“Viata e o gura de aer… uneori e scurta si seaca… alteori insipiri adanc, cu nasul si gura, de parca ai vrea sa iei tot din aer… uneori simti un miros putred… sau simti acele de brad… alteori simti puternic un parfum, poate al unei persoane, pe care incerci sa il tragi in tine pana la ultima picatura…” DianaEmma
Sunt momente în care tot ce-ți dorești e să visezi cu ochii deschiși, să asculți muzică și să te bucuri de întâmplările minunate ale vieții. Să-i fii recunoscător că ți le-a dăruit. Și profiți la maxim de ele ca și când nu se vor mai întoarce niciodată.
Sunt lucruri care nu se pot povesti pentru că altfel și-ar pierde magia. Le păstrezi doar pentru tine, sunt micile tale secrete, intensele clipe de fericire care îți sunt repartizate atât de rar și la care, uneori, parcă simți că nici nu ai dreptul să speri.
Prețul pentru fericirea supremă dar efemeră poate fi mare, însă merită plătit. Acum nu mă mai îndoiesc de asta.
Nu vă refuzați dreptul la fericire, ascultați-vă măcar din când în când glasul inimii. Uitați de rațiune, de logică, de prejudecăți. Viața nu presupune doar goana după bani, îndeplinirea cu sfințenie a treburilor gospodărești sau a îndatoririlor familiale. Ea înseamnă, în primul rând iubire și toate bucuriile, satisfacțiile și împlinirile pe care aceasta ni le aduce. Nu renunțați deliberat la ea, nu fugiți de ea, e cel mai frumos și cel mai bun lucru care vi se poate întâmpla.
Am văzut multe femei deznădăjduite care au pătimit prea multe ca să mai spere, că să mai viseze. Unele încep să creadă că e destinul lor să fie nefericite toată viața, nu se mai îngrijesc, nu se mai prețuiesc. Depresia, nervii, grijile și stresul își pun amprenta pe sănătatea noastră și în final ajungem să ne îmbolnăvim, uneori de boli incurabile.
Luptați pentru șansa voastră la iubire, la imensa fericire pe care numi ea o aduce în viețile noastre. Niciodată nu e prea târziu pentru dragoste. Credeți în voi, fiți frumoase fizic și sufletește. Tot timpul. Trăiți așa cum vreți, nu așa cum vă impune societatea. Nu vă temeți să urmați vocea inimii. Aveți curajul de a fi voi înșivă. Permiteți-va să gustați din micile plăceri ale vieții. Nu, nu alea care îngrașă. Comiteți orice nebunie vă trece prin minte. Măcar din când în când.
“Iubirea este strălucirea care preschimbă praful vieţii cotidiene într-o ceaţă aurie.” Elinor Glyn
sursa foto:weheartit.com
dar alea care ingrasa ce au? stau in asteptare…poate, poate :biggrin:
Pato, este un articol despre dragoste, viata si fericire. Femeile nu au voie sa se ingrase, nu mai traim pe vremurile pictate de Rubens. :biggrin:
Bine, nici sa trecem in cealalta extrema nu e bine…
:tongue: :silly: :devil:
Tu insa ai voie sa gusti din toate placerile vietii ca esti fit si nici tendinte de ingrasare nu ai. Ba din cate observ ai nevoie sa te mai rotunjesti putin.
cu un pic de dragoste… ce un pic, multa si in exces ( si acum o sa vina chestia aia cu “ai grija ce-ti doresti”) de ingrasat nu vreau sa ma ingras, sunt bine asa…
Placerile vietii, nu trebuie sa le astepti aici e o contradictie..oportunitati apar, trebuie sa stii sa te bucuri de ele! :blush:
Asa e Pato, oportunitatile apar, dar trebuie sa le ajutam si noi un pic, sa ni le dorim, sa ni le imaginam, sa ni le creem intr-un fel sau altul si cand ni se ivesc, sa le apucam cu ambele maini, sa profitam din plin de ele. Daca suntem blazati tot timpul si credem ca nici nu avem dreptul la fericire, nu o sa apara nici sansele…
Din punctul meu de vedere dragostea nu e niciodata in exces. :wub: :biggrin: :tongue: :blush: :angel: :devil: Nu e niciodata suficienta. :whistle: Eu am nevoie de multa dragoste, nu ma multumesc cu un pic. :angel: Dar…nu e intotdeauna cum vreau eu. :face:
cine nu are? :silly: :biggrin: toti avem!
Pato, am auzit multe doamne si chiar domni spunand ca nu mai au nevoie de dragoste! Cu lucrul asta nu ma pot impaca. Intotdeauna avem nevoie de ea pentru ca ea ne da forta de a lupta cu greutatile. :happy:
hmmm “Cine dragoste nu vrea, Dumnezeu sa nu i-o dea!” :)) :)) e simplu :-p :silly: am mai auzit si eu…dar tind sa cred ca ei au nevoie mai mult decat noi! :blink:
Foarte frumos ai spus, Pato. Si foarte adevarat! Din pacate ei nu constientizeaza ca fara dragostea viata e goala… :dizzy:
Articolul acesta zici ca l-am scris eu! M-am regasit in fiecare rand! Desi inca ma educ uneori sa vad mereu partea buna si sa imi aleg singura deciziile dupa cum simt si ce ma face fericita ….
Insa chiar ma bucur sa citesc un articol atat de optimist din partea ta
Da, trec cam repede si cam des dintr-o extrema in alta, vad ca ati sesizat si voi, desi nu era prea greu. :biggrin: :happy: :tongue: :silly:
Ma bucur mult ca te regasesti in el, ar fi bine daca ne-am urma si glasul inimii. Ca am impresia ca traim vremuri in care dragostea e desueta. Si ca punem prea mult pret pe ratiune. Si nici macar nu am scapat de unele prejudecati desi traim in sec 21. :ermm: :dizzy:
De fapt articolul este inspirat dintr-o scena traita zilele trecute in fata magazinului Auchan. Eram cateva femei, de varste diferite si asteptam masina. Ne-am strans si am inceput sa discutam de schimbarile facute la programul microbuzelor. Din vorba in vorba una ne-a povestit ca a fost pentru a doua oara operata de cancer la san si are doar 50 de ani. Era cu o basma in cap, era foarte slaba… M-am intristat enorm si am realizat ce scurta e viata. Si cat de mult conteaza sa fim fericiti…pentru ca niciodata nu se stie ce ne asteapta a doua zi. :cwy:
Si eu am intalnit azi un om care m-a ajutat foarte mult, cand chiar aveam nevoie, are multi bani, familie frumoasa, iubeste viata, calatoriile, muntele, sportul etccc dar acum 1 an a aflat ca are o boala rara la inima. Nu arata prea bine. Ma-m intristat foarte rau :(((
Viata e atat de scurta, uneori nici macar cand spunem asta nu realizam ca maine chiar s-ar putea sa fie ultima zi! cred ca oamenii (in special romanii) sunt educati sa fie nefericiti, sa-si faca proiecte pentru o viata, sa traga din greu pentru batranete zici ca cineva iti asigura ca o sa ajungi octogenar ….
Foarte interesanta observatia ta, Alice, si foarte trista totodata, romanii sunt educati sa fie nefericiti, mai ales femeile atat de dedicate casei, sotului, copiilor. Adeseori uita de ele, de visurile lor, de dorintele lor. :cwy:
Sa speram ca persoana draga tie se va reusi sa invinga boala. Mai ales ca din descrierea ta e un luptator.
Cata dreptate ai, Nice…
Intr-adevar, uneori uitam ca trec toate…si ne lasam asa prinse de probleme si neajunsuri incat uitam sa privim si partea plina a paharului…uitam sa ne iubim pe noi si sa ii lasam pe altii sa ne iubeasca…
Exact, Ella, ai susprins foarte bine esenta articolului. :happy:
:cheerful: Intai de toate trebuie sa ne iubim pe noi…si tocmai asta uitam sa facem. Eu mereu am avut impresia ca nu am dreptul la fericire, ca ea e destinata altora si interzisa mie. Si stiu ca am crezut si am procedat gresit. E timpul sa schimbam ceva.
Eu asta le transmit doamnelor de pretutindeni…lasati dragostea sa intre in inimile voastre. Lasati-va iubite!
Milady, jos palaria! :biggrin: Nu are rost sa mai adaug eu ceva, mai bine intru de mai multe ori si recitesc articolulb
Noapte frumoasa, Nice!
Ma bucur ca ti-au placut gandurile de mai sus, ca rezonezi cu ele, o noapte frumoasa si tie. :cheerful:
Acum mi-am dat seama…mie mi-e dor de DianaEmma…ce mai face? Stiu ca si a facut blogul privat..insa mi e dor de randurile ei…
Nu stiu ce mai face Diana, insa mie mi-a atras atentia citatul acesta si l-am iubit din prima clipa. Am intrebat-o daca imi permite sa-l postez la citate preferate si a fost de acord. Acum pur si simplu s-a potrivit manusa articolului meu. Gandurilor mele, trairilor mele de azi.
Un mesaj foarte frumos si adevarat! Asa sa incepi saptamana!
:happy: Ma bucur mult ca-l gasesti adevarat, Mihaela. :w00t: Saptamana si fiecare zi a vietii… :happy: :dizzy: :tongue:
Wow, deci chiar simt ca pluteste dragostea in sufletul tau, si ma bucura acest fapt. A fost benefica acea iesire la munte, si cred eu ca acest lucru v-a apropiat mai mult. Cuvintele tale chiar m-au imbarbatat, pentru ca trec asa printr-o perioada nu tocmai usoara, si imi dau seama ca pierd lucrurile esentiale, fericirea vine din noi pana la urma.Sa ai o saptamana cat mai frumoasa!
:happy: Draga, Fairytale stiu ca treci printr-o perioada mai delicata, dar macar ai parte de multa iubire si asta e tot ce conteaza. Cu ajutorul ei, cu ajutorul lui, vei invinge greutatile. Ai la cine te gandi cand lupti pentru ce-ti doresti.
Da, sunt foarte indragostita, nu prea stiu cum sa strig asta lumii intregi. Dar tu ai citit perfect printre randuri. Ce am scris mai sus e povestea mea, inspirata 100% din viata mea. :ermm: :dizzy:
Chiar ma bucur pentru tine, asa simt si eu pentru iubitul meu, si am momente cand pur si simplu respir dragoste, si trebuie sa exprim acest lucru cumva, iar cum el e departe ii scriu cate ceva pe blog. Dragostea e printre putinele sentimente, poate singurul care ne face sa ne simtim intregi, impliniti si vii! Bravo, imi place! :wub:
S-o faci in continuare pentru ca am observat ca el citeste. Si da, ma bucur mult ca ma intelegi si ca traiesti acest sentiment minunat la intensitate maxima. Amandoua aveam nevoie de el. :wub: :w00t:
Mesajul tau este foarte frumos, dar eu îti spun si o averizare…… nu chiar tot ce inima iti spune sa faci poate fii “ortodox”! :shocked: :devil: :blush:
:tongue:
Si asta e adevarat, Minnie, eu nu militez pentru lucruri neortodoxe, ci pentru lucrurile care ne fac fericite. Fericiti caci e un text valabil si pentru barbati. Chiar daca nu pare.
La mine, pentru a obtine lucrurile care mi le doresc cu adevarat, trebuie sa lupt mult, sa sufar, sa plang si apoi zambesc fericita ca mi-am atins scopul. Intodeauna universul mi-a sters lacrima de pe obraz cu un zambet de fericire. De multe ori pot sa zic ca sunt norocoasa(in viata, nu la jocuri de noroc, gen LOTO). N-am castigat nimic pe gratis, insa tot ce mi-am dorit cu adevarat, am obtinut. Si mai ales fericire, iubire si un sot minunat.
Daca iti doresti ceva cu adevarat trebuie sa lupti si sa nu-ti pierzi speranta. Si daca lucrurile care iti ofera un gram de fericire ingrasa, asuma-ti riscul si fii fericita. Clar, nu ne referim acum la faptul ca trebuie sa devii supraponderal, daca doar dulciurile te fac fericit/a, dar nici sa exageram ca, vezi Doamne, in loc sa am 50 de kg, am 60 sau mai am de slabit un kg si gata voi fi fericita.
Asa ca, Nice draga, ai perfecta dreptate, asculta-ti vocea inimii.
Cat de bine ma regasesc in cuvintele tale, Tina. Nici eu nu am obtinut nimic usor in viata. Am platit totul cu lacrimi, cu suferinta, cu rabdare si multa lupta. Nu mi-a picat nici mie nimic din cer…asa cum se intampla in cazul multora care au totul pe tava de la inceput pana la sfarsit. Nici nu stiu daca mi-ar fi placut asa…
Da, despre riscuri e vorba in articol. Perfecta intrepretare. Poate nu mereu castigi, dar macar ai incercat. Si de multe ori norocul tine cu cei indrazneti. :happy:
Am ascultat-o si am fost fericita. Sunt nespus de fericita. :wub:
Din pacate multe femei au uitat cat de importante sunt ele si cat de importanta este viata lor. Au intrat in niste situatii care le-au schimbat total din lipsa lor de atentie si e greu sa-si revina. Unele nu o fac niciodata, altele isi revin pentru ca noi femeile suntem puternice.
Din nefericire, multe dintre noi au lasat suferinta sa le patrunda in minte si nu au mai reusit sa scape de ea. E trist, e trist pentru ca de la prea multa suferinta, iubirea a devenit ca o firimitura uitata intr-un colt intunecat.
Draga Jorjette, stiu ca este destul de putin probabil, dar eu as vrea ca aceste femei de care scrii tu sa-mi citeasca gandurile si sa inceapa sa spere si sa schimbe ceva in ele. Pentru ca articolulul nu e vorbarie goala, nu, e inspirat din experienta mea de viata. Daca eu am putut, de ce n-ar putea si ele? :happy:
Absolut oricine poate sa faca asta, numai ca experienta fiecareia este diferita. Si eu imi doresc ca acele femei sa te citeasca si sa vrea sa mearga mai departe, e mai bine pentru ele si in acest fel te simti si tu multumita ca ai reusit ceva.
Numai bine!
Da, fiecare traieste o alta poveste. Dar, crede-ma, a mea a fost extrem de trista pana acum. Si totusi…iata, se poate. :happy:
Seara frumoasa. :heart:
Nu pot sa te contrazic pentru ca nu iti cunosc experienta de viata, insa sunt foarte multi oameni care considera ca au o viata foarte trista. Probabil ai intalnit si tu alti oameni in preajma ta care se plang de viata lor.
Am intalnit, este adevarat, dar mai mult am citit si am vazut de departe, am citit in sufletele lor ca le e greu s-o ia de la capat, sa-si refaca viata. Pe bloguri toata lumea pare nespus de fericita. :dizzy: :biggrin: :tongue:
Multe din bloguri sunt superficiale, (multe nu) si uneori tristetea e atat de bine inradacinata incat o vezi doar in ochii oamenilor.
Foarte corecta observatia ta, Jorjette. :dizzy: :ermm:
Partea scrisa (articolul) este teorie, intrebare: Cate/cati o pun in practica?
(Poate off-topic) Precum in fotografie, pozele frumoase nu pot fi expuse, raman in interior, in suflet.
Nu stiu cati, eu sper ca tot mai multi, tot mai multe. Teorie zici? Eu nu scriu vorbe in vant, scriu despre intamplarile din viata mea. Personajul articolului sunt eu. Eu am trecut prin tot ce scrie mai sus. Eu am pus in parctica teoria asta si am fost fericita. Poate se inspira si altii…
Nu am pus la indoiala cele scrise (despre tine). Intrebarea se referea (sa pun punctul pe i), cati/cate sunt in stare sa o faca. Anumite clipe de fericire sunt conduse de catre inima, “fortate” de irationalitate.
Nu stiu cati, poate cei tineri, cei curajosi, cei care vor sa atinga fericirea. Cei care vor sa traiasca clipa, sa traiasca viata la maxim. Cam despre asta e vorba.
Foarte optimist articolul tau Nice! Imi place! Cred ca toata lumea ar trebui sa-l citeasca in fiecare dimineata
Si eu cred ca ar trebui sa alegem mai des cu inima. Sincer am ajuns la concluzia ca ratiunea nu-i asa dreapta cum se crede.
Oricum, incep sa cred ca fericirea vine din interiorul nostru in mare parte, nu numai din exterior.
Ma bucur mult ca iti place si il percepi astfel, chiar e foarte optimist, m-am surprins si pe mine publicandu-l.
De fapt vroiam sa scriu ceva despre experientele mele din ultima vreme si…a iesit el. Si pana la urma cine stie ce e bine si ce e rau? Cine are certitudinile astea? Nu cumva doar inima?
Eh, pentru fericirea aceea deplina din interior avem nevoie de multa intelepciune. De impacarea cu sine, cu ceilalti… E greu. :biggrin: :ermm: :dizzy:
Dar cine stabileşte dreptul la fericire? Şi de ce întotdeauna are un preţ? De ce să cauţi fericirea când de fapt ea ar trebui să facă parte integrantă din viaţa fiecăruia. Sau ipotetic, hai să zicem că vrem să o căutăm, mai avem timp prinşi fiind într-un sistem care ne subjugă, în care luptăm pentru a subzista? Problema este că suntem condamnaţi să trăim pentru “a avea”, nu pentru “a fi”. Nu avem timp să fim conştienţi de noi, să gândim, să reflectăm asupra noastră, nu avem libertatea asta. Fericirea, ca şi celelalte sentimente, e condamnată într-o închisoare a muncii, a banului, a beneficiilor materiale. E desacralizată. Acum depinde ce înseamnă fericirea pentru fiecare. Ea se poate regăsi în micile plăceri, care posibil că dau o stare mentală de bine, poate atingerea unor scopuri, ţeluri, hrănirea lor să aducă mulţumirea … depinde. Ori poate că fericirea nici nu există, ci a inventat-o omul pentru a-şi da un sens vieţii.
Opiniile despre fericire sunt atât de diverse. Probabil că trebuie să găsim armonie între noi şi viaţa pe care o ducem. Mie îmi place ce spunea C. Jung despre asta : O viaţă fericită nu poate exista fără o anume cantitate de întuneric. Cuvântul fericire şi-ar pierde sensul dacă nu ar fi echilibrat de tristeţe. Este mult mai bine să luăm lucrurile aşa cum vin, cu pace şi seninătate…“
Ca de obicei, impecabil comentariul tau, Antonela. Iar fericirea aceea de lunga durata, armonia intre noi si viata de care spui tu e ideala, dar atat de greu de obtinut. Nu stiu cati dintre noi avem intelepciunea s-o dobandim. Imi pare rau sa-ti dau dreptate, dar da, traim pentru a avea. Si de aici toate dezechilibrele de rigoare.
Mi-e greu sa-l contrazic pe C. Jung. Am vazut si eu citatul si parca s-a inspirat din viata mea. Mai trebuie sa adaug ceva? :biggrin: :ermm:
faine ganduri! de cate ori simt ca ma cuprinde depresia vazand ziua scurta si rece de afara, dau o privire la vorbele tale, ma incarc de fericirea ca inca misc, sunt vie, pot simti si ma iau de piept cu viata. o seara frumoasa si optimista!
Ma bucur mult ca ati perceput ca fiind optimist si motivational articolul meu. Chiar asa s-a si dorit desi nu prea ma caracterizeaza. Am zis sa ma surprind si eu un pic. Pana si eu il recitesc pentru a ma mobiliza si incarca cu energie.
:biggrin: Stiu, sunt culmea. :blush: :silly: :tongue:
Multumesc asemenea, Redsky.
Articolul acesta ajuta cand esti la pamant, nu sunt chiar acolo, nu la capitolul dragoste. Ma bucur sa citesc si iti multumesc pentru doza de optimism impartasita.
O seara si o saptamana cat mai placuta!
Eh, stiu ca tu ai un sot care te iubeste, Mihaela, ceea ce este perfect. Doar ca nu toate femeile au parte de un asemenea noroc in viata… :cwy:
Si eu renuntasem sa mai cred in iubire si in fericire. Dar viata mi-a demonstrat ca exista sperante. Ca nu e totul pierdut. :dizzy:
Multumesc mult, asemenea si tie. :cheerful:
frumos si motivational articolul :) cred ca cei indragostiti simt asta, e mai greu sa fii atat de optimist atunci cand viata sau lumea din jurul tau te-a dezamagit dar trebuie sa crezi ca dupa orice ploaie iese soarele :)
Stiu, Lilly, asa este, sunt indragostita, optimista si fericita. Dar nu am fost mereu asa, au fost ani cand eram cu moralul la pamant, cand disperam, cand credeam ca nu am dreptul la iubire…
Este, cea de mai sus, povestea vietii mele…
Da, soarele iese, chiar si pentru cateva clipe. Merita sa traim si sa ne bucuram de ele.
Multumesc mult. :happy: :heart:
ma bucur mult sa aud asta! :)
Big hug. :happy: :cheerful:
După ce am citit articolul şi numeroasele comentarii, nu-mi rămâne decât să recunosc că nu prea mi-au rămas multe de spus. Poate, considerând că articolul este, aşa cum îi spuneai lui Pato, despre dragoste, viata si fericire, aş completa cu câteva maxime.
“Să iubim nebuneşte tot ce străluceşte pe acest pământ, fiindcă o altă viaţă ne este necunoscută”(Euripide); asta pentru că: “A trăi fără a iubi nu este propriu-zis a trăi” (Moliere) şi de asemenea pentru a confirma spusele lui Dante din versul final al Divinei Comedii “Iubirea… mişcă soarele şi celelalte stele”. Concluzionând: “Fericirea e făcută din iluzii, speranţe, încredere în oameni şi în tine însuţi, apoi din dragoste şi din prietenie”.
Seară minunată, Nice
Să rămâi mereu în starea sufletească de acum, pe care o devoalează frazele acestui articol :wink: :cheerful: 
Neata, Centurion, de fapt exista o intrebare si la articolul asta, una care se subintelegea, zic eu, dar nimeni nu a vrut sa raspunda la ea.
:silly: Voi ce alegeti, glasul inimii sau cel al ratiunii?
:biggrin: :devil: :tongue: :angel: :silly: De data asta.
De teama ca toata lumea ar fi zis ca alege ratiunea am decis ca e mai bine ca articolul sa nu aiba nicio intrebare finala.
Articolul asta e altfel, si eu m-am mirat ca l-am scris. Chiar nu ma caracterizeaza stilul, dar se pare ca ne mai schimbam…
Frumoase maximele aduse, sunt total de acord cu concluzia ta. Incredere in noi insine, asta ne trebuie noua! Dragoste si prietenie, da! Iluzii, sperante…si astea sunt bune! :happy: :wub:
Este o stare unica, o s-o pastrez un timp cu siguranta, as vrea eu sa fie pe viata. Stai sa vezi ca se intampla iar ceva la serviciu, ma supar rau de tot si uit de dragoste.
:ninja:
Zi frumoasa, Centurion. :happy:
so…you’re in love I see
Very much in love, Silvia. Respir doar aroma ei, aroma dragostei. Si as vrea s-o pastrez pentru toata viata. Asa evident este? :biggrin: :ermm:
Tu? :unsure: Cum stai la capitolul asta? :ermm: :biggrin:
=))) eu Nice….in mod ironic am intrat intr-o relatie cu omul pe care l-am cunoscut acum 4 ani…pe net, cel pentru care am deschis blogul si am scris atatea si atatea pagini…
N-aveam nici cea mai mica idee ca vom fi vreodata impreuna dupa atata absenta. Dar weekendul asta… :tongue: Nu stiu ce sa zic… sunt ok. E ciudat e si placut, e calm, mi-e teama si nu-mi este.
Wow, super, nu e vorba de fostul, cel din Tm, nu? Va doresc multa iubire si intelegere! Ce ti-am zis eu ca totul va fi bine? Ca in Bucuresti iti vei schimba viata? Si nu m-ai crezut… :biggrin: :angry: :silly: :tongue:
nu, fostul…lol nu m-as intoarce niciodata la el, noh… nu stiu ce va fi, ma bucur de ce e
Da, asta e ideea articolului, sa ne bucuram ca le avem(clipele de fericire). Cat le avem. Sa profitam la maximum de ele…
Bun e ultimul citat! ;) Sa stai acolo pe norul tau roz cat mai mult! :)
Este si marea mea dorinta, Silving. Marele meu vis… :whistle:
E adevărat, unele lucruri nu le poţi povesti, fiindcă, fără să vrei, le maculezi. Aşa, în amintirea ta nerostită, se păstrează mai pure.
Buna observatia. Unele nici nu prea sunt de povestit…
:devil:
Eu nu stiu ce sa spun, Nice. Nu sunt in pozitia sa vorbesc despre fericire, iubire… Asta se poate cand toate merg cat de cat bine in viata cuiva. Dar cand nimic nu merge…crede-ma ca a ma gandi la fericire e ultimul lucru care-mi trece prin cap. Oricum, fericirea nu prea a fost prietena mea niciodata.
As alege cu toata inima ceva daca as avea ce. Dar n-am… Nu vreau sa te necajesti din pricina mea si a tristetii mele. Pe langa toate astea mai e si toamna si vine si iarna…
Elly, mult timp am gandit si am simtit si eu ca tine. Dar lucrurile se mai si schimba in vietile noastre. Multa vreme am crezut ca iubirea si fericirea imi sunt interzise. Si am procedat exact ca in articol. M-am neglijat, am disperat, am refuzat sa mai cred…
Dar soarele rasare cand te astepti mai putin. Fii pregatita pentru el si spera! :kissing: Tu esti atat de tanara… Nu, nu as fi facut articolul asta daca nu ma bazam pe fapte reale, pe experienta proprie.
La partea cu iarna insa sunt total de acord cu tine. Nu e prea fun. :cwy: :ermm: :dizzy:
mereu am sustinut ca… acela, care nu iubeste, desi inca mai respira, este deja mort…
are aceiasi valabilitate si pentru fete si pentru baieti…
Asa ma simt si eu cand nu am dragostea in viata mea, Ovi. Moarta! :cwy: :ermm: Si ma bucur ca tu, fiind barbat, crezi astfel. :wink:
Superbe citate ! Am ” furat ” si eu cateva pentru colectia proprie :) !
Bine ai facut, de asta le-am si postat! :biggrin:
Hmmm cineva e indragostita :> Ai spus foarte frumos totul, dar realitate nu este intotdeauna asa, adica nu este mereu totul roz si frumos, insa trebuie sa vedem culoarea (pentru ca nu’mi place rozul…) din orice intuneric si sa profitam de ea, sa o extindem :)
Asa e Raluca, nu totul este mereu roz si frumos, tocmai de asta indemnam oamenii sa-si permita macar din cand in cand o clipa de nebunie, de fericire absoluta. Atat de necesara… :happy: :biggrin:
Ieri am scos de la naftalină un articol, o destăinuire din vremurile in care nici nu stiam cum mai arata fericirea, ca mai apoi lucrurile sa se indrepte cu viteză fix în ea şi să nu mai plece. Şi nu e usoara viata nici acum, dar am repere si sentimente curate, si reciprocitate. Asa …ca in zicala aia cu “alege să faci ceea ce-ţi place şi nu vei munci o zi în viaţa ta”. Cam aşa şi aici. Relaţia mea, viaţa şi chiar munca lasă alte amprente şi pare usor si frumos de dus. Asa ca ader la fiece cuvant din articolul tau. Pupici. Mulţi.
Ma bucur mult, Adriana, ca simti ca mine. :heart: Sentimente curate si reciprocitate, zici? Ai cel mai pretios lucru(alaturi de sanatate).
:cheerful: Esti o persoana fericita! :happy: Iti doresc sa ramai asa. :kissing:
Tind sa cred ca pentru multi este destul de greu sa iubeasca si sa fie fericiti avand in vedere ca pica prada asa-ziselor “probleme” cotidiene. Programarea sociala isi pune ampreta mai mult sau mai putin in fiecare dintre noi.
Dar ai dreptate. “Pretul pentru fericire poate fi mare, dar merita platit.” Depinde foarte mult de noi, de cat de mult ne dorim sa fim fericiti, si de ceea ce facem pentru a fi fericiti.
Cata dreptate ai Alex. Asta am remarcat si eu cu tristete, cadeam mai mult si prea des prada socialului, materialului si uitam de iubire, de suflet, de fericire. Sun unii care de atatea griji nici nu le mai pasa de ea. Cred ca pot trai si fara. Dar e asta oare viata? :ermm: :dizzy:
Este foarte usor sa ii spui unei femei sa se ingrijeasca, sa fie vesela, sa aiba curaj. Dar nu o poti convinge, daca ea nu simte toate astea, daca nu este destul de puternica pentru a se rupe de tot ce o incorseteaza, de a lua viata de la capat, de a face schimbari. Cand omul isi pierde speranta, cand optimismul i se pare un simplu cuvant din dictionar, cum faci sa il convingi ca nu e asa?
Ideea e sa nu-si piarda speranta pe termen neliminat. Sa lupte, sa spere, sa-si doreasca din tot sufletul si altceva. Sa-si imagineze fericirea… Sa stie ca nu totul e pierdut, ca se poate. Sa aiba incredere in el. Si daca i se iveste sansa, sa n-o lase sa scape… E mai bine sa profiti decat sa stai la cutie. Eu militez pentru curaj. :happy:
Deși sună așa simplu, uneori nu este chiar ușor să faci asta. Bineînțeles că până la urmă vor exista și momente în care vei putea să te bucuri de viață cu adevărat :P Mai rău este dacă nu profiți atunci de momentele alea :P
Exact asta era ideea articolului, Creve. :wink: Sa nu ajungem mai tarziu sa regretam momentele de fericire pe care le-am lasat sa treaca pe langa noi si de care nu am profitat. Va fi foarte greu…
huuuug
Iti doresc sa nu te mai paraseasca senzatiile astea de bine si de fericire! Sa ramana un refugiu, ai grija de el!
Cat despre mine, eu le-am pierdut si m-am blocat. Stiu ca la un moment dat voi trece mai departe, dar nu prea ma intereseaza ideea… :ermm:
Oh, Iulia, de cate ori am fost in aceeasi situatie…blocata, neinteresata de idee. Avem nevoie de un declic. :kissing: