu orașul meu natal pe care l-am descoperit Continuă să citești La mulți ani, 2014

Share

Concluzii după 700 de articole

cappuccino

Știu că sunt puține pentru cei aproape patru ani petrecuți printre cuvinte. Dar, în fapt, sunt aproape 700 de întâmplări, frânturi de viață de la care am pornit și am creat aproape 700 de povești. Pe măsură ce trecea timpul realizam că nu mai puteam posta orice, ci doar propriile trăiri. Cam în asta s-a transformat blogul după o perioadă de acomodare în blogosferă, într-o specie de jurnal de sentimente împărtășite cu voi. Și nu de puține ori am apelat la oameni pentru a-mi rezolva dilemele și frământările. Și niciodată ei nu m-au dezamăgit. Întotdeauna am găsit răspunsurile mult căutate și așteptate.

Practic mi-am pus sufletul pe tavă și am scris în felul meu, dezvăluind printre rânduri, tot ce era interesant de aflat, tot ce doream să transmit, ceea ce mi se părea important.

Nici nu contează să fie multe ca număr. Ci doar să mă reprezinte, să-mi producă emoție și bucurie când le concep și când dau “publică”. Povestesc despre tot ce mi se pare mie relevant, interesant, ceea ce eu iubesc. Este absolut necesar ca subiectul să mă pasioneze în mod deosebit ca să-l abordez. Să-l simt, să-l experimentez, să-l trăiesc. Altfel ar fi un chin, pentru că ce poate fi mai simplu și mai frumos decât să Continuă să citești Concluzii după 700 de articole

Share