Am ajuns, așadar, la episodul doi din jurnalul meu de călătorie, cel destinat mijloacelor de deplasare prin paradis Praga. Doar că în acest articol nu mă voi opri doar asupra mijloacelor clasice, precum metroul, tramvaiul sau autobuzul, ci și asupra celor, hai să le numim așa, neconvenționale. De ce? Pentru că ele m-au impresionat cel mai mult și tocmai cu ele nu am reușit să mă plimb. Nu sunt ieftine deloc, dar fac parte din peisaj, accentueaza farmecul locului, nu-ți poti imagina Praga fara ele. Abia când m-am întors acasă am realizat cât de mult mi-aș fi dorit o experiență cu trăsurică, o aventură cu trenulețul sau cu o mașină vintage, dar, se pare, m-am trezit prea târziu.
Însă, cea mai bună metodă de a descoperi comorile medievale ale Pragăi, dar mai ales bijuteria coroanei, centrul său istoric, inclus în Patrimoniul UNESCO, e să străbați orașul pe jos. Să te plimbi relaxat, cu aparatul foto (neapărat să vă luați baterie și card de rezervă) pregătit, pe străduțele înguste din Mala Strana și Stare Mesto, pavate cu piatră cubică, dis-de-dimineață până la asfințitul soarelui (pentru cine are condiție fizică), să-i iei pulsul, să-l simți, să te încarci de energie pozitivă, să te lași cucerit de frumusețea, vibrația unică si spectacolul oferit.
Pont 1: purtați încălțăminte comodă, ideal pantofi sport cu talpă ceva mai grosuță, practici, comozi și ușori. Eu nu am vrut sub nicio formă să renunț la cizmele mele lungi, cu toc (mic și pătrățos, e adevărat) care au fost o adevărată povară, extrem de grele și din cauza cărora după 8 ore de mers capitulam. Piatra aia cubică ascuțită îți intră în tălpi de-o simți până în suflet. Bine, nu se aplică și celor care vin în Praga exclusiv pentru cea mai bună bere din lume și pentru faimosul gulaș. Bănuiesc că sunt și astfel de turiști pentru care terasele reprezintă principala (și singura) atracție.
Pont 2: dacă sunteți îndrăgostiți de fotografie sau nu suportați aglomerația încercați să vă începeți aventura prin Praga cât mai matinal cu putință. De preferință la 8 AM. Dacă ajungeți la Castelul Praga, de exemplu, la ora 9 AM veți avea marea surpriză să găsiți domeniul oarecum pustiu și veți putea face poze în voie.
De la ora 10 totul devine sufocant, aglomerația poate fi, cel puțin până te obișnuiești cu ea, năucitoare, teribil de agasantă.
Pont 3: mare atenție la tramvaie și automobile, circulă cu viteză și nu acordă prioritate trecătorilor. Mai exact, se comportă de parcă nici n-am exista.
Pont 4: Praga are faima de cel mai periculos oraș de pe planetă, ticsit de hoți, infractori, indivizi fără scrupule care vor cu orice preț să te tâlhărească, să te păcălească, să profite de pe urma ta. Eu l-am perceput exact pe dos, ca pe un loc extrem de sigur. Nimeni n-a atentat la geanta mea, la buzunarul sau cardul meu. Singurul incident(dacă poate fi numit astfel) a fost într-o seară când un cerșetor ne-a abordat cerând o țigară (în limba engleză).
Dar să revenim la mijloacele de transport și să le trecem în revistă pe cele clasice:
Metroul praghez este format din trei magistrale (A – linia verde, B – linia galbenă, C – linia roșie), merge foarte bine, cum ajungeam în stație, cum hop și trenul. Deși inițial am avut senzația că o să mă rătăcesc, m-am descurcat mai bine decât în cel bucureștean pe care îl folosesc de-o viață. E foarte util pentru turiștii cazați în districte precum Praha 2, 3, 4, 5 sau 8 și pentru cei care vor să ajungă mai ușor la Hradcany (cel mai important obiectiv din oraș).
Sistemul de trasport praghez folosește două tipuri de bilete: unul de 30 de minute (pentru călătorii mai scurte, costă 24 CZK) și altul de 90 de minute (pentru călătorii ceva mai lungi, costă 32 CZK). Aceste bilete pot fi folosite în intervalul respectiv pe orice mijloc de trasport. Deci, sunt universal valabile.
Pont: Eu, ca să scap de o grijă, am preferat să-mi cumpăr un abonament de 24 de ore, care m-a costat 110 CZK. 1 coroană cehă = 0,16 lei noi, deci, cu cca 19 lei te plimbi o zi întreagă, nelimitat, prin Praga. Un abonament pentru 3 zile (72 de ore) costă 310 CZK. Din fericire nu am avut nevoie să apelez prea mult la trasportul în comun pentru că am fost cazată în Praha 1, la 10 minute distanță de Piața Centrului Vechi. Doar când am mers la Castel am luat metroul până la Malostranska (via Mustek) unde m-am urcat în tramvaiul 22 și am călătorit două stații (lungi) până la Prazsky Hrad(Castelul Praga).
Ca fapt divers, metroul este săpat foarte adânc și de aceea, pentru cei care aveți teamă de înălțime, evitați să vă uitați în jos pe scările rulante. Mie una mi-a fost atât de frică să nu amețesc încât nici fotografii nu am putut să fac.
Tramvaiul
Circulă de la 4 AM până la miezul nopții la interval de 8-10 minute. Cele mai utile sunt numerele 22 și 9. Ca și metroul și tramvaiul este super aglomerat, călătoria își pierde rapid orice farmec printre zecile și sutele de turiști și localnici agitați și gălăgioși.
Autobuzele
Majoritatea acoperă zonele periferice ale orașului, în special cele unde nu ajung tramvaiele. Circulă la interval de 10-20 de minunte, dar nu-mi aduc aminte să le fi văzut prin peisaj. În Praga, metroul și tramvaiele sunt de bază.
Mijloace de transport mai speciale, inedite, neconvenționale:
Automobilele vintage
Dacă vreți să simțiți atmosfera boemă a anilor ’20, în Praga e posibil. Pentru 1200 CZK (adică pentru cca 200 de lei) puteți închiria o mașină veche și să porniți într-un tur al centrului istoric. Călătoria durează de la 30 de minute până la o oră.
Nu-i așa că sunt adorabile? Cum să le reziști?
Caleașca
Să fim sinceri și să recunoaștem, câți dintre noi n-am visat măcar o dată în viață la o plimbare romantică, alături de persoana iubită, într-o astfel de trăsurică, desprinsă parcă din povești?
Pentru 900 CZK de trăsură, care poate lua până la 4 persoane, faceți un tur al celor mai frumoase străduțe din Centrul Vechi.
Iar când am ajuns la Hradcany, am mai descoperit un mijloc de transport simpatic. Abia după ce a plecat chiar din fața mea, după o lungă așteptare, am realizat ce am ratat:
Deci, preț de o oră, te plimbi cu o asemenea minunăție prin Old Town Square, Lesser Town (Mala Strana), Hradcany (domeniul ce include Castelul Praga) și Josefov (Cartierul Evreiesc care datează din secolul 13) la doar 280 CZK. Rezonabil, nu?
Tot 280 CZK costă și o croazieră pe Vâltava. Cu vaporul sau bărcuța. Dar aceasta aventură va fi tratată pe larg într-un articol viitor.
Una peste alta, în Praga aveți cu ce vă plimba și, mai ales, aveți ce vedea și vizita.
Voi ce mijloc de locomoție dintre cele de mai sus ați alege? Care vi se pare cel mai tentant, cel mai interesant, care vă face cu ochiul?
Eu as alege un car cu boi dar, daca nu e, merge si o caleasca trasa de cai…..
Car cu boi? Te referi la marele Grigorescu? :wassat: Vrei originalul sau cum? :biggrin: :dizzy: :wassat:
Cred ca tie tu se potrivea cel mai bine Carul cu bere. Sau cu palinca. :devil: :w00t: :silly:
Cu palinca, ce sa fac cu berea??
De fapt era o aluzie la “caleasca trasa de cai”. Bineinteles ca e trasa de cai, de cine putea sa fie trasa?!?!?!?
S-o bei, Dragos, ca vara nu prea merge palinca, berea rece e la putere. Sau nu? :biggrin: Bine, eu as prefera un frappe sau un sangria. :wub: :w00t:
Am inteles aluzia. Nu-ti spusei de dimineata ca te cunosc. Sau crezi ca glumesc. Mi s-a parut mai poetic sa scriu asa. Dar daca tu insisti o sa sterg. :biggrin:
Nu insist :-)
As alege caleasca si din alt motiv. As muri de placere sa-i vad pe soferi cum se enerveaza ca trebuie sa astepte dupa o caleasca!
Am sters, ca sa fii tu multumit.
Hm, am vaga senzatie ca soferii din Praga nu asteapta dupa nimeni. Pur si simplu trec in viteza, parca nici nu te observa. Am impresia ca sunt nebuni, nu am mai vazut niciodata asa ceva. Si in Istanbul sunt soferii mai prudenti. Si mai respectuosi. Daca iti poti imagina. :dizzy: :cwy:
Nu trebuia sa stergi :-)
In legatura cu soferii, probabil ca nu ai fost la Neapole….
:biggrin: Nu, dar avand in vedere temperamentul lor imi pot imagina ce haos este si pe acolo. :biggrin: :ninja: :sick:
Metroul (n-am fost până acum într-unul), mașina de epocă și trăsura îmi fac cu ochiul. :biggrin:
E fain dacă au prețuri rezonabile la transport.
La transportul in comun, gen metrou si tramvai, da, preturile sunt foarte bune. La mijloacele astea ceva mai speciale…preturile sunt prohibitive pentru buzunarul turistului de rand care face sacrificii uriase ca sa ajunga in Praga. :ermm:
Poate vii la facultate in Bucuresti si o sa incerci metroul. Nu e cine stie ce dar e mult mai bine decat cu autobuzul sau tramvaiul. Dar nu si la 8-9 dimineata. :biggrin:
Multe sfaturi utile, dar totusi ramanem la ideea ca mersul pe jos face piciorul frumos, circula o imagine pe internet in care un veteran de razboi era intrebat la vama in Germania daca a mai fost in Germania, daca da in ce data si cu ce mijloc de transport iar batranul a scris in 1945 aprilie, cu un T34 :silly: . Cred ca cel mai mult mi’ar place sa vizitez mergand pe jos iar la nevoie sa iau un tamvai.
Da, corect, cel mai bine e pe jos, insa uneori, in vacante, noi, turistii, mai trebuie sa ne si jucam putin, sa incercam lucruri deosebite, sa ne creem amintiri, sa facem ceva iesit din comun, sa ne indeplinim dorinte sau mofturi. Iar in tara nu stiu daca avem noi ocazia sa ne plimbam cu automobilul ala vintage asa ca in orase precum Praga sau Viena e ocazia ideala. Sau la Vienal sunt doar trasuri? :dizzy: :unsure:
In plus asta cu trasurica sau trenuletul e o plimbare scurta, asa de relaxare. Nu dureaza mai mult de o ora. Daca eram cu inca 3 persoane dispuse sa se plimbe eu le incercam pe toate trei: trenuletul, caleasca si masina. :wub: :heart: :w00t: :silly: :angel:
Ce inseamna T34? :ermm: :dizzy: :devil:
Nice, nu stiu cum e la Viena dar cred ca si acolo sutn masini vintage, dar o sa ai ocazia sa ne relatezi tu pe summerday cum e cand o sa te intorci din Viena, intai sa termini review’ul la Praga :P
T-34 tot vintage :w00t: e cel mai simbolic tanc sovietic .
Hehe, uite ca la istorie, razboaie si tancuri nu ma prea pricep. In schimb sunt altii pasionati, stim noi cine prea bine, nu dam nume, persoana importanta. :w00t: :silly:
Chiar ca vintage. Se poarta nu?
Ca bine spui cand termin povestile despre Praga. Cred ca la anu’. Si la multi ani. :tongue: :whistle:
Dragute toate fotografiile. Imi plac automobilele vechi si trenuletele in centrul istoric dar pt fotografii (mai ales daca e aglomerat) e mai bine pe jos, caci poti sa te opresti si sa astepti sa treaca multimea.
Ms de pont-uri. Acum am o idee si de preturi si mi se par chiar ok.
Desigur, Alice, in astfel de mijloace precum trenuletul sau trasurica nici nu se pune problema de fotografii reusite. Cu toate ca am vazut ca toti cei care se plimbau un automobile vintage pozau non stop(cu sapuniera, evident). :biggrin:
Ma bucur mult ca iti plac fotografiile mele. :w00t:
Preturile sunt ok daca ai bani si vrei sa te simti bine in vacanta, sa-ti satisfaci orice capriciu, sa ai amintiri memorabile, sa traiesti experiente altfel, sa faci ceva ce nu ai mai facut niciodata. :cheerful:
Habar n-am cu ce m-aş plimba prin Praga. Le-aş proba pe toate, cu toate că ştiu o istorioară frumoasă în care se vorbeşte despre romantismul unei plimbări cu o trăsură trasă de un cal care era stricat la stomac şi tot dădea drumul la vânturi, mărind romantismul la paroxism…
:biggrin: Haha, apropos de istorioara ta, care nu e departe de realitate, stii a ce duhnea in Praga? A balega, a grajd. Prima data am ramas socata, nu-mi venea sa cred. Apoi am realizat de unde vine putoarea si m-am linistit.
Si eu le-as incerca pe toate. :w00t: Daca mai ajung acolo cu siguranta trenuletul ala va fi primul testat. :w00t: :blush:
Ca de obicei, ponturile tale sunt foarte utile pentru cei care chiar doresc să viziteze Praga. Pozele sunt superbe, tot ca de obicei.
Pe de altă parte, am văzut un documentar despre Praga şi despre cum te încarcă la preţ taximetriştii. Iar dacă vreun turist sugerează că i-ar plăcea o fată, taximetristul îl duce la un anumit local, unde ţi se cer alţi bani, desigur, şi rămâne nesatisfăcut şi fără bani. Aviz amatorilor!
Da, am citit si eu despre taximetristii din Praga, toata lumea vorbeste despre ei, peste tot suntem atentionati sa nu urcam in masinile lor daca nu vrem sa fim jefuiti. :ninja: De aceea m-am ferit de ei, bine, eu nu iau taxiul nici in Bucuresti, daramite in strainatate. Tocmai pentru ca m-am documentat din timp am ales o firma de transport de la aeroport la hotel cu pret fix si destul de acceptabil. :dizzy: :ermm: Evident ca daca nu aveam bagaje luam transportul in comun si ieseam foarte ieftin. Cu doar 32 CZK(64 dus-intors). :biggrin:
Da, sper din inima ca aceste articole sa foloseasca cuiva. :happy: Sa ajunga cineva interesat de Praga aici si sa gaseasca informatii care sa-l ajute in planificarea calatoriei. Pentru ca si eu la randul meu la fel am procedat, am luat blogurile la rasfoit si am bagat la cap.
Multumesc mult. :blush:
Caleașca! Și-un trabuc în gură! :silly:
:biggrin: Dandy! :w00t:
Absolut!
:biggrin: Se putea altfel? :silly: :unsure:
Cu trenulet exact ca ala am fost in Mallorca, era destul de ieftin si e chiar draguta calatoria cu el. Mi-ar placea si cu caleasca sau masinile de epoca, dar in general daca sunt prea scumpe nu ma bag, pot vizita bine si pe dos :)) Eu m-am lecuit dupa vacanta in Bruxelles cu pantofii, si imi duc intotdeauna cu mine ce am mai comod in dulap.
Eu nu am nimic comod in dulap, adica atat de comod ca sa faca fata pavajului din Praga. Am niste adidasi foarte ok, dar nu ma incalt cu asa ceva decat la sala. Eu nu sunt fan imbracaminte si incaltaminte sport si stiu ca mai sunt si persoane ca mine(am vazut chiar si in Praga cu ditamai tocurile cui prin Hradcany). :biggrin:
Daa, tin minte trenuletul, eu l-am intalnit in Girona, Catalunia si in statiunea unde am fost cazata, Santa Susana. :wub: :w00t: Ce timpuri, mi s-a facut dor… :heart: Dar nici atunci nu l-am luat… Poate daca ajung la Mallorca. Mi-ar placea, e tare fain acolo. :wub:
Wow, masinile de epoca arata intr-un mare fel si se potrivesc de minune decorului! Dar si trasura pare un mijloc de transport interesant de a desoperi Praga.
Eu in general prefer totusi sa descopar orasele la pas. Asa pot sa ma bucur in voie de cladiri, stradute, magazine, pot sa fotografiez, sa ma opresc cand si unde vreau. Iar atunci cand distanta este mare intre obiective, prefer metroul, mult mai ieftin si eficient (acolo unde exista, desigur). Altfel, un autobuz, tramvai, ceva… Chiar si cand mergem cu masina o lasam undeva intr-o parcare si exploram pe jos. In astfel de orase traficul este adesea infernal.
Si trenuletul turistic e simpatic. Chiar acum in Corsica, am luat o astfel de excursie prin Ajaccio, iar anul trecut chiar 2 excursii diferite la Marsilia. E interesant, doar ca nu prea poti fotografia din mers iar pauze nu face peste tot. Si plimbarile cu vaporasul imi plac. Imi amintesc de una facuta la Paris…desi era o vreme mizerabila nu m-am miscat de pe punte. Niciodata orasul nu mi s-a parut mai frumos ca atunci, vazut de pe Sena.
O saptamana excelenta iti doresc!
Daa, Larisa, si eu m-am minunat de ele, de cat de bine arata, cat de bine intretinute sunt. :wassat: :wub: Era ocazia vietii mele sa ma plimb cu o masina de epoca, cu o decapotabila pana la urma. :angel: :blush: Chiar nu am mai facut-o niciodata. :tongue: :silly: Doar ca cei cu care am fost nu ar fi scos niciodata din buzunar atatia bani pentru o plimbare de 30 de minute, hai o ora. Asa ca…nu-mi ramanea decat trenuletul magic. :biggrin: :silly: Da, ai dreptate, nu se poate fotografia din mers, dar il iei asa, for fun, ca sa ai o amintire mai deosebita. :happy: Evident ca pozele frumoase se fac atunci cand esti pe jos.
Deci sa inteleg ca tu ai calatorit cu trenuletul de genul asta atat prin Corsica dar si prin Franta. Super! :w00t:
Multumesc, o saptamana reusita si tie. :kissing:
Imi plac masinile de epoca dar imi place foarte mult si trasura pentru o plimbare romantica, alaturi de persoana iubita.
Am avut acest vis inca din adolescenta, (vis ce nu s-a indeplinit niciodata) si nu-mi este rusine sa recunosc.
Am inceput sa-mi doresc acest lucru, dupa ce am citit romanul de dragoste “Lorelei”, unde Lucia Novleanu – Luli – si profesorul Catul Bogdan, se indragostesc, ulterior isi trăiesc într-un amestec de euforie şi uimire descoperirea faptului că se iubesc, iar după o plimbare cu trăsura prin oraşul provincial devastat de o ploaie care-i izolează de lumea exterioară, cei doi îşi mărturisesc dragostea.
Foarte frumoasa postarea ta!
Te pup! :heart:
Neata, Aura, dar cand ai citit Lorelei ca vad ca iti amintesti toata actiunea extrem de bine. :ermm: :happy: Eu am citit-o in adolescenta si nu-mi mai aduc aminte decat ca m-a fascinat si…cam atat. Dar deh, adolescenta mea s-a petrecut prin precambrian deci, pe undeva am circumstante atenuante, nu? :blush: :angel: :dizzy: :ermm:
Cred ca trebuie sa fie o experienta tare frumoasa o plimbare pe stradutele incarcare de istorie ale unui oras medieval fermecator cu o asemenea trasurica. Sau cu o masinuta decapotabila atat de vintage. :biggrin: :wub: Din pacate eu nu am trait-o pana acum si regret. Eram curioasa daca voi opinati la fel ca mine sau credeti ca aceste mijloace sunt complet neinteresante. Pentru ca, trebuie sa-ti marturisesc, masinile de epoca din Praga nu erau prea solicitate. Cei mai multi prefera sa-si tina banii pentru bere. :biggrin: Joking. :w00t: :dizzy: :wassat:
O zi superba iti doresc, aici la mine s-a mai racorit si tare-mi place asa. :kissing:
Buna, draga Nice!
Am citit “Lorelei” cand aveam 16 ani. La fel de mult m-a fascinat si pe mine, incat imi doream sa taiesc ca si Lorelei, o poveste de dragoste la fel de frumoasa ca a ei, dar nu si finalul ei tragic.
Visam sa am si eu “sultanul meu de argint” de care sa ma indragostesc, care sa ma invite la o plimbare cu trasura asa cum o facuse si Catul Bogdan. Imi doream sa vad Iasiul, orasu sau natal, dar si orasul teilor.
A fost unul dintre romanele de dragoste ale adolescentei mele, dar niciodata uitat!
“Lorelei”, este o poveste de dragoste cu final tragic. Scriitorul, prezintă de fapt povestea unei prietenii destrămate, dintre Lucia si Gabriela.
Ca si prietena ei, Gabriela se îndrăgosteşte în acelaşi timp de Catul Bogdan, doar că ea trebuie să tăinuiască această dragoste. Ocazia ei de a-şi trăi dragostea coincide însă cu moartea lui Luli.
Luli, este fata care sfârşeşte într-un mormânt din Iaşi, iar Gabriela, femeia invidioasă care îşi trădează prietena după ce aceasta nu mai este. Era mai mult decât clar că prietenia dintre ele s-a distrus la apariţia profesorului si scriitorului Catul Bogdan.
Ionel Teodoreanu poate fi considerat un maestru, iar figurile de stil folosite pentru descrieri sunt extraordinare, aşa de potrivite, încât simţi că ai vrea să trăieşti în acele locuri sau chiar trăieşti nostalgia unor locuri asemănătoare prin care ai umblat.
Admiraţia Gabrielei pentru talentul lui Luli se transformă într-o frustrare. Îşi însuşeşte cu voinţa prietenei sale conţinutul unor scrisori. Aceste scrisori sunt mărturia talentului lui Lorelei. Se foloseşte de ele pentru a-l cuceri pe Catul Bogdan. Si reuseste.
În „Lorelei”, personajul negativ nu este Catul, ci Gabriela. Catul Bogdan este la fel de vinovat, iar finalul nu îl scuteşte de judecată. Scrisorile acelea îl fac să-şi conştientizeze vinovăţia, cu care nu mai poate trăi.
Dar sa revenim la postarile tale, tu scrii articole foarte frumoase, care de multe ori imi rascolesc trecutul, care n-au cum sa te lase rece, care-ti alinta sufletul. Pe mine ma fac sa devin nostalgica, dar si nostalgia are farmecul ei. Ea ma ajuta sa-mi amintesc clipe frumoase din viata mea. Intotdeauna postarile tale sunt incarcate de emotie… sunt balsam pentru suflet!
Draga mea, iti doresc sa fii mereu indragostita de tot ce este frumos, iar dragostea si speranta sa nu se stinga niciodata in sufletul tau!
:cwy: Oh, chiar nu-mi mai aduceam aminte ca este o poveste atat de trista. :wassat: :face: Ce final tragic pentru ambele personaje principale!
Personajele feminine create de I. Teodoreanu sunt grozave. Imposibil sa nu-ti doresti sa te indentifici cu ele, sa ai ceva din caracterul lor. Si acum o am in minte mai ales pe Olguta. Oare cine n-a indragit-o pe Olguta din La Medeleni? Cine nu s-a intristat pentru sfarsitul ei?
:blush: Aura, iti multumesc mult pentru cuvintele frumoase, tu esti o draguta. :kissing:
Ma bucur ca am aici, pe blog, o persoana atat de sensibila ca tine. :cheerful: Si care apreciaza frumosul si iubirea la fel(sau poate mai mult) ca mine. :happy:
Interesante mijloacele de locomotie prezentate… Dar eu sunt de parere ca este mai bine sa vizitezi locatiile la pas. Ai mai multa libertate. Poti face poze cand doresti, poti vizita un obiectiv cand doresti, poti face pauza cand doresti… Dar daca ar fi sa aleg un mijloc de transport dintre cele prezentate, trenuletul este cel care ma incanta :).
E adorabil trenuletul, nu-i asa? Si cel mai ieftin dintre toate! Ideea e ca aceste mijloace neconventionale sunt de fitze, sunt niste mofturi, ca ele nu te plimba mai mult de o ora prin oras. Baza tot cele clasice ramane. Sau mersul pe jos, cel preferat de majoritatea turistilor. :w00t:
Frumoasă mașinuța, dar cam scumpă :(
Pai suma se imparte la 3 persoane. Deci pentru un moft se merita zic eu. :biggrin:
Sau la doua…si atunci nu mai e asa convenabil. Dar pentru 100 de lei tura, cine are bani nu se da in laturi.
Ooooo, atunci se renteaza, chiar ca ! M-as da si eu :wub:
Normal! Mai ales ca e decapotabila. :wub:
M-as fi pIimbat cu o masina d-aia clasica
E ca si cand te-ai ,,sui in,, ceva istoric (caci tine de istoria unei marci ce (inca mai) produc masini… probabil)
Dar trasurica nu te atrage? :dizzy: :biggrin: Trenuletul nu e destul de istoric? :silly: :tongue:
Frumoasa incursiune in Praga.Mi-au placut acele trasuri, nu am mers niciodata cu una.Pupici!
Merci, Fairytale.
Cu trenuletul pe roti, cu vaporul dar mai ales la picior pentru a poza de fiecare data cand doresc!
Nu-mi iau aproape niciodata pantofi cu toc in vacante, bocanci, pantofi cu talpa joasa si comoda sunt baza ca si protectia solara, ceva de pus pe cap.
Super faine pozele, cea cu copacul scuturat de vant e preferata mea.
Seara faina! :wink:
Da, aceea e o imagine deosebita, ma bucur ca ai remarcat-o. Seara faina si tie, Mihaela. :happy:
Nu suna rau deloc, ba chiar suna foarte fain, acum m-ai facut sa vreau sa vad si eu cu ochii/picioarele mele daca e chiar asa:))
Praga te asteapta cu bratele deschise, Raluca. :biggrin:
Uitandu-ma la poze..parca ne-am intors in timp, intr-o lume buna, plina de oameni veseli si culori :) Candva eram si eu la un pas de a ma reloca in Praga, dar chiriile mari si salariul nu chiar cat as fi vrut m-au facut sa ma razgandesc.
Nu-i asa ca Praga e fantastica, o lume aparte, medievala, magica? :wub: Sa stii ca si mie mi-ar fi placut sa traiesc acolo. :heart:
grozav! tare imi doresc sa ajung acolo, de fapt, as merge peste tot! multumesc de plimbare!
:w00t: Si eu la fel. Bine, nu chiar peste tot, dar ideea de plimbare, de calatorie prin locuri medievale fascinante ma incanta peste masura. :happy: :happy:
Hehe, am si eu poza cu masina rosie! Mai exact, pe langa masina rosie :biggrin: :biggrin:
Daa, era fain sa avem poze din masina rosie. :wub: :w00t: :silly: :whistle:
sunt niste poze atat de … “curate”? se vede curatenie luna, nu ca la noi la ciobani… (Romania)… Cehia este una dintre cele mai curate si frumoase tari din EU.
Asa este, Cehia este minunata :wub: :heart: , dar tu de unde stii, ai vizitat-o? :dizzy:
Cel mai fac mod de a descoperi un loc este mersul pe jos… explorarea la pas :).
PS: superba mai e Praga, abia astept sa ajung si eu acolo
Desigur! Iti doresc sa ajungi cat mai curand, merita! :w00t: