Cu toţii iubim figurile de stil. Unii agreează personificările, alții preferă metaforele. Personal abuzez de epitete care mă ajută să mă fac mai bine înțeleasă sau să subliniez o anumită idee. Doar că regina acestui text va fi comparația. De ce? Pentru că se pretează cel mai bine pentru a defini și descrie ce avem noi mai de preț pe lumea asta: viața. Pentru că despre ea se pot spune multe, atât pe larg, în mii de cuvinte, dar și foarte pe scurt, în câteva expresii grăitoare. Am identificat mai jos unele ipostaze relevante în care vă puteți regăsi sau nu:
Viața ca un film. Asta pentru că tot s-au decernat azi noapte Oscarurile. Problema e că tu ești doar actor, nu și regizor. Și tocmai asta îți dorești, să poți deține controlul faptelor, măcar în parte. Iar tot ce ți se petrece e atât de special, nenumărate evenimente fantastice se succed cu repeziciune, pur și simplu nu ai timp să te dezmeticesti și te întrebi cum ți se pot întâmpla ție atâtea lucruri extraordinare, fenomenale, demne de făcut scenarii de filme după ele? Și, totodată, oare ce va urma? Ce-mi va mai oferi viața asta?
Viața ca o luptă. Pentru bani, putere sau chiar pentru supravieţuire. Asta este pentru cei care văd viața ca un război și nu contează de câte ori cad, de câte ori se ridica, pentru că cel mai important lucru este să câștige bătălia finală. Doar că pe aceea cu toții o pierdem, nu?
Viața ca un râu de munte. Temperament vijelios, respectivii iubesc adrenalina și trăiesc aventuros fiecare clipă a vieții lor. Și ies cu bine din situațiile periculoase.
Viața ca un salt cu parașuta…care nu se mai deschide. Este pentru aceeia care trăiesc intens într-un timp scurt. O viață frumoasă, plină, dar încheiată mult prea devreme. Un destin tragic până la urmă.
Viața ca un roller coaster. Acum ești sus, în momentul următor ești ești jos, acum câștigi, imediat pierzi. Acum ești fericit, peste câteva minute plângi. Viața ți le oferă cu generozitate pe toate mai puțin un anume echilibru și tu vrei doar să spui stop și să cobori.
Viața ca un curcubeu. Aici mai tot timpul plouă de rupe, vijelii, furtuni, grindină și o dată pe an vezi și tu curcubeul, ești pentru câteva minute fericit pentru ca ploaia să înceapă iar cu și mai mare putere. Cam așa a fost viața mea până acum câțiva ani când s-a transformat în…
viața ca un examen. De care depinde soarta mea și pe îl care pot lua cu magna cum laude și am din ce supraviețui un an de zile sau pot să-l pic cu grație și mă duc la șomaj. Trăiesc într-un stres total, într-o presiune implacabilă, am început să simt că în fiecare zi dau un examen, că lumea mă analizează, mă judecă când sunt la job, când ies la fotografiat, pe blog, chiar și acest articol îl percep ca pe un examen. Și mă îndoiesc că sunt o fire competitivă și că asta mi se potrivește.
Și de ce nu, viața ca o şaorma. Cu de toate: cu bune, cu rele, cu realizari dar şi înfrangeri, cu lapte, miere, dar şi pelin. Cu soare si furtuni. În doze egale.
Cu ce v-aţi compara voi viaţa de pana acum? Ce cuvinte/expresii aţi folosi pentru a o zugrăvi cât mai realist?
sursa foto:weheartit.com
Viata, cu bune si cu rele, ca orice altceva de pe lumea asta. Mi se mai pare singuratica, in sensul ca pe masura ce crestem ne dam seama cat de singuri suntem si ca nu ne putem baza pe altii pentru a fi fericiti. Cu suisuri si coborari, de la un moment dat ti-e si frica sa fii fericit, gandindu-te ca fericirea asta costa si o vei plati cat de curand.
Cam deprimant comentariul meu, nu? :)
Hm, da, putin cam trist dar foarte realist. Nu mi-am pus astfel problema, dar imi dau seama ca tu ai dreptate. Totul se plateste, inclusiv momentele de fericire. Insa ce ne-am face fara ele? Cum am putea suporta o viata gri, o viata inspida, banala, plictisitoare? Pana la urma asta duce la deprimare…
Mihaela, eu sunt convinsa ca tu esti o femeie puternica la fel ca si mine. :biggrin: :w00t: Iar femeile puternice se descurca si ies cu fruntea sus din situatiile mai grele. Stiu exact de ce au nevoie pentru a fi fericite si implinite si obtin tot ce-si doresc. :cheerful:
Cate putin din toate cele enumerate de tine mai sus, depinde de moment, de perioada, de varsta…
Mie imi place sa zic despre viata ca este foarte imprevizibila, nici nu te gandesti ce va urma. Uneori se intampla lucruri atat de neasteptate… Partea proasta este ca lucrurile astea neasteptate nu sunt mereu din cele bune :pouty:
Sa ai o saptamana frumoasa, Nice!
Corect, macar daca ar fi imprevizibila in sensul bun. :whistle: :ermm: Din pacate, desi spunem mereu ca le-am vazut pe toate, ne cam inselam, caci de fiecare data urmeaza sa ne trezim cu alta surpriza pe care nu stim sa o gestionam tocmai pentru ca e diferita de restul. :wassat:
Unii ar spune ca in asta consta farmecul vietii. Ca nu reusim sa ne plictisim. Uneori avem nevoie de un strop de ragaz. Pe care insa viata ni-l refuza cu incapatanare. :ermm: :dizzy:
O saptamana frumoasa iti doresc si eu, Larisa. :heart:
Viata ca o corrida….
In care tu, Dragos, esti taurul sau toreadorul? :ermm: :dizzy: :tongue: Sau poate publicul spectator insetat de sange? :biggrin:
Mai curând, viaţa mea de până acum a fost ca un roller coaster, dar e prea devreme s-o definesc. Asta se face la bilanţ, ier eu sper să nu fie cazul…
Niciodata nu e prea devreme pentru bilanturi Cristian. Cristian? Wow, ce nume frumos, ai renuntat la vechiul nick? :biggrin: :wassat: :dizzy:
Ca o drumetie pe munte. Cateodata e mers lin, cateodata e foarte greu si ai impresia ca nu o sa mai ajungi sus, cateodata ai nevoie de altii sa te traga, cateodata ai nevoie sa-i ajuti tu pe altii si din cand in cand ajungi in cate un loc minunat cu vederi incredibile de sus.
Frumos! Frumos de tot, iubesc comparatia asta. :wub: Muntele poate fi Ciucasul sau Everestul(Himalaya). Pentru ultimul trebuie abilitati de alpinist. Oricare ar fi drumul trebuie strabatut cu mult curaj, speranta si insufletire. :biggrin:
C-o junglă, care pe care :silly:
:biggrin: Din pacate nu esti departe de adevar, Tury. :cwy: La tine care functioneaza mai bine, instinctul de aparare sau cel de pradator? :biggrin: :dizzy:
De apărare mai degrabă
Bloggerii sunt oameni pasnici. :biggrin: :ermm: :silly: Si foarte prudenti. :ninja:
Exact!
V-am citit! :biggrin: :tongue:
Cred ca mie mie se potriveste viata ca un roller coaster, caci niciodata nu stii cand esti sus, apoi iar cobori..Viata as mai adauga eu nu e o poveste de basm, ci o alegere! Altceva nu imi trece prin cap, sunt cam varza la capitolul idei in aceasta perioada. Sper ca esti bine, pupici! :heart: :kissing:
Viata este o poveste cu zane, doar ca pentru cateva secunde, ore, hai zile. :biggrin: Apoi se transforma in cosmar. :wassat: :alien: Sau intr-un film de groaza. Sau un thriller ca sa nu exageram. Asta zic eu, din experienta. :ermm: :blush:
Putin obosita si nedumerita dar in rest sunt ok. Am avut si zile mai bune. Iti doresc multa inspiratie si o saptamana fructuoasa. :kissing:
La mine se potriveste viata ca un film. Cu bune si rele, uneori o drama, uneori comedie …
:biggrin: Haha, asta a fost funny. E dragut ca tu ai parte si de niscaiva comedie, la mine e multa drama. Si mi-as dori un plus de romance. Aolo, deja suna a Fifty shades of Grey. :tongue: :silly:
Cu siguranta romance e, stii tu ca fiecare film e incadrat in general la mai multe categorii.
Ferice de cei care au parte de mult romance. :biggrin: :tongue:
viata mea… ca o trestie unduita de adierea dragostei… uneori aplecata mai mult, alteori mai putin, dar mereu tremurand si vibrand in miscare, mereu in schimbare… pana cand… intr-o zi… va ramane doar lujerul trestiei… golit de frunze… golit de idei… intarit si de neclintit chiar si sub tornada viscolului… dar atunci… deja nu imi va mai pasa… pentru ca va fi mult prea tarziu pentru unduirea vietii…
Asa mare influenta are dragostea in viata ta, Ovi? Atat de mult conteaza? Pentru ca eu cred ca ea e motorul lumii si fara ea am supravietui, nu am trai. Mereu ma intreb cum ar fi fost viata mea fara ea? Ce s-ar fi ales din ea… Cu siguranta nu as fi avut forta de a merge mai departe. :dizzy:
nu asa de mare… ci si mai mare… atat de mare cat nu o pot spune in cuvinte…
Ai dreptate, Ovi, fara dragoste suntem ca si morti. :ermm: :dizzy: :alien:
Vai, ce frumos a spus domnul Ovi! Ce poet!…. ce filozof!… atat de romantic,… dar pe final s-a simtit tristetea din cuvinte!
Viata mea nu am comparat-o cu nimic pana acum. Nu stiu ce sa zic, ar fi poate ca o şaorma cu de toate, cu soare dar si furtuni. Daca nu am avea furtuni, ploi, vijelii, oare cum ne-am mai da seama si am mai putea sa pretuim si sa ne bucuram de zilele cu soare?
Te pup, draga mea! :heart:
Draga Aura si eu m-am intrebat de multe ori care e importanta acestor “furtuni”. Eu nu contest importanta pentru a pretui clipele frumoase, ci cantitatea lor pentru ca trebuie sa-ti spun ca ele sunt covarsitoare in viata noastra. A mea cel putin. :blush: Poate un numar egal de zile cu soare si furtuni ar fi mai corect, nu crezi? :biggrin: :dizzy: :ermm: :unsure:
O saptamana minunata iti doresc! :kissing:
M-am gandit initial ca probabil dintre toate variantele propuse de mai sus e probabil ca o shaorma insa ce-i drept parca as prefera sa fie ca un pilaf cu pipote de pui si boabe de piper plus foi de dafin fiert intr-o supa de gaina ff batrana. (Imi era cam foame cand am citit articolul prima oara plus de vreo 2 zile ma tot gandesc la pilaf, nu sunt sigur de ce, am si citit in weekend de pe wikipedia despre istoria introducerii pilafului in UE la vremea lui Alexandru cel Mare).
:biggrin: Iti lipseste mancarea ca la mama acasa, Rudolph? :dizzy:
Orez bun, dar sarbesc sa fie! :biggrin:
Cum nu prea sunt buna la exprimare prin figuri de stil s.a.m.d., am norocul ca te-ai exprimat “si pentru mine” cum nu se poate mai bine :tongue: In cazul meu, par ca s-ar impleti curcubeul cu roller coaster-ul…
Life isn’t easy… :cwy:
E o combinatie la mine, nu se potriveste doar o chestie anume.. Uneori traiesc atat de intens , alteori nu se intampla nimic. Lupt, rad, sunt sus, sunt jos…ma ridic si merg mai departe. Viata e atat de complexa si atat de frumoasa, trebuie doar sa vedem asta inainte de toate .Nu-i tocmai usor in momentele grele, dar 1 singura sansa avem in viata asta , nu mai multe :) :biggrin:
O singura sansa? De a fi fericiti sau nu? :biggrin: :dizzy:
cred ca am experimentat mai multe forme, pe parcursul anilor este inevitabil sa nu fii fericit, trist, sus sau jos, nici nu-mi pot imagina altfel viata, dc nu ar fi gri n-as vedea rozul, daca nu as fii trista n-as fii nici bucuroasa. eu zic ca sunt etape in viata, trebuie experimentat tot, rar auzi ca cineva sa aiba asa o viata linistita, fara probleme, etc, probabil sunt persoane care se consuma mai mult si persoane care au un psihic mai tare, nu se lasa afectate, cu orice pret merg inainte.
Si cu toate astea multi par a avea o viata perfecta. Sau pare ca norocul le surade mai des ca altora. :dizzy: :ermm:
Viata ca o ploaie de toamna. Rece dar in acelasi timp refreshing si full of hope. Melancolica si totusi trista. Habar nu am. Nu m-am gandit concret la asta pana acum, dar da, viata mea as compara-o cu siguranta cu o ploaie rece de toamna.
:ermm: :dizzy: Ana, din marturisirile tale de pe blog nu pari a avea o astfel de viata. Eu o vad mai degraba ca o zi senina de vara. :biggrin: Ce inselatoare sunt aparentele. :cwy:
Din cele enumerate de tine s-ar apropia cel mai mult de “Viața ca un roller coaster”, au fost perioade cand tuna si fulgera 6 zile din 7 cu mici pauze, iar apasarea se simtea ca ai fi prinsa intr-un cosmar, am avut parte si de soare, multa caldura, cu de toate… o shaorma care abia acum incepe sa devina echilibrata, de calitate.
O viata frumoasa cu alte cuvinte, nu, Mihaela? :happy: :unsure:
Nu m-am prea gandit la asta pana acum, cred ca la mine este o combinatie din toate cele de mai sus, dar cred ca predomina cea ca un rau de munte, dar nu neaparat ca predomina, sa zicem ca are cateva procentaje mai mult decat celelalte :))
Ce viata interesanta si palpitanta ai tu, Raluca. Niciodata nu te plictisesti, nu? :biggrin: :unsure:
Se mai intampla si asta:)) O primavara frumoasa :*
Multumesc asemenea. :kissing:
Mda, după articolul de azi înţeleg şi mai bine prin ce treci şi venind şi aici parcă as vrea sa inventez cuvinte sa iţi spun ca te inteleg perfect. Viaţa mea? Viata mea a fost in toate ipostazele pe care le-ai enumerat, mai puţin cea cu examenele, dar mai examen decat viaţa însăşi nimic nu e. Eu sunt femeia cu povestea ”drobului de sare” la purtător, cu frica pentru multe, dar cred ca de o vreme traiesc oarecum…liniar şi, vei rade, poate, prefer asta. Prefer asta pentru că ştiu că orice explozie de bine sau rau aduce complicatii, iar eu urasc complicatiile, cel putin acum. Tie iţi doresc sa te bucuri de tot efortul pe care-l faci. Uneori, să ştii, ai nevoie de eforturi ca viaţa sa iţi fie mai bună, iar eu ştiu, de exemplu, că nu fac destule. De asta te admir pe tine şi pe oamenii ce se zbat. Te imbratisez cu mare drag şi te felicit pentru tot.