In lumea noastra virtuala, poate cel mai trist moment e atunci cand un prieten pe care-l citeai cu placere, il comentai si-l admirai isi sterge blogul. Un prieten care statuse zi de zi langa tine, timp de mai bine de un an si jumatate. Dar inca o data, 2012 face ce face si ne demonstreaza ca e plin de surprize…placute.
Los hidalgos erau o categorie sociala ce poate fi asociata unei stari nobiliare, dar fara un titlu. Insemnau hijo de algo, si acest algo se referea la bogatie. Si totusi putea deveni un hidalgo si un om care isi dovedea maiestria in artele si stiintele liberale si care dovedea purtari alese. Cel mai celebru hidalgo al lumii este fara indoiala Don Quijote de la Mancha. Un cavaler ratacitor care strabate secolele impartasindu-ne visurile, sperantele si credintele lui. De asta data, un alt cavaler ratacitor, dar al blogosferei, Vacitim, s-a intors sa ne ofere gandurile sufletului lui pentru ca acel algo de care apartine si el e familia din blogosfera pe care nu a uitat-o. Bine ai revenit in blogosfera, Marin!
Voi cunoasteti cazuri de bloguri pe care le obisnuiati sa le frecventati si care au fost abandonate sau sterse, iar proprietarii nu au mai revenit? Va e dor de acele bloguri?
sursa foto
Ne bucuram ca s-a intors fiul ratacitor… sa speram ca i-a venit mintea la cap :).
Am de gand sa ma retrag si eu :whistle:
:biggrin: Pato, ai vazut ca se poarta comeback-urile? Iti dai seama de ce primire triumfala vei avea parte daca stergi si revii! :biggrin: :w00t: :cheerful:
Sa speram ca i-a venit si s-a intors pentru totdeauna. :ermm: :dizzy:
Merci, Pato! :cheerful:
Hmm…cu mintea la cap e mai greu, dar vedem ce ne iese pana la urma :biggrin:
oleuri, ovatii, valuri mexicane in blogosfera… :biggrin: trebuie incercat, odata si odata! :angel:
Eu am incercat-o si evident ca nu a observat nimeni nici dispartia si nici reintoarcerea mea in peisajul blogosferei romanesti. :biggrin: :cwy: :ninja:
Pato, nu ma cunoastea nimeni pe atunci, mi-am permis! Dar chiar e interesant un astfel de experiment, doar pentru a vedea reactia oamenilor.
Vezi, tocmai de aia nu o sa ma retrag eu niciodata, sa nu intristez lumea!
Welcome back!!!
Gata, m-am hotarat, nici eu nu o sa ma retrag niciodata! Uite cine se gandeste la ceilalti, nu ca tine, Marin care ne-ai suparat vreo 2-3 luni.
:tongue: :angry:
Not true, nu au fost nici macar doua luni
:devil:
Aha, cred ca tu ai numarat zilele pana la revenire. De fapt ardeai de nerabdare sa te intorci.
:biggrin: :devil: :silly: :tongue:
Nu am numarat propriu zis, sunt batran deja si nu ma prea ajuta memoria asa cum o facea acum multi ani :tongue: dar chiar si asa tot mai pot aproxima cat de cat :biggrin:
Nu conteaza cat a plecat…conteaza ca s-a reintors! :happy:
Uite cine a sesizat esentialul. :wink:
yeyy ..buna veste :D
Thanks :) Ma bucur sa va citesc cuvintele de apreciere
Cea mai buna pe anul asta, Mary, ai vazut de ce spuneam eu pe precedentul articol ca 2012 a debutat sub auspicii favorabile? :biggrin: :cheerful: :w00t:
Clar da.. cel putin in lumea asta pt ca s-a intors si Cristian Dima :) si Simion Cristina.. pacat ca in lumea reala s-au intamplat asa multe chestii urate :(
Da, si pe mine ma bucura intoarcea lui Cristi, cine este Simion Cristina? :shocked:
Cand spui de chestii urate te referi la moartea acelei fete de care ai povestit tu pe blog? Acela e un caz aparte, deosebit de grav, cutremurator, eu sper ca toti cei care aleg sa-si paraseasca blogul sa o faca pentru ca viata reala le ofera prea multe momente de bucurie si chiar nu mai au timp de scris… Sa recunoastem, ca sa intretii un blog la un anumit nivel, e de munca!
Draga Nice, multumesc mult de tot pentru articol, pentru cuvintele scrise, pentru urari, pentru caldura cu care blogul acesta m-a intampinat mereu.
Ma bucur ca am revenit printre comentatorii tai
Marin, eu iti multumesc ca te-ai hotarat in sfarsit sa revii alaturi de prietenii tai din blogosfera care nu te-au uitat niciun moment. :biggrin:
:cheerful:
Dar am totusi o curiozitate, ce te-a facut sa renunti si ce te-a facut sa te intorci? :ninja: :ermm: :dizzy:
Aveam nevoie de o reinventare, o sa vezi pe parcurs :biggrin: Este cum ziceam: uneori trebuie sa renunti la lucrurile la care tii ca sa iti dai seama daca iti sunt destinate sau nu.
Wou, deci asta ai facut tu? Ai incercat sa vezi cum te simti fara blogging si ti-ai dat seama ca-ti lipseste? Ca pana la urma activitatea asta te caracterizeaza?
:cheerful: :unsure:
yep
cu o aşa primire frumoasă, nu cred că se va mai retrage prea curând :cheerful:
Pai merita! Da, da, sa speram ca nu va mai face un gest pripit.
Multumesc, Alex’andra! Ai multa dreptate in ce spui.
Multumesc, Nice!
Cu mare drag, mi-ai lipsit…tututor ne-ai lipsit. :cwy: Acum lucrurile au revenit pe fagasul normal.
De acord cu Alex’andra :) Bine ai revenit Vacitim!
Neata si la multi ani Aliceee! Am fost si eu intr-o scurta calatorie ca sa zic asa :cheerful: Multumesc pt primirea calduroasa!
Multumesc Alicee pentru gandul bun exprimat aici. :kissing:
toata lumea se bucura atunci cand un fiu ratacitor se intoarce :)
bine ai revenit! un 2012 de exceptie! :)
Da, e ca in povesti. :cheerful: Doar ca asta e o intamplare adevarata. :biggrin:
asa-i cand pleaca o pers de care ne-am atasat toti, suferim dar ne si stim bucura cand se intoarce :)
Vacitim ai facut tort?
Multumesc, Lilly! Un a nou minunat si tie!
Nope, dar l-am mancat pe al altora :devil:
Marin, neata, vad ca nu ti-ai pierdut simtul umorului. :biggrin:
Lilly, cazul lui Vacitim e unul fericit, stiu o gramada de persoane care si-au abandonat blogul si nu s-au mai intors niciodata. :dizzy:
Imi pare bine si mie ca Marin s-a decis sa revina aici, pe bloguri. Incepusem sa ma obisnuiesc si eu cu el si chiar i-am simtit lipsa
Cred ca tu, Nice, ai fost cea mai necajita de plecarea lui. Dar uite ce surpriza placuta ne-a facut acum, la inceput de an! :biggrin: :happy:
Da… aruncand o privire pe lista de bloguri, vad 4-5 care au fost parasite treptat, le pastrez inca, sper ca proprietarul sa revina la un moment dat. Cu unul dintre ei, inca mai tin legatura, insa mi-e dor de blogul lui, imi place cum scrie. E cursul vietii, cred. Ni se intersecteaza caile, apoi, unii o iau intr-o directie, altii in alta.. Eu ma bucur ca i-am intalnit, chiar daca pentru scurt timp
Mda, sincer am avut un soc, dar probabil ca am gandit ca tine, e cursul vietii, oamenii vin si pleaca, sa ne bucuram de ei atat cat pot sta alaturi de noi. Problema e ca am mai avut astfel de socuri, au plecat pe rand si alti prieteni ai blogului la care am tinut enorm, deja m-am obisnuit, sunt calita.
Eu tot m-am vaicarit pe blog, tot am deplans disparitia lor, nu mi-a picat bine deloc, pentru ca erau oameni care intrau si comentau articol de articol si de care eu ma atasasem inevitabil. Practic am luat-o ca pe o lectie de viata(stiu ca poate sunt cuvinte prea mari, dar mi-am zis ca macar sa raman cu ceva). :dizzy: :ermm:
Sunt sigura ca si tu te bucuri de aceasta intoarcere surprinzatoare. :biggrin:
Buna Nice,am descoperit de putin blog-ul tau,daca spun ca e extraordinar ,am spus putin.!!am sa-ti citesc toate articolele dela cap la coada.mi-a facut o imensa placere sa te cunosc.o zi buna!!
Un calduros bun venit pe summerday, Alice. :kissing: :heart: Te astept cu drag de azi inainte sa-ti postezi cu curaj parerile despre subiectele propuse. :cheerful:
O zi excelenta si tie! 
Nu il citesc dar ma bucur pentru bucuria ta.
Da, am si eu 2 pierderi sa le spun asa….Un prieten virtual foarte destept si amuzant care s-a retras deja de doua ori si e clar ca bloggingul nu se numara printre placerile lui si-mi pare rau pentru ca e talentat si haios. Dar probabil ca nu are timp la dispozitie iar inspiratia il lasa cateodata :)
Si mai e sirenna- nu stiu daca tu ai cunoscut-o – dar mie si lui Ovi ne placea – nu stiu daca Ovi trece pe aici sa confirme :)
Pe Sirenna nu am cunoscut-o, am auzit insa de ea, parca i-am vazut numele printre comentatorii de pe blogul tau. Cat despre Ovi…pana ieri a trecut zilnic pe aici si chiar si-a spus parerea de fiecare data. :biggrin:
Aham, am avut în blogrool și cred că mai am câteva astfel de bloguri ce din păcate acum nu mai există. Au fost cazuri în care unele bloguri dispărute au revenit sub altă-nfățișare după mai mult ori mai puțin timp.
S-au reinventat cu alte cuvinte, ca sa vorbim in termenii preferati de Vacitim. :biggrin:
Aham
Io le zic RD (reîncarnări digitale)! :silly: 
:biggrin:
Superb, Napocel, tare metafora. :wub:
Hehehehehehe
Da, cateva din blogurile pe care le citeam de la inceput au disparut. Iar fetele care le scriau chiar imi erau tare dragi, ne comentam frecvent, eu chiar le consideram prietene. Mi-a parut rau ca dupa ce si-au sters blogul, nu am mai putut comunica cu ele. Nici nu aveam adresele de messenger sau de facebook…
Eu ma atasez destul de repede de cititorii sau comentatorii mei, mi-am si facut prietene bune din acestia, de aceea mi-as dori ca si dupa stergerea unui blog, relatia de prietenie sa continue. Exista mail, exista messenger, nu este deloc dificil.
Mihaela, eu stiu ca exista mess sau mail, dar una e sa postezi zilnic la cineva si respectiva persoana sa faca acelasi lucru la tine, sa discutati practic constant(bine, acum depinde si de frecventa articolelor, dar eu nu las sa treaca mai mult de doua zile fara sa postez ceva, doar in vara mi-am luat o pauza de o saptamana, dar a fost una impusa, nu pentru ca asa am dorit eu), si alta e sa vorbesti pe mail/mess din an in paste. Sigur ca nu dispare legatura de tot, dar parca nu mai e la fel. Tu stii ca obisnuinta e a doua natura, e greu sa vezi pe cineva ca iti intra zilnic pe blog si dintr-o data sa nu-l mai vezi deloc. Ca dupa un timp te obisnuiesti, da, iti trece dorul, supararea, frustrarea. :biggrin:
Pai da, iti trece, uiti acea persoana, uiti tot ce v-a legat. Si e pacat.
Si intr-adevar, poate mai des si mai interesant (ca sunt tot felul de topicuri) discuti pe blog, decat pe messenger.
Eu insa am avut si comentatoare fara blog cu care am inceput sa discut pe mail, messenger si chiar ne-am imprietenit, ne-am si vazut face 2 face. Si e fain. :)
Este vorba de Raluca(tipa de care tot precizezi tu prin articole)? Am avut si eu cateva comentatoare fara blog, Nora, Andreea Calin, acum Diana pe care am intalnit-o in blogosfera sportiva acum cativa ani, dar cum ele erau din alte orase, Bacau, Brasov, Timisoara, nu am avut cum sa ne vedem, oricum relatia nu a ajuns pana pe mess sau mail. Dar nu e timpul pierdut.
:cheerful:
Da, in principal de Raluca, care e din alt oras, dar am reusit sa ne vedem la mare, am fost acolo in aceeasi perioada, desi nu impreuna. Dar au fost si alte fete, din Iasi, cu care am vorbit intai pe blog si apoi ne-am intalnit in persoana si ne-am imprietenit.
Da, tema asta mi-as fi dorit s-o abordez intr-un articol…dar nu prea am curaj. :dizzy: :ermm: :biggrin:
Eu nu vreau sa stiu asfel de bloguri care nu vor mai fii si sper ca in viitorul apropiat sa nu fiu dezamagita de astfel de situatii.