Am revenit cu forțe proaspete, un laptop nou și…

sighisoara-vedere-spre-cetate-din turnul-cu-ceas

tolba plină de peripeții.

Bine v-am regăsit! După aproape o lună de absență iată-mă din nou printre voi. Știți că mi-ați lipsit, sper că și eu vouă. Oh, și câte sunt de povestit…. Bombardată de mii de gânduri, asediată de o avalanșă de idei și un mix de sentimente, încerc să mă organizez, să scriu ceva cu sens. E imposibil, așa că renunț și aleg să dau frâu liber emoțiilor copleșitoare. Dar nu prea mult pentru că voi mă cunoașteți de pe acum, dacă mă pornesc nu mai mă opresc. Așa că voi fi scurtă cu această ocazie, voi schița în câteva rânduri ce s-a întâmplat în viața mea de când nu ne-am mai citit.

Totul a fost independent de voința mea. Nu eu am decis să nu mai scriu pe blog ci Universul. Cum a acționat el? Brutal, intempestiv și pe mai multe căi! De bine ce-mi reparasem dispay-ul vechiului laptop (350 de lei), după vreo două săptămâni de liniște și pace, acesta a cedat definitiv. Și m-a cuprins o Continuă să citești Am revenit cu forțe proaspete, un laptop nou și…

Share

Crimă și pedeapsă

I’d rather be hated for who I am than be loved for who I’m not. Kurt Kobain

Sunt lucruri care ne colorează și înseninează existența, activități și gesturi mici care ne aduc pacea și frumosul în suflet, care ne fac fericiți: o carte bună într-o seară relaxantă de toamnă târzie, o ceașcă de ceai aromat și fierbinte la gura sobei, o plimbare romantică prin parc, o discuție antrenantă cu un prieten drag. Dar, pentru că în lume trebuie să existe un echilibru, sunt și lucruri care ne fac viața imposibilă, care ne întristează, care dor și care ne frustrează. De mai mică sau de mai mare amploare, mai mult sau mai puțin importante, constantam că pur și simplu ne enervează, ne scot din sărite, le găsim insuportabile.

Pe unii, spre exemplu, îi deranjează cumplit corupția din România. Îi supără faptul că anumiți  indivizi se îmbogățesc nepermis de mult și de rapid, că din cauza lor trăim noi, cei mulți și cinstiți, în sărăcie lucie și nu progresăm. Și nu fac altceva decât să stea tolăniți Continuă să citești Crimă și pedeapsă

Share

Scurtă radiografie a toamnei 2014

A fost o toamnă plină de neprevăzut. Și pot să vorbesc despre ea la timpul trecut fără teama de a greşi de vreme ce deja am ascultat prin magazine primele colinde și am admirat brăduții împodobiți. Și am primit cu nespusă emoție și bucurie și cel mai frumos cadou din lume, nu-i așa? Un nou președinte…

Nu, din punctul meu de vedere, persoana aleasă de români pentru a-i conduce spre un viitor glorios nu este o surpriză. Nebănuite au fost, însă, întâmplările din viața mea care m-au adus aici, în pragul despărțirii de o veche și imensă pasiune, scrisul pe blog.

Pentru că toamna 2014 a marcat distanțarea mea de locul altădată preferat, locul unde îmi plăcea să poposesc, să mă încarc de energie pozitivă, să mă relaxez. Și cum să mai am timp de blog când toată ziua Continuă să citești Scurtă radiografie a toamnei 2014

Share

Scapă cine poate!

angry boss

Mulți ani de zile am trăit un complex de inferioritate. Mă gândeam că, dacă patronii iau măsuri absurde, știu ei ce știu, chiar dacă eu nu pricepeam nimic din ceea ce voiau domniile lor să facă. La urma urmei, ei sunt oamenii cu banii, iar cel ce deține aurul face regulile, nu?

Ei bine, lucrurile nu stau chiar așa. Cartea scrisă de Martin vine să-mi confirme o bănuială mai veche. Nu eu sunt nebun, ci ei! Nu eu sunt irațional, ci ei! E de mirare cum lumea evoluează (dacă ceea ce trăim în acest moment se poate numi ”evoluție”) în condițiile în care e condusă atât de prost, cretin și stupid. Chiar e păcat că energii active, care ar fi putut fi gestionate infinit mai bine întru rezolvarea adevăratelor probleme, sunt înregimentate pentru rezolvarea a tot felul de prostii birocratice.

Dar și mai surprinzător este că Continuă să citești Scapă cine poate!

Share

Croazieră pe Bosfor

croaziera-pe-bosfor

În timp ce fotografiam de zor, savurând fascinată atmosfera exotică de pe malul sau asiatic, o doamnă de pe punte se aproprie de locul unde staționam și exclamă vrăjită, parcă în transă:

– Dar aici e mai frumos ca la Paris!

Fac ochii mari de uimire și gândesc rapid: cu siguranță Istanbulul i-a cucerit definitiv pe români. Dacă până mai ieri toți declarau sus și tare că orașul preferat este capitala Franței, recent, orașul situat pe două continente i-a luat locul în inimile acestora.

Ne aflăm pe Bosfor, acolo unde, într-un cadru natural de vis, găsim cea mai bogată paletă de edificii, maiestoase palate și fortărețe, moschee și turnuri de poveste, poduri uluitoare și reședințe de vară colorate, locul unde istoria te copleșește și unde timp de o oră și jumătate îți umpli sufletul de frumos și îți satisfaci foamea de cultură și inedit, dar și pasiunea pentru fotografie. Turiștilor care doresc să-l viziteze li se oferă două posibilități, fie o Continuă să citești Croazieră pe Bosfor

Share

Cum am devenit maștera cea rea din poveste

cafeniu-inchis

Situațiile disperate impun decizii radicale. Sau cel puțin te conduc spre ele, căci niciodată nu vei avea garanția că ceea ce urmează să hotărăști e lucrul corect, cel care te avantajează.

Dar eu am zis să risc căci nu mai puteam îndura postura ingrată în care mă aflam. Mă săturasem să fiu complimentată pentru degradeul frumos din părul meu. Eu, care visasem mereu să am o singură culoare de păr, uniform repartizată, bogată, intensă, nu șuvițe, nu ombre, nu bi sau tricolor sau altă găselniță la modă.

Se știe că majoritatea femeilor își doresc exact opusul a ceea ce au sau ce sunt. Dacă sunt brunete, vor să fie blonde, dacă au părul drept îl vor ondulat etc. Așa și eu, pe la 17-18 ani am început să-mi detest culoarea naturală, negru adică, care mi se părea prea banală, iar la 19 ani am devenit blondă. Continuă să citești Cum am devenit maștera cea rea din poveste

Share

Cât ne costă reparația unui laptop

laptop

Cu mâinile tremurând de nerăbdare îi predau laptopul domnului de la service. Omul îl deschide tacticos, îl privește lung și exclamă radios:

– Ah, o nimica toată! Laptopul dvs e perfect, s-a stricat doar lumina de la ecran. Veniți mâine să-l luați, vă costă undeva la 150-180 de lei.

Hm, 180 de lei pentru o lumină…da, chiar o nimica toată! :dizzy: :ermm: Asta e, bine că nu s-a dovedit a fi ceva mai grav, am gândit eu ușor confuză, decisă să revin a doua zi după device-ul meu preferat.

– Lăsați-ne numărul de telefon că va sunăm noi de îndată ce e gata, îmi mai spune depanatorul grijuliu.

Am plecat fericită, parcă mi se luase o piatră de pe inimă. Cu o zi înainte cineva îmi sugerase că ar putea fi de vină placa video…

În absența lui zilele treceau dureros de greu. Cu toate că aveam și PC renunțasem să Continuă să citești Cât ne costă reparația unui laptop

Share