Lună: septembrie 2015

Şase ani de blogging

rewarding-activity

Nu-mi vine să cred că au trecut doar șase ani. Parcă aș scrie de-o viață! Culmea e că eu nu mi-am propus niciodată să fac asta, nu am vrut să am blog și nici să public articole. Dar s-a întâmplat și iată-mă aici, în punctul ăsta, unde simt nevoia să rememorez întreaga aventură. Pentru că așa o poveste incredibilă merită aniversată, nu?

În septembrie 2009 am deschis Nice’s blog, căci pe atunci așa se numea summerday. Abia în 2011 am trecut pe domeniu și a căpătat actualul nume. Însă activitatea mea în blogosferă datează din aprilie 2007 când am început să comentez pe blogurile sportive. Le citeam din toamna lui 2006, dar mi-am găsit mai greu curajul de a mă avânta în noianul de polemici și rivalități ce acum îmi par atât de puerile.

Am realizat rapid că nu am veleități de scriitoare. Nu sunt jurnalistă, nu am înclinații poetice, nu jonglez cu figurile de stil, nu vreau să schimb lumea. Nici măcar nu voiam să împărtășesc din experiența mea vastă, dimpotrivă, eram la momentul căutărilor, frământărilor și dilemelor. Îmi doream dezbateri pe teme de viață, discuții pașnice și fructuoase care să conducă la revelații, la descoperirea adevărului sau măcar la un răspuns mulțumitor. Cu toții cred că am avut perioade când ne doream să acumulăm, să înțelegem mai bine lumea în care trăim, să învățăm pentru a ști cum să ne descurcăm în viitor. Pentru a nu mai suferi, pentru a lua cele mai bune decizii, pentru a fi fericiți. Pentru a evolua spiritual. Continuă să citești Şase ani de blogging

Share

Condamnată să te iubesc

“Captured effortlessly/That’s the way it was
Happened so naturally/I did not know it was love
The next thing I felt was/You holding me close”

A renunțat demult la luptă. Epuizată psihic, într-un final a acceptat situația. Pentru că, după un chin interminabil și agonizant, a realizat că duce o luptă stupidă cu morile de vânt. El i-a spus atunci că e slabă. Ea i-a replicat că îl iubește prea mult. Şi că oricât ar vrea nu poate schimba asta.

Cu cât se străduia mai tare să-l uite, cu atât îl dorea mai mult. Cu cât își propunea mai mult să stea departe de el, cu atât visa mai des, cu ochii deschiși la el, își imagina că e în brațele lui și pășeau împreună în paradis. Un dor ucigător îi sfredelea sufletul și doar lacrimile îl mai potoleau uneori.

Fiecare zi era o nouă tortură. Lanțurile iubirii apăsau din ce în ce mai tare, simțea cum o strâng, cum o doboară. Se sufoca sub greutatea lor, devenise prizoniera lui și dulcea libertate rămânea doar o himeră.

Şi cum ar putea să-i reziste? Cum ar putea să-i Continuă să citești Condamnată să te iubesc

Share

Ce e val, ca valul trece

ce-e-va-ca-valul-trece

Laitmotivul verii 2015 a fost, indubitabil, valul. Vara asta a fost la modă valul. La propriu și la figurat.

La început a fost valul de caniculă. Periodic eram informați de meteorologi că vom mai avea de înfruntat încă un val de căldură tropicală, ni se dădeau sfaturi cum trebuie să ne protejăm, ce să bem și să mâncăm etc. La un moment dat m-am prins că valurile astea vor continua la nesfârșit și m-am gândit să le păcălesc cumva, astfel că ieșeam afară fix la ora amiezii, când aerul clocotea, că oricum era mai bine decât în casă (măcar afară mai bătea vântul).

Dar cum eram în concediu și avem timp berechet să-mi savurez știrile în liniște m-am trezit luată prin surprindere de un nou val. Valul de violatori.

Totul a pornit de la cei șapte violatori din Vaslui. Dar nu a fost suficient. Imediat, mirosind că e rost de ceva audiență pe perioada verii (când de obicei e sub cotele apelor Dunării), ca să-și oripileze și mai mult telespectatorii, jurnaliștii au scos de la naftalină Continuă să citești Ce e val, ca valul trece

Share

Iarna nu-i ca vara

toamna

Întrerup brusc jurnalul de vacanţă recent început pentru a trece în revistă câteva scurte consideraţiuni după o lungă vară fierbinte:

1. M-am chinuit, am suferit ca un câine, m-am gândit şi m-am răzgândit de zeci de ori şi în final am ajuns la o concluzie drastică şi dramatică: nu-mi mai place (deloc) vara. Cel puţin nu asta cu valuri ucigătoare de caniculă, unul după altul şi cu câteva episoade de ploi năprasnice şi frig nemaivăzut între.

Vara 2015 a fost un coşmar veritabil. Iar pe cel care îmi va povesti cât de mult îi place lui căldura şi vara îl invit cu mare drag la mine acasă, într-un apartament de la etajul 9, cu toate ferestrele spre soare unde temperatura nu coboară niciodată mai jos de 55 de grade. Iau cheia cu mine şi îl las să stea acolo, la căldurică, pe toată durata lunilor iulie şi august. Eu o să merg în casa lui umbroasă, înconjurată de pomi, aflată eventual la ţară sau la munte, de unde îşi permite să debiteze asemenea enormităţi.

Să fim serioşi, cât poate rezista un om în saună? 10-15 minute, în niciun caz 2 luni/an.

2. Ba mai mult am ajuns să îi invidiez pe cei care Continuă să citești Iarna nu-i ca vara

Share