Sunt clipe cand simtim atat de pregnant cum viata ni se scurge printre degete, cum timpul, un cavaler ratacitor pe carari de vis se pierde in genuni albastre, de nimeni vreodata stiute, privim cuminti la dalbe feresti cum anotimpurile se succed grabite, cum frunzele altadata verzi sunt acum vestede si triste, cazute pe aleile tainice ale parcurilor goale, gustam cu nesat din seva amintirilor unei tinereti glorioase, demult apuse, ne imbatam cu mirajul unor vremuri mai bune, a unui viitor stralucitor, prindem din zbor soapte dulci de iubire, invaluite in negura noptii.
Sunt momente cand viata vibreaza frenetic prin fiece fibra a corpului nostru, dar si momente de apatie totala, cand plictiseala ne doboara, cand nimic parca nu ne multumeste, cand simtim ca totul e inutil, fara rost.
Dar oare cine reuseste sa ne rascoleasca simturile, sa le ascuta si le incite? Cine sau ce le provoaca?
Imi place sa aud uneori valurile marii spargandu-se furioase de tarm, ador sa ascult “Anotimpurile” lui Vivaldi sau fosnetul vantului printre frunze aramii toamna, dar de un singur lucru nu m-as satura vreodata: sa ascult vocea ta blanda, cuvinte de alinare ce au puteri tamaduitoare. Un adevarat balsam pentru suflet.
Cateodata imi place sa vad cerul in flacari la apus, orase medievale romantice, exuberanta naturii trezite la viata primavara, dar de un singur lucru nu m-as satura vreodata: sa te vad pe tine zambind fericit.
Ador mirosul aerului proaspat si curat imediat dupa ploaie sau cel de fan recent cosit, dar de un singur lucru nu m-as satura vreodata: de parfumul tau inconfundabil.
Iubesc gustul strugurilor sau cireselor parguite si, de asemenea, ma tenteaza savoarea unica a unui cafe frappe racoros intr-o seara fierbinte de vara, dar exista un singur lucru de care nu m-as satura niciodata: sa gust buzele tale dulci.
Imi place sa simt din cand in cand razele soarelui alintandu-mi chipul bronzat, pe nisipul fin, la mare, sau sa ating usor clapele unui pian si sunete magice sa rasune in jur, dar nimic nu se compara cu senzatia unica incercata atunci cand mangai pielea ta catifelata.
Dintre cele cinci simturi, auz, vaz, miros, pipait si gust, pe care il folositi preponderent pentru a va bucura din plin de viata? Exista vreun lucru de care nu v-ati satura niciodata?
Si atunci cand cineva va spune oricui cele scrise de tine in articol, acel om se poate declara implinit..fericit
Buna, Nice!Ai scris foarte frumos :)
Cred ca iti pot raspunde intr-un mod foarte sincer: cele mai intense trairi, concentrarea maxima este atunci cand am ochii inchisi…auzul este raspunsul la intrebarea ta :)
Buna, Marin :biggrin: , ai intuit tu bine, textul meu se poate constitui intr-o sincera declaratie de dragoste. E prima ora…pe anul asta :silly: cand incerc asa ceva.
Merci mult, ma bucur ca gandesti asa, mie nu mi se pare deloc, poate unde sunt eu prea surmenata de la job. :dizzy: :wassat:
:ninja: :tongue:
:shocked: Ce anume iti face placere sa auzi? Stai ca stiu, glasul stropilor de ploaie. Noaptea! Tunete si fulgere? Tot noaptea…
Sunt la fel de placute auzului si ziua, nu doar noaptea
Uite, sper ca sunt suficient de coerent si inspirat ca sa transmit ce simt: nu e atat de ce aud, cat faptul ca sunt cu ochii inchisi si cu auzul la un nivel mai mare. Asa ma simt mai aproape de mine, mai linistit 
E o incercare placuta, relaxanta si reusita :)
Adica…iti auzi propriile idei, ganduri? Momentele cand iti asculti sufletul iti provoaca cea mai mare bucurie in viata? Nu ca esti tu incoerent, dar sunt eu teribil de obosita… :cwy:
Nu cea mai mare bucurie….ci cea mai mare liniste
La momentele cand incerc sa ajung la suflet, ma refeream.
Da, imi aud si gandurile, dar pe alea ma chinui sa le opresc :biggrin:
Da, fireste ca iti provoaca liniste… Si bucurie ce simt iti aduce cel mai des? Bucurie in sens de exaltare, entuziasm, pofta de viata.
Sa citesc o carte care sa ma cuprinda sufleteste cu totul, sa merg si sa bata vantul, sa castige Steaua si Milan, sa vad oameni fericiti, sa imi vad prietenii, sa privesc frumusetea naturii, muntii….
Cam greu sa vezi Steaua castigand…
Deci cand toate actiunile ce te fac pe tine fericit sunt legate de vaz…interesant. :biggrin:
Ehhh….some day…we will again…..
Aproape toate, da. Vantul il simti :)
Pe mine ochii ma ajuta sa vad tot ce e frumos in lume! Si nu m-as satura niciodata sa-l privesc pe fiul meu! :)
Buna, Aliceee, chiar ma asteptam la un asemenea raspuns din partea ta. :cheerful: :biggrin: Ochii nostri chiar au ce sa vada, sunt atatea locuri frumoase in lume… Mi se pare normal, ai un baietel adorabil, pana si eu privesc fascinata pozele cu el.
Crede-mă că nu pot să fac diferențe :D Toate în mod egal. Mi-e chiar imposibil să spun una din ele mai mult.
Buna, Creve, exista un lucru pe care l-ai putea face de mii de ori, practic la infinit fara sa te saturi de el?
:cheerful: :ermm:
Mai multe dar uite, mă bucur să văd niște peisaje superbe, să aud muzică și sunete din natură, mă încântă să miros niște flori de tei, mentă, liliac sau mâncăruri bune, mă bucură când cânt și mai ales când simți un sărut, o îmbrățișare sau o mângâiere. Să mai spun de umărul cuiva drag? Una fără alta nu te-ar lăsa să te bucuri. Cum ar fi să vezi un peisaj fără să auzi sunetele ambientale? Sau cum ar fi să auzi muzica dar să nu o poți cânta? Cum ar fi Să poți cânta dar să nu te poți auzi? Cum ar fi Să simți o îmbrățișare dar să nu vezi sau să auzi persoana care ți-o oferă? Sau să nu îi poți simți mirosul pielii și a părului? Toate merge una cu alta :D
“Cum ar fi Să simți o îmbrățișare dar să nu vezi sau să auzi persoana care ți-o oferă?”
:cwy: Ai dreptate, Creve, ar fi teribil de dureros, sa fim fericiti ca le avem pe toate, caci unu fara celalalt ar fi o tragedie.
Auzul…nu m-as satura niciodata sa aud muzica si sa vad imprejur. Si sigur ca mai e si gustul foarte foarte important, altfel cum simtim alcoolul? :w00t:
Cum, Silvia, nu ai renuntat la alcool inca? :biggrin:
:tongue:
nope
cum sa stam fara cocktail-uri, tequila si bere cand iesim in oras ? 
Dar apa plata ce are? :biggrin: :alien:
Mmm, ce frumos
. Cine merita o asemenea postare? 
:biggrin:
La mine auzul e cel pe care il folosesc cu mare placere. Ascult muzica cam tot timpul
Daca merita cineva? :dizzy: :ermm: Asta nu am de unde sa stiu, sper. :biggrin: Deci muzica este acel lucru de care nu te-ai satura niciodata, fara de care nu ai putea trai. Mai sa fie, ce importanta e muzica asta in viata oamenilor. Si eu care traiesc bine mersi si fara ea.
Pai… daca privesti postarea din punctul de vedere al unei persoane care se gandeste la “jumatate”… sunt niste lucruri frumoase aici… de asta spuneam ca o fi cineva care merita :cheerful:
Era doar un pretext de a scrie…nimic mai mult. :cheerful:
Le folosesc pe toate cinci… Chiar si una in plus – sufletul :biggrin: Sunt poetică, observați vă rog
Azi mă simt bine. Am simțit ziua de ieri, cu o persoană dragă mie, am mirosit dimineața asta, agitată și plină de flori și copii în sau fără uniformă. Am ascultat vocea dirigintei – nu pot să cred că îmi era așa dor de ea. Am văzut cu plăcere fețele colegilor și ne-am simtit bine povestind si plănuind. Am simtit intens – cu sufletul – penultimul weekend, când mi s-au schimbat perceptiile asupra… vietii si asupra mea. Simt cu toate simțurile:) Și am dat exemplele cele mai recente.
E bine să simți, chiar dacă asta înseamnă că și suferința apare intensă. Toate te schimbă, te modelează.
Te pupic așa, virtual, dar poate simți :kissing:
Buna, Ada, eu auzisem ca al saselea ar fi intuitia. :biggrin: Ma bucur ca ai trait din plin ultimele zile de vacanta si prima zi de scoala, tu ai dreptate, dar hai sa nu pomenim de suferinta…nu acum, nu aici. Pentru o clipa sa incercam sa facem abstractie de ea. Asa as vrea sa te vad mereu, fericita! :cheerful:
Iti transmit si eu un pupic :kissing: si iti urez un an bun, cu reusite pe toate planurile.
Mulțumesc frumos! Lasă intuiția, aceea e mai mult capacitatea de a înțelege. Se leagă de cât de bine poți să cunoști oamenii. Așa cred eu :)
Așa să fie, numai bucurii :happy:
Bun, am notat, din punctul tau de vedere, al saselea simt e sufletul. Eu sunt mereu fericita cand intalnesc persoane cu suflet bun si frumos…asa ca tine. :heart:
:)
Intotdeauna am fost o fire vizuala, mi-a placut Frumos-ul in general. Dupa parerea mea, vazul este cel mai de pret simt al omului, chiar daca si celelalte sunt extrem de importante.
Ce n-as da si eu Szabi sa ma bucur de acest Frumos cat mai des in orasul meu natal… :dizzy: :ermm:
:)
Prefer mirosul. Este unicul simt nelocalizat inca precis in creier. Si poate si fiindca e senzatia care dureaza cel mai putin.
Nu m-as satura niciodata sa vad. Lumea e mult prea frumoasa ca sa nu o vedem ! :w00t: :heart: :happy: Deseori m-am intrebat oare nevazatorii ce “vad” in visele lor, dar nu am intalnit niciodata unul pe care sa il intreb.
Otlilia, esti singura pana acum care a ales acest simt, care sunt mirosurile preferate? Mie imi plac mult aromele fresh, floral-fructate si cele marine. :wub:
Eu am avut un coleg care nu putea sa vada, dar nu as fi indraznit niciodata sa abordez cu el acest subiect…
Mai cunosc o persoana care ar alege la fel. :) Dar nu e aici acum… :pouty: Imi place mirosul aerului proaspat si curat …ca sa te citez pe tine, si mirosul florilor: toporas, frezie, trandafir. :wub:
Ca atingere, cel mai mult imi place cand vantul imi atinge fata bland si se joaca prin parul meu. :happy:
Ha, am din nou stelutza! :biggrin:
:biggrin: Se acorda celor mai consecventi comentatori. :heart: Automat. :happy:
Atingerea vantului jucaus imi place si mie, dar mai delicata asa… :cheerful:
cineva e indragostita :cheerful:
Pato, cum ti-ai dat seama? :shocked: :dizzy: :biggrin: Care esti simtul cu care te bucuri tu cel mai des de minunile vietii?
vazul banuiesc…
Pai cand esti indragostit emani un parfum propriu care striga ceva de genul la ceilalti “Sunt ultra mega fericit!”
Intuitie… feminina
Glumesc. Dar am fost intrebata daca asa mi-am dat seama de niste lucruri de vreo trei ori zilele astea :D Deci, ceva intuitie e acolo, deși, Pato, ai dreptate. Toate simțurile – șase cu intuitia, sapte : :biggrin: – strigă :)
nu ma simt deloc feminin… intuitie masculina “feroce” poate :biggrin:
eu eman de mult parfumul asta. astept sa se concretizeze ceva
Pai la voi parca se numeste instinct, nu? :dizzy: :unsure: Inca mai astepti? Ciudat, esti sigura ca fata si-a ascutit bine simturile? :ermm: :tongue:
hai mai… ce aveti in seara asta fetelor? “sigura”…
ce pot sa zic cred ca alt “do… feroce” n-ar fi avut atat rabdare, desi ea mereu se plange ca n-am rabdare :blush:
:wassat: Ups, am comis-o, scuze Pato, era sigur nu sigura. Oboseala e de vina… :cwy:
Capricornii sunt persoane deosebit de rabdatoare…iti urez multa bafta cu d-soara. :wink:
Hai ca sunt bine dispus si te iert!
sa fie… :heart:
Hopa, Pato e intr-o dispozitie romantica azi…
Ada, in cazul de fata lucrurile sunt mult prea evidente, sar in ochi.
:w00t:
Da, știu :) Intuitie masculină, feroce :biggrin: Scuzați încurcătura! hihi :happy:
Eu sunt mereu îndrăgostită de ceva/cineva… :wub: :whistle:
auzi ce zice Nice? instinct… e la noi! ca parca n-ar fi una si aceeasi chestie!
intuitie- ca gen e femnina
instinct – e neutru :devil:
Ada, mi se pare firesc, mai rau era daca erai mereu indragostita de…altcineva. :biggrin:
si de mine si de mine!… in momentul asta cand sunt si eu in love… se gasesc alte fete sa se indragosteasca de mine cand nu ma batea gandul nu era niciuna. Viata asta!
Da, Pato, asa se intampla intotdeauna, cand ai prea multe, vin toate deodata pe capul tau, cand nu ai nimic. Unde e echilibrul in Univers? :ermm: :wassat:
universul meu personal :sleeping:
Sa stii ca nu zici rau, Pato, si tu emani parfumul asta lately… :biggrin:
:tongue:
:wub: am scris ceva mai sus
Am citit si…te-am citit. :cheerful:
Ce frumoas ăe tema asta! de blog!! :heart:
Mirosul, auzul! Duminicile când simt mrosul de șnițele venind din bucătărie mă-nnebunesc, îmi amintesc de duminicile când eram mic și-m făcea mama draga de ea șnițele. Auzul, e ceva specific dimineața în weekend.
Napocel, ma bucur mult ca iti place tema asta, chiar ma gandeam s-o schimb…
:biggrin: :tongue:
Pai da, muzica si mancarea – marile pasiuni ale vietii tale. Cu snitelele chiar sunt de acord… :silly: Mie mama mai imi face si acum… :cheerful:
Cele mai bune șnițele-s de la mama! :kissing:
Esti rau, mi-ai facut pofta de snitele.
:ninja: :biggrin:
Hehehehehe :biggrin:
cel mai dezvoltat simt al meu e mirosul :) daca am simtit un parfum mi se intipareste in minte si-n suflet, si nu-l mai scot niciodata
ne indragostim toamna? :) he he he
Hm, foarte interesant, momentan ai o aroma favorita? :cheerful:
De fapt ne indragostim in fiecare clipa…de viata, de frumos, de un trandafir, de un copac in floare, de cerul instelat. Eu toamna ma indragostesc de…amintirea verii. :biggrin: :silly:
momentan imi place mirosul toamnei :)
cand imi amintesc de cineva sau ceva automat simt si mirosul :)
intotdeauna cand pap ceva intai miros, daca nu miroase bine nu pap, detectez automat cand e ceva in neregula :D
Oh, da, asta mi se intampla si mie, mirosul e primordial in asemenea cazuri. :dizzy:
aşa cum a spus şi Lily , mirosul parcă l-am creat eu. :silly:
multă vreme , la începuturi, aveam o problemă cu el : nu-mi recunoşteam propriul miros ( nici azi nu o fac ) , parcă eram cel din Parfumul ( cartea lui Suskind ) care e obsedat de faptul că el nu are o identitate, personajul preincipal amintit în acest roman fiind de-a dreptul traumatizat de faptul că toată lumea are un miros, oricât de banal ar fi fost el, şi taman el nu :)) .
eu recunosc persoanele din jurul meu după miros. aşa le “cataloghez” eu. de multe ori poate că nu le ştiu numele, dar le-am reşinut cu siguranţă parfumul pielii, nu neapărat cel din sticluţă :P
când eram mică, atunci când mama pleca dimineaţa la muncă, o rugam să-mi lase cămaşa ei de noapte pe pernă, să-i mai simt mirosul, să nu mă simt singură. acum e tot la fel, doar că acum îl miros pe EL , mă cufund în pielea lui :heart: ( în special în locul acela dintre gât şi . . . un anume os al cărui nume nu-l ştiu, acolo unde se formează o mică adâncitură-n piele ) şi sorb cu nesaţ din mireasma aia până ce mă îmbăt de EL şi nu mai ştiu nici cum mă cheamă :)))
ori de câte ori sunt departe de cineva şi vreau să am acea persoană aproape, fie doar şi pentru 2-3 secunde, închid ochii, îmi imaginez persoana respectivă şi o ” sorb ” din aer :D yeah, crazy me :angel:
Foarte interesant, Alexandra, ce te faci insa ca majoritatea isi toarna sticla de parfum pe haine cand pleaca de acasa…cum mai distingi tu mirosul lor natural? :dizzy: :biggrin:
Not crazy, just special. :wink: :tongue:
nu ştiu cum, dar până la urmă tot reuşesc să identific vreun miros specific la persoana respectivă. nu-i prea vorbesc eu tare, tare de rău p-ăştia cu toată sticluţa pe ei pentru că la un moment dat aproape, aproape că şi eu mă identificam cu ei :blush: din cauză că nu simţeam niciun miros pe mine :biggrin: now I’m over it ( I hope :))) )
Si eu ma identific…atunci cand nu sunt prea grabita si uit total de parfum. :biggrin: :cwy: :ermm:
Sa vad si sa miros… ador sa miros absolut tot ce ma inconjoara. Cand merg intr’un loc nou imi place sa inspir adanc si sa ghicesc diferite arome, ma face sa rad, de cele mai multe ori :happy:
Frumos felul tau de a te bucura de tot ce te inconjoara. Aminteste de copilarie…
Greu de raspuns, Nice, dar cred ca cel mai mult ma bazez pe ceea ce vad, desi sunt constient ca oricare dintre simturi ne poate insela. Cu toate astea, nu vreau sa imi imaginez cum ar fi ca universul meu sa fie in permanenta intunecat…….. precum cel al nevazatorilor, cred ca e cel mai dureros sa nu poti sa observi ce este in jurul tau. :cwy: P.S. Ti-am trimis un mail cu un articolas, vezi si tu ce de de capul lui, al articolului :tongue:
Mare dreptate ai, Julien, nimic nu e ce pare a fi. :dizzy: :ermm: S-a rezolvat, merci mult. :biggrin:
waw, scrie Julien :happy: Asta e ceva nou :biggrin:
Si pe mine m-a surprins placut aparitia lui. Sa speram ca va ramane o prezenta permanenta de acum inainte. :wink: :happy: :cheerful:
Sperăm :)
Cred ca preponderent folosesc vazul si mirosul, dupa care urmeaza gustul si apoi auzul si pipaitul.
Cand ajung intr-un loc nou, la munte sau mare, primul lucru e sa admir privelistea din jur si apoi sa inspir acel miros curat si proaspat. E ceva de vis. :)
Exact la fel procedez si eu, Mihaela, ce n-as da sa respir acum aer proaspat, curat. Mi-e dor de o iesire la munte. Chiar si de o ploicica. :wub:
Ce frumoasa declaratie, Nice
:tongue:
Dat fiind faptul ca mirosul si gustul nu imi functioneaza la parametri normali (desi, cand functioneaza sunt in culmea fericirii – asta in cazurile bune, cu arome placute), aleg vazul. Desi nici el nu mi-e prea bun, imi satisface destul de mult curiozitatea si nevoia de a cunoaste lumea din jur. Sa citesc o carte, sa admir un peisaj, un apus de soare, sa privesc oamenii dragi mie, sa vad toate culorile lumii… Toate astea ma bucura enorm.
Imediat, vine simtul tactil. Imi place sa simt adierea vantului, cand merg la mare, inchid ochii si las nisipul sa mi se scurga printre degete, imi place sa simt ploaia si apa pe piele, sa ating lucruri, sa intru in legatura cu materia.
Insa, evident, toate cinci au rolul lor si impreuna ne ofera acele senzatii care ne aduc uneori fericire.
Hihi, tocmai mi-am facut si un top:
1. Vaz
2. Pipait
3. Auz
4. Gust
5. Miros
:cheerful:
Ce top inedit, merci mult pentru el.
:w00t:
Buna seara, Iulia, ce coincidenta, nici vazul meu nu functioneaza perfect…uneori insa ma gandesc ca tot raul e spre bine, lumea e mai frumoasa asa, cine stie ce as fi descoperit in conditii de normalitate. :dizzy: :pouty:
:biggrin:
Superba incheierea, iti multumesc. :cheerful:
Hihi, da, Nice. Si mie toti oamenii imi par frumosi, datorita miopiei
De la distanta, nu disting ridurile sau alte imperfectiuni ale fetzei. E bine asa, din acest punct de vedere :happy: :w00t:
Pe de alta parte, uneori as vrea sa vad in detaliu chipul unei persoane, chiar daca sta la 5m de mine..
Având în vedere programările biologice, bărbatul se bazează mai mult pe simţ, iar femeia pe auz :biggrin:
Nu fac excepţie de la regula asta, şi dacă trebuie, explic mai pe larg de ce e aşa.
Simţul văzului, văd că am uitat să precizez de care simţ e vorba :silly:
Rares, nu este deloc nevoie sa explici, mai trebuie sa-ti spun ca da, ai dreptate, noi ne indragostim cu urechile in timp ce voi va indragostiti cu ochii? Mie se pare putin superficial…din partea amandurora, a voastra mai ales.
:biggrin: :tongue:
Nu cred ca as putea alege unul mai important decat celelalt.. :ermm: …Cu toate ma bucur de viata zi de zi (sau incerc macar)…
Aaa…si mai adaug ca iubirea ne rascoleste toate simturile :happy:
Hehe, se putea sa nu amintesti tu ceva de iubire? :)) Dar ai mare dreptate…ea e vinovata. :ninja:
era un citat de genul “iubirea este cel de-al 6-lea simti care le anuleaza pe celelante” :biggrin: …daa..nu uit niciodata de iubire :happy:
In mod absolut intamplator, le combin pe toate in folosul fericirii mele :happy: . Imi vad iubitul si il ating, ii aud toate “te iubesc”-urile, ii simt parfumul si ma bucur din plin de gustul fiecarei mese pe care mi-o pregateste :heart: .