“Nimeni nu este bun pe termen lung atat timp cat bunatatea nu este o cerinta.”
Mereu m-am intrebat, de unde provine fascinatia asta a mea atat de puternica pentru tot ce inseamna blog si blogosfera? Nu degeaba v-am descusut pe articolul precedent in legatura cu cele mai stringente nevoi ale voastre in clipa de fata. Va marturiseam ca tanjesc dupa frumos si pe undeva e firesc ca omul sa caute sa-l introduca in viata sa intr-un fel sau altul. Aici imi pare la indemna, il ghicesc atat in randurile asternute cu atata talent si entuziasm pe foile virtuale, il gasesc in fotografiile ce surprind peisaje si locuri unde eu pot calatori doar in vis. Nu mai e niciun secret, caut oameni cu suflet frumos, cu ganduri albe, cum intuiesc rautatea, meschinaria, vulgarul dincolo de cuvinte, cum parasesc blogul respectiv. Nu sunt o naiva sa cred ca exista bunatate absoluta, dar macar aici, cei mai multi incearca sa-si ascunda sau macar sa-si diminueze doza nativa de rautate, invidie si egoism. Da, cred cu convingere, ca pe aceste taramuri virtuale unde ne facem noi veacul, bunatatea este o cerinta.
Unii vor aprecia ca ma hranesc cu iluzii, dar personal am nevoie sa cred ca mai exista oameni buni. Nu stiu daca mai e cazul sa ma explic de ce. Daca am chef sa-mi fie servita o portie de rautate sau daca simt ca trebuie sa ma descarc cumva si printr-o cearta zdravana stiu ca as elibera tensiunile in exces, e suficient sa merg pe strada, cu tramvaiul, la cumparaturi in hypermarket sau la serviciu. Nu pot interactiona in conditii bune cu persoane pe care nu le simt cat de cat pe aceeasi lungime de unda cu mine, la care nu descopar un soi de sensibilitate, de fragilitate, care nu-mi trasmit caldura sufleteasca, cu care nu reusesc sub nicio forma sa empatizez. Nevoile si aspiratiile noastre trebuie sa coincida cat de cat pentru a se dezvolta o oarecare relatie, pentru a comunica armonios. Si am mai remarcat un lucru care nu poate decat sa ma bucure, anume ca persoanele fara blog care au poposit aici au fost intotdeauna de o tinuta morala ireprosabila.
Sunt curioasa de ce intrati voi pe bloguri, ce anume cautati?
a. relaxare si distractie
b. suflete (oameni buni, frumosi) cu care (eventual) sa empatizati
c. subiecte interesante din care sa invatati ceva, care sa va ajute mai departe in viata, care sa va imbogateasca spiritual
d. un loc unde sa va exprimati opiniile despre viata, sa dezbateti idei, (eventual) sa polemizati
e. locuri propice pentru promovarea intensiva a propriului blog
In definitiv ce cititi, oameni sau bloguri? Cat de important e pentru voi omul din spatele blogului? Aveti un blog de suflet (in afara de blogul vostru) pe care-l cititi “din scoarta in scoarta” cu sufletul la gura zi de zi si pe care eventual il mai si comentati cu o placere nedisimulata?
Eu citesc povești… Povești de oameni, puse pe bloguri. Le văd pe cele transparente și le evit pe cele care clocotesc de invidie și orgoliu nejustificat… Sau încerc :)
Sincer…eu cred ca aici nu ai gasit niciodata ce ai cautat. :dizzy: :ermm: Eu nu consider ca scriu povesti… :cwy:
Mai degraba cred ca prezint niste ganduri sau niste fapte. Asta cand nu scriu despre mancare si calatorii. :biggrin:
Daca tu zici… :dizzy: Ma rog, fiecare percepe in felul lui ce citeste. Pai, da, initial am crezut ca te-ai suparat pe mine sau pe blog, ca nu ti-a placut vreun articol, vreo idee… :ermm:
Nu, deloc! mă duc să dorm la 3 dimineața, mă trezesc la 12, scriu putin, citesc… asta e ziua. Si am avut niste zile ciudate, de n-aveam chef nici de mine. Sau nu chef, ci inspiratie :) promit că revin!
Ada, imi pare rau, sper sa-ti revii cat mai repede! Starea ta de spirit ma cam ingrijoreaza, eu credeam ca esti zambitoare si fericita in noul an. :dizzy:
Ăăă… M-au legat prea multe de luna decembrie. Amintiri. Și plăcute, și deloc plăcute. Și… Acum, ianuarie e la fel de plin, din aceeași serie, de gânduri înapoi. Mă uimesc și eu de mine și de stările contrastante… Mi-e dor de școală, de nebunia aia, de 25 de voci pe lângă ale mele din minte, de programul care mă „forța” să am inspirație… Sunt ciudată, știu
Dar, crede-mă, dacă vreodată mă va nemulțumi ceva la tine sau la blog, te voi anunța. Așa, din spirit de echipă :kissing:
:cheerful: Am inteles. :blush:
Imi place sa invat lucruri noi, sa aflu noutati din orice domeniu, sa dau sfaturi daca stiu despre ce e vorba, sa vorbesc despre mine, sa ajut, daca e nevoie.
Citesc oamenii, povestea oamenilor. Imi place sa citesc despre toti, sa cunosc cate putin pe fiecare, sa stiu cu ce fel de oameni interactionez. Imi plac povestile oamenilor, fiecare om are o poveste fascinanta a vietii sale.
Oamenii sunt cei mai importanti pentru mine, sunt apropiata mai cu toata lumea pe care o citesc intens, vreo 15- 20 bloguri sau oameni. Nu am pe cineva anume la suflet, imi plac toti cei pe care ii citesc si comentez, ma simt apropiata de toti acestia (inclusiv tu :P). Poate ca e si din cauza ca eu nu am prieteni aici si ma simt apropiata de voi pentru ca voi toti ma sustineti, sfatuiti, consolati, imbarbatati si ma faceti sa imi doresc atat de mult sa va cunosc personal… :wub: :happy:
Mai, ce e asta, toti vreti povesti?
Din start trebuie sa va dezamagesc si sa va anunt ca eu nu-mi pun pe blog povestea vietii. Ganduri, dorinte, fapte, da, dar mai mult de atat nu. Cat despre noutati din diferite domenii sau chestii interesante iar nu aduc pe blog din simplu motiv ca nu-mi place sa dau sfaturi si sa fac pe desteapta in fata celorlalti.
Eu simt ca oamenii intra pe bloguri din dorinta nemarginita de a afla, de a invata. De a-si largi orizonul cunoasterii. Multi reproseaza ca si-au pierdut timpul lor pretios cand vad ca un articol nu prezinta sfaturi utile de viata, chestii profunde care sa-i lumineze, daca acel articol nu a relevat cateva din tainele Universului. Si pleaca extrem de dezamagiti pentru a nu se mai intoarce niciodata. :biggrin:
Da, eu inteleg dorinta ta de comunicare, ea e fireasca in cazul in care esti departe de tara si acolo nu ai prea multi prieteni, dar eu eram curioasa de ce revii aici pe blog atat timp cat nu ai mai nimic util de invatat? :dizzy:
pentru ca imi place sa imi spun punctul de vedere asupra anumitor subiecte
Aha, deci alegi varianta d. :biggrin:
Chiar azi am spus unui viitor blogger poate, ca in lumea asta rivalitatile, animozitatile n-ar avea de ce sa apara.
Eu unul citesc bloguri fiindca imi place sa aflu filosofii ale oamenilor, ganduri si idei diferite de ale mele, in general… imi plac blogurile care transmit, cum spuneai si tu n-as putea spune ce anume. Insa un blog care nu transmite il miros de departe acum si slabe sanse sa revin pe el.
Prefer sa gasesc oamenii din spatele blogului, de asta consider eu blogul ca pe un site personal… nu doar un site! Cine vrea site, se departeaza mult de la ideea mea despre blog.
Deci te incadrezi(din cate am inteles, sper sa nu ma fi inselat) la categoriile b si c. :biggrin:
Sincera sa fiu eu m-am cam saturat de atata filosofie, vreau fapte! :silly: :tongue:
da cam pe acolo… probabil mai sunt si alti
fapte de vitejie? ce fel de fapte!?
Glumeam Pato, evident. E vorba ca sunt satula de metafora pura, de poezie, eu vreau chestii concrete. Spune domne la obiect care-i problema, nu te mai invarti in jurul cozii. Si sa nu crezi ca acum ma refer la tine, ca tu esti extrem de direct si de asta imi si place la tine pe blog. Si nici sa primesc lectii de viata de la altii nu am chef. Daca vor sa dea sfaturi s-o faca macar subtil. :biggrin:
Varianta a)
Relaxation
La B, poate fi inselator.. si aia de se dau buni, poti afla la un moment dat, ca nu’s chiar asa. Deci a alerga dupa eventuale iluzii, it’s not good
Iar la restul, cred ca mai toti putem zice si-un: cate putin din fiecare!
Pam Pam :happy:
Relaxare, ca-i mai buna decat toate. :cheerful: Ma bucur ca ai fost sincer, Lusio, si eu caut asta pe bloguri mai ales cand vin obosita si suparata de la serviciu. :biggrin: :tongue: Dar asta nu inseamna ca eu caut bloguri cu umor. Nu, inseamna ca merg pe bloguri unde stiu eu ca mi se ofera subiecte interesante, atractive, abordate intr-o maniera accesibila, astfel incat sa ma destinda nu sa ma bage in ceata si sa ma intreb vreo 3 zile dupa, “oare ce a vrut autorul sa zica”? Si sa-ti spun ceva, Lusio, in astfel de cazuri, am ajuns la concluzia, ca autorul habar nu are ce-a vrut sa spuna. Unii scriu asa…sa fie acolo, ca da bine.
Lusio, sa fim seriosi, trebuie sa lase un indiciu ca nu e asa roz precum pare, ca nu e asa bun cum se da el pe blog. Cat sa te prefaci si de ce? Si imediat cum imi dau seama ca ceva scartaie, incep sa devin suspicioasa si bat in rezerva. Oricum ii trec pe toti printr-o analiza minutioasa. :tongue: Joking, ce ma intereseaza pe mine ce face el in real life? Cu ce ma afecteaza daca e intr-adevar ceea ce pretinde a fi? Oricum legaturile mele cu blogosfera se reduc la blogosfera. :ermm:
Pam Pam :ninja:
Din obisnuinta. Din 2008 si pana azi a trecut ceva timp. Si poate din cand in cand varianta B. :)
Eu sunt din blogosfera din 2007, dar nicio clipa nu m-am gandit la acest raspuns.
:ermm: Dar poate fi si obisnuinta, da. :biggrin: Si, ai gasit ceva suflete frumoase pe aici pe meleaguri internautice? :dizzy:
Frumoasa tema! Ce caut? Cred ca toate din cele mentionate, mai putin ultima…Blogul este un mijloc de relaxare pentru mine, unde imi pot destainuii ideile si parerile personale. De asemenea sa citesc noutati sau articole interesante! Cred ca toate se leaga intr-un fel…Si normal ca sunt aici si pentru persoanele deosebite din spatele blogului!
Eu zic ca persoana este mai importanta, ea coordoneaza blogul, ceea ce scrie si asa ne dam seama si ce fel de persoana este. Imi vine greu sa cred ca o persoana poate fi egoista, rea pe blog, in mediul online este perfecta si inspira bunatate! – Sau invers!
Pe blog, la fel ca in viata “reala” orice gest,cuvant ne ajuta sa caracterizam o persoana, astfel fiecare postare,comentariu ne ajuta sa ne facem o imagine a persoanei din spatele blogului.
Si, la fel cum ai zis si tu, in functie de ce “gasim” pe blogul respectiv, decidem daca ne mai intoarcem la el vreodata!
Si cum tastatura nu scrie singura, persoana este cea importanta! Si prin blogging avem sansa sa gasim persoane minunate, deosebite! Si asa un blog devine de suflet, pentru ca apreciem extrem de mult pe cel/cea care scrie!
Paul, nu mereu iti dai seama ce fel de persoana scrie pe un blog, gandeste-te la cei care pun doar clipulete de pe youtube, bancuri, advertoriale, chestii tehnice, care scriu exclusiv despre mancare(posteaza exclusiv retete) sau care pun doar poze si eventual nici nu comunica cu cititorii, nu le raspund la comentarii. Printre aceste bloguri pot fi si unele deosebit de relaxante, care creaza dependenta. :biggrin: Dar pur si simplu autorul din spatele blogului nu lasa multe indicii despre viata lui personala, despre felul lui de a fi.
Am dat la sfarsitul anului trecut, cu totul intamplator, peste un blog de mare succes, cu peste 7000 de vizitatori unici/zi, pe care erau doar sfaturi tehnice despre calculator, informatica, facebook. Proprietarul isi pusese o poza cu el. Arata cam infricosator. :dizzy: Avea o gramada de cititori care il intrebau vrute si nevrute(din lumea tehnica) si el le raspundea la subiect. Bine, bine si sufletul? Putem sa concluzionam ca e un om bun doar pentru ca ii ajuta pe altii cu sfaturi despre internet, seo si facebook? :ninja: :ermm:
Ai dreptate Nice, dar cei care posteaza si nu raspund deloc la comentarii (sau raspund obiectiv), eu le numesc simplu site-uri, nu blog-uri :biggrin:
Blog-ul e mai personal, sau cel putin asa ar trebuii sa fie!
Pentru mine toata distractia consta in raspunsul la comentarii. Si cititul lor, evident. :w00t: Se vede asta cu ochiul liber, cred. :dizzy:
Da, se vede :happy: Si e bine ca e asa…Prin comentarii cred ca comunicam cel mai bine si ne exprimam opiniile!
Da, da, sa-ti spun un mic secret(ramane intre noi). :biggrin: :silly: Intotdeauna construiesc de asemenea maniera articolele incat sa las nespuse lucrurile mai interesante(daca as scrie eu totul, comentatoriilor ce le-ar mai ramane de adaugat?). Eu gasesc foarte multe articole interesante prin blogosfera…complete insa, la care chiar nu mai ai nimic de zis. Decat, poate, “asa e”, “si eu cred la fel”, “vai ce frumos”, “cata dreptate ai”. :biggrin: :tongue:
am observat, mai fac si eu uneori. Mi se pare normal, astfel interactionam si noi si aflam ce cred altii:>
Ne descurcam si noi cum putem. :silly: Hehe, nu credeam ca sunt asa usor de intuit…
Eu citesc multe bloguri. Ideea de baza e ca ma relaxeaza. Uneori caut informatii, dar de cele mai multe ori citesc jurnale de viata. Sau de calatorie. Pe unii bloggari ii citesc fiindca scriu interesant, pe altii fiindca mereu abordeaza teme interesante, la altii intru pentru fotografii ….
Cand am timp mai las si comentarii pe blogurile pe care le citesc. Cand nu am … incerc doar sa citesc pana la capat articolul :)
Nu stiu de ce eu nu sunt asa curioasa de persoana din spatele blogului. Poate fiindca am avut o experienta oarecum negativa. In urma unei astfel de intalniri m-am simtit folosita. Acea persoana mereu ma cauta pentru anumite favoruri pe baza prieteniei noastre, iar ea trece prin orasul meu si uita sa dea un telefon. Sau sa lase un comment pe blog. Si cand lasa e atat de sec ca aproape cred ca durut-o sa scrie cateva cuvinte.
Asa ca cu toate ca sunt multe persoane pe care le citesc din Cluj, am evitat sa ma intalnesc cu ele. E mai bine asa :))), fara prietenii prea apropiate. Oricum nu as avea timp sa le “intretin”. Si numai ca sa le cunosc nu stiu, mi-a pierit curiozitatea. :))
Sunt si oameni de care ma simt foarte apropiata si deabia astept sa ii cunosc. Cum esti tu si inca cativa (numarati pe degete). Restul sunt in termeni reali ‘amici’
Da, si eu am avut o experienta foarte nefericita si de atunci incerc sa stau departe de “imprietenirile” cu bloggeri si in offline. De aceea te inteleg perfect. :cwy:
Eu nu ma refeream neaparat sa ducem relatia dincolo de blog, ci la faptul ca efectiv daca descopar rautati gratuite in comentariile si articolele unei persoane, daca e ceva la ea care mie nu-mi place, se crede prea desteapta, isi da aere de superioritate, se lauda prea mult, e prea rece, prea distanta, evit sa mai intru pe acel blog. Sau sa explic altfel, poate omul sa scrie extraordinar(din punct de vedere literar) daca eu nu ma simt bine pe blogul lui, dintr-un motiv sau altul, plec! Cu alte cuvinte, nu conteaza atat de mult ce scrie si cum scrie, conteaza perceptia mea despre acea persoana. Daca imi place, daca o simt buna, daca descopar ca avem multe in comun, continui sa intru pe blog si sa comentez, daca nu, nu. Poate sa aiba cele mai frumoase poze si articole din lume, daca nu o simt aproape de suflet, nu ma intorc. Nu citesc de dragul cititului, de dragul invatatului. Nu pot. :dizzy:
Da, si la mine tot ideea de relaxare e, dar mai conteaza si in compania cui ma relaxez. Si oricum, pot fi si persoane ok, dar pe care eu sa nu le “simt”.
Ma onoreaza faptul ca m-ai trecut pe lista oamenilor apropiati. :heart: Sentimentul e reciproc. :kissing:
Sigur si pentru mine e importanta persoana din spatele blogului. De fapt reusita cred ca vine din articole personale. Din povestiri personale. Poti sa scrii si informatii din prisma personala. Blogurile seci nu mi-au placut niciodata. Nici cei care isi fac blog, un blog de arta sau mai stiu eu ce care nu zice nimic despre el. Ala pentru mine e un site prost, ca blogul ar trebui sa fie personal. Cineva o data m-a criticat ca doar deaia sunt nise. Adevarul e ca poti scrie si despre mecanica din experienta proprie, cum ti-ai reparat masina de exemplu.
Asa ca pentru mine asta e primul criteriu de clasificare. Sa cunosc macar partial omul din spatele blogului prin ceea ce scrie.
Deci tu vrei exeperinte personale, e bine de stiut pentru ca eu ma gandeam ca incepand cu acest an sa scriu ceva mai impersonal, sa generalizez mai mult, sa nu mai pun totul la persoana I singular.
Dar tu ai dreptate, Alicee, pe multi i-am auzit ca vor sa citeasca parerile proprii despre lume si viata ale celor cu care interactioneaza pe bloguri. Si eu vreau atat timp cat sunt prezentate ca simple opinii, nu ca si convingeri care-mi sunt impuse. :ermm:
tot pachetul… si pe deasupra…
pai… daca nu m-ar relaxa… nu as citi…daca nu as intui in cuvinte si intre, omul… nu m-ar interesa… uneori apreciez tematica… alteori forma… dar in fond… sufletul omului care scrie devine prioritatea…
o sa zici ca… omul poate sa para altfel pe blog… ca isi ascunde propria identitate in spatele cuvintelor… sau poate hidosia… nu ma intereseaza asta… ma multumesc sa il cunosc asa cum se lasa descoperit… si cred ca… daca se poate face scuncut intr-un mod anume… poate si sa fie in realitate in acel mod…
sa ai saptmana plina cu succes…
Ovi, deci tu incerci sa vezi partea buna a oricarui lucru, a oricarui om?! Da, asta e ideea de baza, sa ne multumim cu ce ne lasa sa descoperim, daca ne place, bine, daca nu, suntem liberi sa mergem in alta parte, avem de unde alege.
Sunt foarte multi oameni buni, de calitate, doar ca nu cu toti reusim sa rezonam, sa empatizam. Dar asta e criteriul dupa care imi aleg si eu blogul, sufletul omului.
Merci mult, Ovi. Asemenea si tie, toate cele bune.
Variantele b și d. Am câteva bloguri pe care le citesc cu mare plăcere, iar unul din ele este al tău. Ce îmi place la aceste bloguri este faptul că fiecare persoană din spatele lor știu cum să țină aproape cititorii, atât prin subiecte interesante, cât și prin dezbaterile ce se formează asupra articolelor. Blogul este doar un loc unde fiecare persoană își așterne gândurile.
Foarte frumos spus, un blog este un loc unde o persoana isi asterne gandurile… Atat timp cat nu sunt prea intime e ok pentru mine. :biggrin: Bine, sunt si unii care nu pun decat muzica, bancuri, recenzii de filme si poze. :biggrin:
Astea nu sunt in ce categorie intra. 
:unsure:
Eu asta incerc, Glappy, si apreciez enorm implicarea ta in discutiile de pe acest blog, sa propun oamenilor subiecte interesante spre dezbatere, pentru ca accentul cade pe voi si nu pe mine. Un blog nu inseamna doar autorul si parerile lui, mai inseamna si comentariile din care poti extrage idei importante si formula concluzii pretioase si pertinente. Contributia oamenilor care comenteaza e decisiva pentru succesul unui articol. Sunt persoane care intra pe blog si nici nu citesc articolul, citesc direct comentariile. :biggrin:
Cât pot și cât îmi dă voie timpul, încerc să mă implic. Am mai spus o dată într-un articol precedent că de multe ori, reacțiile ce se formează asupra articolelor, pot fi mai complexe chiar decât articolele în sine, în sensul că afli păreri diferite ale aceeași idei. Eu citesc atât articolul cât și comentariile, articolul te stimulează, el este cel ce provoacă acele reacții din comentarii. Nu prea poți să lași un comentariu fără să citești articolul, cred că trebuie să răspunzi cât mai mult pe subiect. Cât despre blogurile ce conțin doar fotografii, bancuri, recenzii, filme și muzică, nu prea le înțeleg rostul, dacă vreau să ascult o melodie, o ascult în winanp sau pe youtube. Bancuri, există site-uri ce se ocup strict de problema asta, și așa mai departe. Cred că un blogger bun este acela ce are ceva de spus.
Mie imi place mult cum va lasati voi amprenta pe acest blog, sunt incantata ca fiecare vine cu ceva interesant de spus, care, de ce sa nu recunosc, imi este si mie util, pentru ca ma ajuta sa dezleg o dilema, sa inteleg mai bine un fenomen, o actiune, un anumit eveniment. Si oamenii ar trebui sa stie ca nimic din ce apare aici e intamplator, ca nu scriu ceva doar de dragul de a tine un blog, de a-l duce mai departe cu orice pret. Cate capete atatea idei, ajutorul vostru e mereu binevenit.
Eu caut a, b, c şi d :biggrin: şi iubesc să citesc bloguri :biggrin: Şi ştii de ce ? Pentru că fiecare blog face parte dintr-un om, chiar dacă numai o parte :biggrin:
Dacă omul din spatele blogului mă lasă să-l descopăr automat devine o persoană importantă pentru mine că eu-s genul de persoană care se ţine cu dinţii de-un om până la punctul în care nu se mai poate :face:
Toate blogurile care se află-n blogroll la mine au o importanţă altfel nu s-ar mai afla acolo :happy:
“Dacă omul din spatele blogului mă lasă să-l descopăr automat devine o persoană importantă pentru mine că eu-s genul de persoană care se ţine cu dinţii de-un om până la punctul în care nu se mai poate”
Ce zodie ziceai ca esti tu, Catalina? :unsure: :dizzy: Cumva Pesti? :ermm:
Da :wub:
Ai vazut ce tinere de minte am. :tongue:
Dap :biggrin: Orcum se vede în pasiunile mele şi în faptul că-s o visătoare până-n măduva oaselor că-s peştiucă :tongue:
Capricornii si Pestii dezvolta relatii frumoase de prietenie. Sunt zodii care se inteleg foarte bine. :biggrin:
Nu ştiam chestia asta :biggrin: dar mă bucur că am aflat-o :kissing:
Pai da, am avut si am multe prietene in Pesti. :biggrin:
:cheerful:
:-) Multumesc.
Mai, esti pusa pe descusut.
Pentru mine blogurile (ca si facebook) au insemnat sansa de a cunoaste oameni pe care, in mod traditional, n-as fi avut (sau cu infime sanse) sa-i cunosc. Cu anumite persoane imi place mai mult sa stau la discutii, cu altele nu-mi pot permite decât sa fiu oficial (desi mi-e greu), iar cu alte persoane prefer sa am cât mai putin de-a face. In alta ordine de idei, si aceasta cale de comunicare are, ca orice alta cale, avantaje si dezavantaje. Fiind lipsit de presiunea unei intâlniri fata in fata, am ocazia sa-mi pun mai bine in ordine ideile sau argumentele si sa conversez la un alt nivel decât as face-o in off. Pe de alta parte nu ascund faptul ca as dori sa vorbesc si fata in fata cu multi dintre cei cu care am discutat pe blog. Sau facebook.
Nu inteleg intrebarea legata de importanta omului din spatele blogului. E ca in viata. La unii tii mai mult, la altii mai putin. Iar o relatie de pe blog are multe din caracteristicile unei relatii reale. Doar ca e … altfel.
Blogurile favorite depind de fiecare persoana in parte. Multe bloguri au fost, la un moment dat, ‘favorite’. In acest moment blogul meu favorit (ceea ce nu inseamna ca evit alte bloguri) este cel al lui colorbliss.
Dragos, cu mare drag. :biggrin:
Pentru mine e importanta persoana din spatele blogului, pentru ca sunt multe bloguri cu un continut interesant, de calitate, doar ca eu nu reusesc sa rezonez sub nicio forma cu autorul respectivului continut. Tu poate reusesti sa citesti si sa comentezi persoane complet straine, eu am nevoie de stabilirea unei legaturi sufletesti intre mine si omul respectiv ca sa-l pot citi si eventual comenta. :ermm: Nu, pe bloguri nu e ca in viata, aici poti intra sa citesti si sa comentezi pe oricine fara ca respectiva persoana sa-ti raspunda pe blog, fara ca ea sa se sinchiseasca sa-ti intoarca vizita, sa-ti arunce o vorba buna etc.
Deci tu cauti sa cunosti persoane noi si interesante, nu sa te relaxezi si inveti, sa-ti extinzi orizontul cunoasterii. Eventual sa dezbati, sa polemizezi. :biggrin: :cheerful:
Ca sa intelegi mai exact, iti pun o intrebare: oare nu cauti si tu tot oameni cu suflet frumos, oameni prietenosi, calzi si buni? Nu tot bunatatea te atrage in mod deosebit la cei pe blogul carora aterizezi? Nu dispari in secunda doi cand sesizezi o urma de rautate sau infatuare?
Pai, daca nu poti face legatura cu persoana din spatele blogului, limiteaza-te la legatura cu blogul :-)
“…aici poti intra sa citesti si sa comentezi pe oricine fara ca respectiva persoana sa-ti raspunda pe blog, fara ca ea sa se sinchiseasca sa-ti intoarca vizita, sa-ti arunce o vorba buna etc”. Deci da, e ca in viata, cu exceptia unor mici detalii tehnice.
Cunoasterea unor persoane sau dezbaterile vin ‘la pachet’ cu invatatul si relaxatul, in doze mai mici sau mai mari. Daca totusi vreau sa-mi extind cu adevarat orizontul, citesc o carte. Aparitia unei carti necesita costuri si depinde de decizii ale unui consiliu de administratie, pâna sa apara trece prin fata mai multor ochi, valoarea se cerne. Asa, pe blog poate scrie oricine, fara niciun fel de rezerva.
Sufletul frumos, caldura, bunatatea etc etc etc sunt valori tare aproximative si nu asta e ideea. La urma urmei si eu am suflet frumos, sunt cald si prietenos. Cum pot face schimb de informatii interesante cu cineva care e la fel? Pentru o dezbatere ai nevoie de diferenta de potential. A!, rautatea gratuita, lipsa argumentelor intr-o discutie, etichetarea cu orice pret si stapânirea deplina a adevarurilor absolute ma irita si pe mine si da, dispar in cazul in care nu vad si altceva. O ironie fina insa, spusa din partea cuiva cu care nu am aceleasi pareri, n-are de ce sa ma deranjeze. Ba din contra!
Dragos, o curiozitate, tu chiar crezi ca poti invata lucruri utile pentru viata, lucruri care efectiv sa-ti foloseasca dintr-o discutie pe un blog?
“Invata de la toate”. Asta e unul din motto-urile mele de când am auzit cântecul (e din lirica norvegiana). In mod cert am de invatat din discutiile de pe blog. Culmea, consider ca am de invatat si din comentariile blogurilor sportive. Sigur, 99% din comentarii sunt cufundate intr-un limbaj abject, semidoct si agramat. Dar si acolo exista un 1% din care pot invata. O idee simpla, poate prea simpla pentru a-mi trece si mie prin cap, dar care ii poate trece unui pusti de 14 ani care vorbeste, intâmplator, despre Tucudean. De-a lungul timpului am invatat, zic eu, chestiuni utile de la tine, de la Colorbliss, Lilly, Iulia Kelt (detinatoarea unei ironii de buna calitate, pe care mi-as fi dorit si eu sa o posed), Alexandra, Vacitim, Kirst Day, Crissu, Misce, QED (oare ce-o mai face?), Choco, Lusio (da, chiar si el :-) ), ca sa nu mai zic de Diana, a carei bunatate, bun-simt si obiectivitate au fost si ramân un model de urmat (ma rog, pe care incerc sa-l urmez, chiar daca am scapari). Si sa ma scuze cei care m-au incântat cu rationamentul / scrisul lor, dar pe care nu i-am numit aici, din lipsa de spatiu
Mda, pana la urma ti-a priit intrarea in blogosfera tie, Dragos. :biggrin:
Ehhhh…cu mici aproximari, da. Vaaaaai….am uitat-o pe Silvia!
Eu am bloguri pentru toate categoriile:
a. relaxare si distractie – am cateva bloguri amuzante, de obicei bloguri mari, pe care nu comentez niciodata, doar citesc si ma amuz.
b. suflete (oameni buni, frumosi) cu care (eventual) sa empatizati – da, citesc cu mare drag astfel de bloguri…cum e si al tau de exemplu
c. subiecte interesante din care sa invatati ceva, care sa va ajute mai departe in viata, care sa va imbogateasca spiritual – da, aproape fiecare blog scrie ceva interesant, de care nu stiam, din cand in cand.
d. un loc unde sa va exprimati opiniile despre viata, sa dezbateti idei, (eventual) sa polemizati – aici nu prea e genul meu. Nici in viata reala nu-mi place sa discut in contradictoriu, eventual sa ma cert. Plus ca fiecare blogger are opinia sa si are dreptul sa o aiba, de ce as veni eu sa-i spun sa faca ca mine?
e. locuri propice pentru promovarea intensiva a propriului blog – astfel de locuri sunt blogurile mari, dar nu-mi place sa ma promovez astfel, de aceea nici nu comentez acolo.
Cred ca in principiu citesc oameni, nu bloguri. Daca vreau sa citesc doar ca sa am ce citi, citesc o carte. Imi place sa simt omul, sa realizam o legatura intre noi.
Exact asta am vrut sa spun si eu, dar tu ai reusit in ultimele doua randuri sa sintetizezi mai bine. :biggrin:
Sunt unii care aterizeaza pe bloguri si pleaca furiosi pretinzand ca nu au gasit nimic interesant acolo si ca si-au pierdut timpul lor pretios cu o lectura de doi bani. Sunt foarte multi tineri care intra pe bloguri, foarte multi adolescenti la varsta formarii. Daca au chef sa afle lucruri noi, sa invete, sa-si extinda orizontul cunoasterii, eu ii trimit la scoala, la facultate sau la librarie sa-si cumpere carti. Daca vor sa acumuleze experienta de viata, eu ii trimit in offline sa traiasca! Eu vad blogul ca pe un loc unde sa dezbati in cunostinta de cauza, adica dupa ce ti-ai facut o anumita cultura, ai o parere formata despre lumea in care traiesti. :dizzy: :ermm: Rar cand inveti pe baza experientelor altora. Pana nu treci tu prin foc, tot degeaba. Poate afli lucruri noi, dar sa fim seriosi, cat le aplici in viata de zi cu zi?
Uite cum spuneai tu ca intri pe bloguri mari, eu nu pot nici macar intra pe aceste bloguri pentru ca nu imi place sa-i citesc pe acei oameni. Cei mai multi se lauda sau dau sfaturi, mi se par super plictisitori. :sick: Oricum nu ma intereseaza ce au de spus niste necunoscuti. Sau poate intru o data, citesc, si apoi plec pentru a nu mai repeta gestul. Ma rog, nu te speria, eu uneori sunt mai radicala.
Eh, eu ii citesc cand ma plictisesc pentru ca scriu cel putin 2,3 posturi in fiecare zi, si pentru ca sunt scurte. Deci pentru 5 minute de plictiseala, merg foarte bine. Sunt unele bloguri mari, care poate nu au zeci de mii de vizitatori, dar sunt cunoscute, care ma distreaza. Cand am chef sa rad sau cand imi amintesc de ei, ii vizitez.
Mihaela, daca pe tine reusesc sa te distreze(nu stiu la ce bloguri exact te referi) inseamna ca oamenii respectivi au simtul umorului si asta e de apreciat. Tot e ceva! :biggrin:
Pai unul din ele e haoleu.ro, care povesteste patanii amuzante din casieria RDS. :)
Este de apreciat, eu una n-as putea fi foarte amuzanta pe blog, nu-mi iese. Chiar daca in realitate sunt destul de amuzanta si am capacitatea de a rade de mine. In scris nu-mi iese. :)
Poate pentru ca stii ca te citesc toti apropiatii(rude, familie, prieteni, cunostinte, fosti colegi). In acest caz devii atent la fiecare cuvintel asternut pe foaia virtuala. :dizzy: :unsure: Eu tin enorm la anonimatul meu, sub nicio forma nu mi-ar placea ca cineva din familie sa-mi citeasca gandurile. Si banuiesc ca o face cineva deja si ma simt cam expusa. Eu pe blog vreau libertate totala de manifestare…
Oricum, imi place sobrietatea pe blog, nu as putea scrie la misto sau stilul amuzant. Si nici de ironii sau umor negru nu am chef. Nici aici si nici pe alte bloguri. Ba chiar ma deranjeaza unele cuvinte folosite doar de dragul de a amuza, de a da o nota de originalitate, nu-mi apreciez nici regionalismele, jargonul sau cuvintele din limbajul strazii care mai apar in texte ca vezi domne hai sa fim haiosi si degajati. :ermm:
De ce citesc bloguri? Poate ca prin bloguri comunicam mai frumos decat in offline. Apoi, ar fi si informatii noi, opinii, ganduri.
Oameni sau bloguri? Cred ca bloguri. Oamenii sunt mai complexi. Blogul fiind doar o particica a omului, ceea ce autorul lasa sa se vada si gaseste potrivit sa descopere. Adevarul este ne place imagina virtuala mai mult decat cea reala.
Da, da, asa e, aici mai aveam si sansa sa gasim pe cineva care doreste sa comunice, nu doar sa barfeasca sau sa critice, sa injure sau sa calomnieze, sa-si exprime ofurile si frustrarile. Plus ca in offline se poarta din ce in ce mai mult monologul. :ermm: Aici vii tu, iti spui parerea, vin si eu cu argumentele mele, tu ma poti contrazice, in offline nu prea mai e timp de asta…
Interesanta optiunea ta, deci tu spui ca omul lasa pe blog doar acea parte pe care crede de cuvinta ca-i mai convenabil s-o cunoasca si ceilalti. Partea buna de obicei. :biggrin:
Ca de obicei ai punctat excelent, ne place mai mult imaginea virtuala decat cea reala. :wink:
Pentru ca, de obicei, e cea care ne favorizeaza. Pentru ca aici, pe blog, avem toate conditiile necesare pentru a ne crea o personalitate stralucitoare, fara pete intunecoase. :ninja:
Eu cred ca ma incadrez la cele 2 categorii.
b. suflete (oameni buni, frumosi) cu care (eventual) sa empatizati
c. subiecte interesante din care sa invatati ceva, care sa va ajute mai departe in viata, care sa va imbogateasca spiritual
Bucur, si ai gasit vreun astfel de suflet deosebit cu care sa reusesti sa rezonezi? :dizzy: :unsure:
Am gasit cativa care dupa ce am vb pe internet am devenit prieteni.Am cumparat hostul impreuna :))
E mai greu de separat oamenii de bloguri, dar in principiu citesc bloguri si asta in general pt a afla lucruri noi. Desigur ca incetul cu incetul se creaza amicitii, antipatii, legaturi diverse si se schimb idei si se creaya polemici. Sigur ca poti intra pe un blog pt ca pe masura ce timpul a trecut, autorul lui iti este drag. Dar in esenta, dorinta de a cunoaste si de a imparti ceea ce simt si stiu ma aduce pe bloguri…
Marin, cum ii spuneam si Roscatei, aici pe blog nu vei gasi nici noutati, nici lucruri interesante, care sa te imbogateasca spiritual, care sa-ti largeasca orizonul cunoasterii. Asta cel putin nu se va intampla daca vei citi articolele mele, pentru ca eu nu mi-am propus sa ii “luminez” pe altii. Poate ai de invatat dar din comentarii sau din articolele celorlalti scriitori pe blog(inclusi tu
:tongue: ). :cheerful: 
Aici eu mi-am propus sa initiez topicuri pentru a le dezbate cu oameni doritori de discutii, oameni care au chef sa-si exprime public parerile despre viata si lume, sa impartaseasca cu altii ceea ce simt ei. Ma bucur nespus ca tu detii dorinta asta.
Cum vorbeam si cu Mihaela putin mai sus, cine vrea sa afle lucruri noi, sa invete, sa-si extinda orizontul cunoasterii, sa mearga la scoala, la facultate sau la librarie sa-si cumpere carti. Daca vrei sa acumulezi experienta de viata, eu zic ca ideal ar fi sa mergi sa traiesti efectiv in offline. Eu vad blogul ca pe un loc unde sa dezbati in cunostinta de cauza, adica dupa ce ti-ai facut o anumita cultura, ai o parere formata despre lumea in care traiesti. Rar cand inveti pe baza experientelor altora. Pana nu treci tu prin foc, tot degeaba. Poate afli lucruri noi, dar sa fim seriosi, cat le aplici in viata de zi cu zi?
Eu de citit te citesc de ceva vreme… asa ca eu consider ca ma incadrez in categoria c) din care incerc sa invat de peste tot cate putin
Pai ce sa spun in cazul asta, sunt bucuroasa ca ma citesti. :biggrin:
Mie-mi place sa descopar lucruri, iar cand intru pe un blog, atunci sunt curios sa aflu atat despre tema aleasa, cat si despre cel care o scrie. Asa pot sa am o vedere in ansamblu.
Aha, inteleg, totusi, ai aflat ce te-a interesat despre mine si summerday? :dizzy: :ermm: :unsure:
In fiecare zi aflu cate ceva :) Iar pentru ca-mi place ceea ce aflu, ma face sa ma interesez si mai mult !
:biggrin: Ce raspuns nice. :cheerful:
la mine e o varianta mixta pentru ca nu ma intereseaza persoana din spatele blogului asa cum figureaza ea drept X in B.I , iar bkogul in sine pntru mine personal ramane o simpla unealta ca urmare a avansului tehnologic.nu importa cine ce scrie, ci modul in care o face si ce perspectiva alege sa dezvolte in cadrul articolelor.
prefer sa vad dincolo de cuvinte , uneori sa imi imaginez fraze plin de subinteles chiar si acolo unde ele lipsesc cu desavarsire, e modul meu unic de a ma amuza si de a imi tine mintea alerta , antrenata zi de zi :D da ,recunosc, profit din cale afara de pe urma bloggingului si e bine asa , e convenabil si simplut pentru mine si mi-e foarte bine asa :silly: ( ador mutritele astea emoticoane de la tineeeeee :w00t: :w00t: )
Da, interesanta perspectiva asupra bloggingului, mai ales ca esti mereu in profit. :biggrin: Mutritele sunt adorabile, indeed
:biggrin: Asta mai procedez si eu. :ninja:
“uneori sa imi imaginez fraze plin de subinteles chiar si acolo unde ele lipsesc cu desavarsire” :biggrin:
Pe mine unele bloguri ma irita prin simplul fapt ca fac doar munca de secretariat, adica pun informatia de aci-acolo, cu copy inainte mars. Unii chiar n-au auzit de originalitate sau de masura decentei. Unele, in schimb, sunt atat de placute, incat parca esti acasa in pat, cu cartea in mana.
Chiar si asa, punand doar chestii copiate, si au un succes furibund. De aceea am ajuns la concluzia ca nu conteaza blogul, continutul, ci persoana. Daca iti place persoana si iti este prietena virtuala o lauzi indiferent de ce posteaza. :ermm:
a, b, c, d! :silly:
Cu alte cuvinte cauti de toate! :tongue: Si? Ai avut noroc sa si gasesti? :biggrin: :unsure:
Aham. Găsit dară! :silly:
Felicitari, inseamna ca esti un blogger fericit. :w00t: :tongue: :silly:
Absolut! :wub:
Ce frumos looook al blogului!!! :heart:
Merci mult, Napocel, ce ma bucur ca-ti place, e printre favoritele mele. :wub:
Cea mai faină temă !
Brrr, la asta-mi e frig! Vreu cald, senin, înghețate-n farfurii!
Napocel, am revenit la tema de iarna. Imi pare rau ca nu iti place :cwy: , voi aduce curand soarele inapoi pe blog. Just for you. :biggrin: :cheerful:
eu cred ca e ca si in viata reala, iti faci un cerc de prieteni si e normal sa-i suni din cand in cand, sa iesi la o cafea, o prajitura, sa-i vizitezi, sa interactionezi cu ei. asa consider si partea virtuala- cei care ii citesc, cei care ma citesc, cei pe care ii comentez, cei care ma comenteaza imi sunt prieteni, unii mai apropiati altii mai indepartati dar tot prieteni ii consider :) si nu-i pot neglija
in ultima perioada nu ma mai simt asa de atrasa sa descopar bloguri noi, rar sap sa vad in stanga sau dreapta ce mai e, ma multumesc cu ce am :D dar asta nu inseamna ca usa mea nu e deschisa, poate intra oricine doreste si vreau sa cred ca sunt o gazda buna ;)
nu am un blog preferat, tot ce citesc imi place, altfel nu as citi si nici n-as comenta
in concluzie spun doar atat: ma bucur foarte mult ca v-am cunoscut, ca interactionez cu voi dragi prieteni :)
Lilly, te inteleg perfect, si eu am mai pierdut din entuziasmul ala de la inceput. :wassat: Cu toate ca niciodata nu am fost genul care sa ia cu asalt bloguri straine.
Oricum am observat ca e cam degeaba, daca cineva ma place si vrea sa scrie aici, face el primul pas, eu pe unde ma duc sunt total ignorata. 
:dizzy: :ermm: Si cica e bine sa ai initiativa. 
Nu sunt o naiva sa cred ca exista bunatate absoluta, dar macar aici, cei mai multi incearca sa-si ascunda sau macar sa-si diminueze doza nativa de rautate, invidie si egoism.
Plimbandu-ma pe internet, am descoperit si medii in care oameni frumosi (ii stiam in prealabil, din contexte mai individuale, ale propriilor lor bloguri), deveneau cinici, rautaciosi (am simtit si eu cat de usor ar fi sa cad in ,,capcana” respectiva) – si nu pentru ca asta i-ar fi caracterizat in mod deosebit, ci pentru ca mediul respectiv incuraja asta, fie chiar si temporar. Uneori, anumite atitudini sunt contagioase. Tu ai creat si reusesti sa mentii pe blog o atmosfera placuta, frumoasa, indiferent de subiectul abordat. Mi se pare ca intr-un astfel de mediu, frumos, oamenilor le e mai usor sa fie buni, sa impartaseasca cu ceilalti acele lucruri pozitive care ii definesc. Tu, dupa experienta din online-ul fotbalistic, poate stii cat de usor se transmite o atitudine, chiar si virtual. E mult mai usor sa fii vulgar, cand alti 20 inaintea ta deja s-au manifestat asa, e teren fertil acolo.
Oricum, sper doar sa nu te hranesti cu iluzii nici pe viitor, sa constientizezi mereu ca fiecare om are bune si rele, indiferent de cat de minunat ar fi, chiar anumite calitati, in anumite contexte pot deveni indezirabile (si viceversa). Asa, stiind ca un om are si partile lui rele, dar alege sa fie un om bun cu tine, il poti aprecia mai mult
A, sa nu uit. Am vazut ca ai repetat in comentarii acest aspect. Eu caut sa aflu lucruri noi, caut cunoasterea, informatii noi, si contrar a ceea ce crezi tu :tongue: gasesc toate astea si pe summerday. Depinde intr-adevar ce vrem sa ,,aflam”. Eu doar citind comentariile la un articol scris de tine, pot sa spun ca imi adun o micuta ,,baza de date” despre oameni, despre ce simt ei, ce gandesc, cum se raporteaza oameni diferiti la acelasi lucru. Pentru mine asta e cunoastere
Iar articolul tau are meritul de a declansa asta, ai devenit experta in a da startul unor discutii frumoase 
Si ca sa ajung si la intrebari
Cred ca initial citesc blogul. Trebuie sa fie ceva care sa imi atraga atentia, eventual sa ma faca sa vreau sa descopar mai mult. Apoi, treptat, nici eu nu imi dau seama momentul exact, ajung sa citesc omul. Blogul, obiectiv vorbind, ramane la fel de important, insa cel mai probabil omul din spatele lui (ceea ce eu intrezaresc a fi, chiar daca vorbim doar de o anume parte din el) ma va face sa revin in mod constant.
Iulia, asta e si meritul tau, ca iti acorzi timp si pentru comentarii. Tu si Glappy ce le mai cititi, restul probabil se concentreaza strict asupra articolului… :dizzy: :unsure: Da, din comentarii se pot extrage multe idei interesante, ceea ce ma bucura enorm, pentru ca eu vad contributia voastra ca fiind decisiva pentru eventualele concluzii.
Nu stiu daca neaparat incurajez eu, cel putin nu simt asta, dar e posibil, doar ca aici intra niste oameni mai pasnici decat in alte parti. Nici macar ironiile nu se (prea) poarta. :biggrin: Eu ii citesc de cate ori am ocazia si pe alte bloguri, dar nu i-am observat sa se fi implicat in conflicte cat de mici. Poate ma insel… :dizzy: Dar oricum, sunt foarte putini cei care comenteaza aici, nu cred ca am mai mult de 15 comentatori pe articol.
Mi-a placut ultimul paragraf, probabil deja ai capatat o anumita dexteritate in a “citi” oamenii. :biggrin:
Bine te-am regăsit în 2012 și la mulți ani :)!
De ce intru eu pe (anumite) bloguri? Intuiesc omul din spatele blogului iar acest lucru este definitoriu pentru mine. În funcție de sentimentul pe care mi-l lasă, voi mai intra sau nu pe blogul său. Nu știu, e o chestie, cred că e vorba de instinct: dacă am sentimentul că nu-mi place autorul posturilor, evit să mai intru. Și nu e vorba că mi-ar fi făcut ceva, nici nu-l cunosc, dar se creează o legătură virtuală, la fel ca în offline.
Sunt bloguri care mi-au plăcut la prima citire, așa cum au fost și bloguri pe care am intrat o singură dată.
Deci pot spune că eu caut pe bloguri suflete bune și frumoase. Bineînțeles, caut și lectura interesantă și plăcută :)
Ma bucur mult sa descopar ca suntem pe aceeasi lungime de unda, ca amandoua cautam locuri frumoase in care isi lasa amprenta suflete deosebite. La Multi Ani si bine ai revenit! :heart:
As opta pentru primele trei variante, in egala masura. Iar pe omul din spatele blogului nu stiu cat de bine il pot cunoaste doar pe baza postarilor sale.
Imi place blogul tau si comentez cu placere fiindca esti un partener agreabil de discutie.
Multumesc mult, Danny.
Pai sa zicem ca e o persoana extrovertita, care isi pune toata viata pe blog, atunci e destul de usor sa-l “citesti”. Afli din postari tot ce vrei si ce nu vrei despre caracterul omului respectiv. In plus, unii se caracterizeaza extrem de amanuntit si pe pagina despre mine. Si acolo iti poti face o parere despre omul care detine blogul. :biggrin: :dizzy:
Cum a zis si Paul, Blogul e o modalitate de exteriorizare pentru mine. Dar fiind in blogosfera aflu anumite stirii pe diferite teme. Si mai e ceva, socializarea.
Da, Cosmin, si eu pun mare accent pe socializare. Cred ca se observa. Insa stirile ma lasa rece… :face: :biggrin:
Buna ziua :biggrin:
… vorbesc mai ales despre perioada Superblogului. Iar acum am inceput munca, asa ca nu prea am timp si energie sa mai citesc 
.
Pai, @Nice… caut oameni frumosi. Cu care sa empatizez la anumite niveluri, cu care sa schimb idei, pareri. Care – asa cum ai spus si tu… reusesc sa-si tina in frau rautatea, invidia, si egoismul. Da, mai e si partea de amuzament :biggrin: . Promovarea propriului blog? Neah. Nu mi se pare ok ideea. Si de citit… pot spune ca citesc laturile, fatetele personalitatii unui om. Poti sa-l cunosc mai bine, citindu-i randurile. Unele chestii de pe blog nu sunt vizibile in viata reala din diverse motive, dar sigur au savoarea lor.
In ultima vreme nu am mai intrat pe blog – asa cum o faceam inainte, dar… blogul vostru e unul dintre cele pe care le vizitez frecvent
hug
Ma bucur ca esti de aceeasi parere cu mine, in privinta interactionarii cu oamenii. Ii spuneam cuiva ca te apropia de oamenii care sunt foarte diferiti de tine, dar e greu sa ti-i faci prieteni. De regula prieteni iti devin cei care au ceva in comun cu tine.
Buna, Criatian, oho, ce vesti bune imi dai, felicitari! Stiu cat de mult iti doreai asta…
Acum inteleg mai bine absenta ta de pe blog(bloguri). Iti doresc mult succes!
Total de acord cu ultimul paragraf, cu tot commentul tau in ansamblu in fapt. Eu sunt convinsa ca toti cei care s-au apropiat intr-un fel sau altul de summerday, de mine mai ales si au ramas cititori constanti au ceva in comun.
Cand intru pe un blog vreau sa invat lucruri noi relaxandu-ma, de la oameni cu suflet frumos.
Si dupa atatia ani de cutreierat pot sa spun ca asa s-a si intamplat. M-am relaxat, dar am cules si multe informatii si am cunoscut oameni minunati care in timp s-au dovedit a fi exact asa cum ii crezusem. Acum exceptii sunt, ca si in viata reala, dar poate doar ca sa intareasca regula.
Ce frumos ai imbinat tu, Diana, toate motivele intr-o singura fraza.
Superb spus! 
Trebuie sa percep omul din spatele blogului ca fiind unul pozitiv.
Nu ma intereseaza ce lucreaza, cati ani are, stiu foarte putine despre cei cu care “ma vizitez”.
Cand surprind rautati gratuite, vesnice postari depresive, inconsecventa , comentarii porcoase, ma retrag
De asemenea cand “bloggerul” incepe sa puna copy paste (nu ma refer la pozele articolelor) si scrie chestii de pe net, care-l intereseaza pe el personal – ma cam retrag. Recunosc ca nu am ce sa comentez la asa ceva, si eu stiu ca caut pe google daca ma intereseaza un anume subiect
Sunt destul de “exclusivista” in privinta blogurilor pe care le citesc
Ce apreciez cel mai mult? Originalitatea
Blogul preferat? Nu stiu, momentan al Corinei pentru ca ma intereseaza sistemul social din Arabia Saudita si ea ma pune in contact cu o lume vazuta acolo…..la fata locului
Dar criteriile mele se schimba si cu fiecare postare noua, un anumit blog devine “preferat” intr-o anume zi :)
Deci tu apreciezi cel mai mult originalitatea. E ok. Sa-ti spun cum vad treaba cu copy paste pentru ca am stat si eu de multe ori si m-am intrebat ce-i determina pe unii sa procedeze astfel. Oamenii incerca sa invete…de aceea isi aduc in propria casuta ce considera ei ca ii intereseaza, ca e util sa stie pentru viata. Acele articole nu se adreseaza vizitatorilor ci lor insisi. :biggrin: E mai simplu sa le ai pe toate la indemana pe propriul blog.
Pana la urma ei nu trebuie blamati…nu ca tu faci asta, dar sunt multe voci care s-au ridicat impotriva acestei practici de-a lungul timpului.
Eu am vazut ca se practica pe bloguri importante din blogosfera si ca oamenii comenteaza ca si cum proprietarul blogului le-ar fi scris, de aceea am ajuns la concluzia ca nu se comenteaza bloguri sau articole, se comenteaza oameni. Daca omul ala are o gasca de prieteni, gasca respectiva va comenta orice i se pune la dispozitie. A se vedea miercurea fara cuvinte.
E adevarat ce spui tu. Totusi, mie nu imi place acest lucru. Si cand se repeta il consider o lipsa de respect fata de cititori.
Eu ca un simplu comentator ce sa mai spun? Vai, intr-adevar, se pare ca extractul din flori de tei e foarte benefic? Poate ca a luat chestia aia dintr-o sursa pe care eu nu o consider credibila
Daca omul doreste sa se informeze, nu e mai simplu sa dea save as, pentru el? Zic si eu asa :)
Hapi, ar mai fi si alta chestie, care tot acum mi-a venit in minte, e foarte greu(daca nu imposibil) sa fii original in fiecare zi. Mai ales ca nu toti sunt scriitori sau jurnalisti. De aceea se mai apeleaza la astfel de “trucuri”. :biggrin:
Iar cei care fac asta constant nu cred ca au pretentia sa aiba un blog popular, cu multi vizitatori si multe comentarii.
Nu stiu daca e greu sa fii original in fiecare zi….Poate ca e greu sa te exprimi frumos,cursiv, sa ai idei noi. Originalitate inseamna si sa le asterni pe hartie pe cele vechi.
In plus cate o pauza nu strica nimanui.
Sau hai sa-ti mai zic altfel……Eu nu ma apuc de pictat pentru ca sunt un dezastru.
Nici ore de mate n-as putea sa dau, nu ma pricep.
As putea sa in schimb sa imit niste pictori…..
Sau sa pun pe hartie niste ecuatii rezolvate de altcineva …
Nu e genul meu. Cred c-ai inteles ideea. Este strict opinia mea :)
Oameni sau bloguri?
Oameni. Daca omul e “stricat” asta se simte si pe blog. Umila mea parere
Inevitabil. Nu poti sa te prefaci la infinit.
Hola!!!! Lumea virtuala e ceva in care pot spune ca multi se ascund in spatele proprie identitati,multi exprima mult mai liber parerile comentand in lumea virtuala,multi ar arfirma ca nu,ca asa sunt si in viata reala,de ce stauu pe net?ti’am mai spus imi place sa citesc sa ascult muzica de cunoscut lumea pe net nu prea mai am incredere,nu pot stii niciodata daca vorbesc cu un baiat sau cu o fata….de aceea nici curiozitatea de a cunoste persoana,acum daca cineva chiar ara avea interes sa ne cunoastem se pot trimite weburile….poate asa mai am incredere,de poze si de cuvinte frumoase sunt satul,…..imi place sa imi beau cafeaua in fata laptopului sa fumez o tigara tinand cont ca fumez pe balconul din spate unde de fapt mi’am alocat spatiul meu pentru fumat,in casa nu se fumeaza ….am ajuns pe net sa am compasiune de persoane ce ziceau ca sunt muribunde ce de fapt manipula o masa de oameni,mi’am dedicat mult timp acestei persoane ca in final sa descoper ca era psiholoaga si se juca cu oamenii ,in final se anuntase moartea ei,pozele ce le avea pe blog erau luate de pe net,din pacate a ajuns un tip sa se indragosteasca de EA si in zi de azi e convins ca exista tipul nu isi revine nici acum din durere desi a trecut 1 an e numai 1 exemplu…personal imi place cum scrii si gandesti….nu esti falsa scrii ceea ce simti de altfel de aceea mai sunt pe aici si cum am spus AM DESCOPERIT BLIGUL TAU INTAMPLATOR…..un BESO MUY GRANDE guapaaaaaaaa
Hola, Mario. :cheerful: Sunt convinsa ca sunt multi nebuni pe net care nu au altceva mai bun de facut decat sa se joace cu mintea oamenilor. Sincer, sunt cam terifiata de povestea acelei psiholoage care a pretins ca a murit?!? :shocked: :alien: A pus poze cu ea moarta pe blog? :shocked: :alien: Chiar ca s-a ajuns mult prea departe…
Da, eu cred ca bloggingul asta e, pentru a avea ce citi si savura la o cafea, la o tigara. Dar sa te implici mai mult decat atat? Hm, pare deja periculos. :unsure:
Eu fac asta pentru ca imi place sa scriu. Si vreau sa pastrez acest blog pentru cand voi fi la pensie. Sa-l am si sa-mi aduc aminte de ce faceam in tinerete. :biggrin: Nu stiu daca voi putea sa-l pastrez…e doar un gand, un proiect. :cheerful:
Iti multumesc pentru cuvintele frumoase, de sustinere, iti multumesc pentru ca revii. :wink:
Intamplator? Si eu care traiam cu impresia ca ti-a spus Dragos despre el. :dizzy:
Imi place ca ai abordat si tema aceasta :)
Mie intotdeauna mi-a placut sa fiu la curent cu ultimele noutati/stiri, sa vad cu isi exprima altii punctul de vedere, sa vad ce subiecte din viata lui/ei “asterne” pe blog, sa ofer sfaturi si sa il/o consolez daca se poate. Sa invat si eu ceva, daca se poate, din experienta celuilalt. Sunt o multime de motive care fac un tot unitar :)
Pai da, Roxy, am uitat sa mentionez la sfarsitul articolului ca se pot bifa toate variantele. :tongue: :biggrin:
Sincer? nu caut ceva anume, dar îmi place ceea ce găsesc :)
Probabil ca atunci sunt surprizele mai frumoase, cand asteptarile nu sunt foarte mari.
Cred ca omul din spatele blogului face blogul si de aceea de multe ori calitatea unui blog este data de omul din spatele lui . Cred ca tindem sa ne dezvaluim un pic din ceea ce suntem aici in lumea virtuala si uneori o facem mai bine decat am face-o in lumea reala. Eu am spus, sunt tare fericita ca am in jurul meu oameni asa frumosi si dragi in lumea asta virtuala si tu esti unul din ei !
Merci mult, Mary. :cheerful:
Cand intru pe blogul cuiva vreau sa citesc intamplari din viata persoanei respective, opinii referitoare la diverse, ganduri si sentimente. Nu ma intereseaza generalitatile sau blogurile “specializate”…asta este si motivul pentru care intru foarte rar pe bloguri de fashion, de design interior etc. Cu siguranta citesc omul, si nu blogul.