La ceas aniversar

"la multi ani"

Cu multi ani in urma (atat de multi incat le-am pierdut sirul), intr-o dimineata geroasa de 12 ianuarie, s-a nascut o fetita care avea sa devina, mai tarziu, o mare iubitoare de vara, senin, natura proaspata, soare, zambete si mare. De libertatea de a-ti trai viata dupa pofta inimii. Tot intr-o dimineata, si tot intr-o zi de 12 ianuarie, a anului 2011 de data asta, s-a nascut summerday.ro, locul verii eterne, al vacantei si al bunei dispozitii, locul in care fetita de odinioara, femeie in toata firea acum, exprima cel mai bine ce simte, ce gandeste si ce-si doreste.

My baby blog a crescut si azi implineste 2 anisori. Mi l-am dorit nespus (nu intamplator e nascut in aceeasi zi cu mine) si nu m-a dezamagit nicio secunda. Acum am o casuta proprie in care gasesc intelegerea, armonia si, mai ales, comunicarea de care nu beneficiez in viata reala. Este locul unde pot discuta cu oamenii exact acele probleme care ma framanta la un moment dat. A devenit, in timp, Continuă să citești La ceas aniversar

Share

I love this game

"fruit ninja"

Niciodata nu m-au atras jocurile video, nu m-am imaginat niciodata petrecand ore in sir incercand sa depasesc un anumit punctaj, sa trec la un nivel superior sau sa mitraliez teroristi sau roboti. Mai mult decat atat, trebuie sa recunosc ca violenta iesita din comun pe care o promovau unele dintre ele m-a oripilat. Si nu de putine ori m-am gandit ca e imposibil ca jucatorului pasionat sa nu-i fie astfel stimulata agresivitatea sau sa nu ii produca o desensibilizare accentuata, devenind imun la eventuale scene (de maxima) cruzime din viata reala. Apoi am discutat cu niste copilasi, iar raspunsul lor nu a avut deloc darul de a ma linisti. Ei mi-au explicat faptul ca daca acum in lume este pace, ca nu mai sunt conflagratii mondiale ca odinioara, se datoreaza si acestei benefice inventii, numita generic jocuri video. Cu alte cuvinte, oamenii isi tempereaza agresivitatea nativa impuscand dusmani imaginari. Nu mai au timp si chef sa planuiasca atacuri inarmate sangeroase indreptate impotriva semenilor, pentru acum stau in fata calculatorului sau a consolei si…se distreaza. Hm. Asa sa fie?

Cu vreo doua saptamani inainte de Craciun, m-am intalnit cu o doamna, care mi-a  marturisit ca isi foloseste iPhone-ul 4 exclusiv pentru a se juca pe el Fruit Ninja. “Sunt absolut fascinata si dependenta de jocul asta, nu ma pot opri, nu-l pot lasa din mana”, povestea ea, in timp ce Continuă să citești I love this game

Share

Rizea. Elisabeta Rizea. Sa nu incurcam valorile.

Elisabeta Rizea a fost o luptatoare anticomunista, care a sprijinit grupul de rezistenta Arsenescu-Arnautoiu din Muntii Fagaras. Cine e interesat sa stie mai multe, se gasesc amanunte pe internet, dar un articol foarte bun e acesta.
Prima data când am auzit de Elisabeta a fost in 1991, in urma unui material publicat de Academia Catavencu. Apoi, in 1992, Lucia Hossu-Longin a facut un episod cu Elisabeta in cadrul Memorialului Durerii.

Dupa vizionarea materialului, am ramas socat de-a dreptul. O femeie aparent fragila, cu o basma acoperindu-i capul chel, care isi povestea teribila viata printre sughituri, lacrimi si oftaturi lungi. Nu am reusit sa-mi revin câteva zile, apoi mi-am revenit doar partial. A fost o femeie onesta, morala, demna, in cele mai profunde intelesuri ale acestor cuvinte …si cu ce s-a ales?

Cu trupul mutilat si cu viata distrusa.

In 1990 a avut de infruntat aproape intregul ei Continuă să citești Rizea. Elisabeta Rizea. Sa nu incurcam valorile.

Share

Profilul bloggerului roman

quotes-about-blogging

A devenit din ce in ce mai evident ca nu-mi mai gasesc locul in peisajul blogosferic romanesc, format nu doar din bloggerii ce traiesc in Romania, evident, ci din toti cei in pieptul carora bate o inima de roman si au ales sa scrie in limba materna pe bloguri, chiar daca acum s-au stabilit undeva in afara granitelor tarii. Am incercat sa am integrez, dar simt ca am esuat lamentabil. Asta nu inseamna ca renunt, nu, raman pe baricade. Fiind altfel.

Dar cum sunt bloggerii romani, poate o sa ma intrebati? Ei bine, in urma cu un an si jumatate initiasem o serie de articole despre marile iubiri ale bloggerilor. Primele doua parti, pentru cei ce au poposit mai recent pe meleagurile verii vesnice, le gasiti aici si aici. Acolo am trecut in revista cateva din pasiunile pe care bloggerii le au in comun, care ii unesc in cele din urma. Am vorbit despre anotimpul lor preferat Continuă să citești Profilul bloggerului roman

Share

Joc in oglinda

lucruri-importante-in-viata

O tema mereu in actualitate, parca mai spinoasa, mai dureroasa o data cu trecerea timpului.

Oare ce ne dorim noi, oamenii, de la cei apropiati, de la cunostinte, prieteni, colegi, parinti, rude, sefi, subalterni, cititori? Ce asteptari avem de la ei? Sa fim intelesi, ascultati, sa purtam un dialog real, sa gasim raspunsuri la diverse framantari, compasiune la eventualele necazuri? Consider ca fericirea noastra depinde si de modul in care se desfasoara comunicarea cu cei din jur. Si ca una din principalele cauze ale nefericirii cronice o reprezinta lipsa unei afectiuni reale, a unui mediu in care sa te simti tu, ca persoana cu anumite pasiuni, visuri si aspiratii, ascultat, inteles, acceptat cu adevarat. Nu ai cum sa fii fericit cand stii ca esti inconjurat de oameni care nu au nimic in comun cu tine, cu modul tau de a vedea viata, de a o percepe, de a o trai.

Oare cati dintre noi mai suntem azi dispusi sa-i intelegem realmente pe cei din jur? Cat suntem Continuă să citești Joc in oglinda

Share