Pentru finalul acestui an imi propusesem o serie de retrospective ale lui 2012 (insa m-am trezit cam tarziu si cum 2013 se pregateste sa dea buzna peste noi, o sa continui si in ianuarie). Ce s-a mai intamplat prin blogosfera, cum a fost viata mea pe multiple planuri, ce produse noi am descoperit si folosit cu drag si spor etc. Insa, in stilu-mi caracteristic, am inceput cu sfarsitul, adica cu dorintele pentru viitor. Deh, intai m-am ocupat de partea mai usoara si mai frumoasa. Am lasat la urma ce era mai greu. In articolul de azi o sa trec in revista cateva ganduri despre blogosfera romaneasca, asa cum am perceput-o eu, dar mai ales despre activitatea de pe acest blog. Dar pe scurt, ca sunt atatea de spus incat as scrie pana maine dimineata si tot nu as termina.
In 2012 mi-a lipsit imboldul necesar pentru a colinda blogosfera ca altadata. In alti ani “saream” din blog in blog, manata de o curiozitate nestavilita pentru tot ce e nou, pentru a sti ce mai fac altii si mai ales pentru cum o fac. In timp mi-am pus la punct un stil propriu de a scrie, bazat pe experiente din viata mea de zi cu zi, pe care vreau sa le impartasesc si sa le comentez impreuna cu cei care imi trec pragul casutei virtuale. Am inteles ca principalul meu scop in blogosfera nu este sa citesc articole, ci sa comentez articole. Am realizat ca asta imi place si asta imi doresc: sa-mi spun parerea, sa fiu lasata sa-mi spun parerea (e valabil si pentru offline). Sa mi se ofere cadrul ideal pentru a comenta. Adica subiecte cu care eu sa rezonez, la care sa am ceva de opinat, articole ce trateaza teme care sa-mi suscite interesul. Asta nu inseamna ca las comentarii prin toata blogosfera, ci doar pe acele bloguri unde am reusit sa creez o anumita legatura sufleteasca cu proprietarii lor.
In 2012 s-a repetat scenariul din 2010 si 2011. Am avut pe blog oameni frumosi de care ma atasasem enorm. Comentau fiecare articol publicat pe summerday si imi devenisera tare dragi, dar la un moment dat au plecat si au lasat in sufletul meu un mare gol. Oameni minunati pe care ii regret si acum si pe care nu-i voi uita niciodata. Au aparut altii noi. La fel de minunati si de frumosi. O sa spuneti ca sta in firea lucrurilor sa parasim si sa fim parasiti. Tocmai de aceea eu le multumesc azi celor care au ramas. Acum am inteles ca cei care conteaza sunt ei! Din primavara/vara lui 2010 sunt alaturi de mine Marin, Dragos, Lilly, Pato, Ovi si Modern Talking, o mana de oameni care citesc si comenteaza aproape articol de articol. In 2011 s-au adaugat si altii precum Mihaela, Ana Q, Alice, Colorbliss, Tury sau Paul si au rams si ei. Iar in 2012 i-am descoperit pe Daniel, Anda, Larisa, Cornelia, Vienela sau Elly. Sa vedem cat vor rezista prin preajma mea.
Atat in online cat si in offline apreciez cel mai mult seriozitatea si fidelitatea, pentru ca aceste doua lucruri le ofer si eu la randu-mi. Restul e cancan.
Cum a fost pentru voi 2012 din punct de vedere blogosferic? Cum ati descrie activitatea voastra in online in anul ce sta sa ne paraseasca?
Va urma
Hehe…deja mi-s veterean
Eu nu știu ce să scriu despre mine…am cam dat bir cu fugiții de pe blogul meu. Am reușit, mai mult sau mai puțin, mai puțin ca să fiu sincer, să frecventez câteva bloguri dragi. Cam atât. Nu pot spune că din lipsă de idei- din astea am cu sutele, nu am mai scris, ci dintr-un soi de amorțeală emoțională.
A fost mereu o plăcere să te citesc și să comentez blogul tău în ultimii doi ani jumătate. Și la fel va fi și pe viitor. Sunt convins de asta
Ti-as lăsa aici la vremea bilantului melodia in coreeana pe care o ascult acum, insa cum o sa ne scape mesajul, aleg altceva:
http://www.youtube.com/watch?v=AssDQbaIP_I
Da, esti si iti multumesc pentru asta. O adevarata performanta si nu multi se pot lauda cu ea. :biggrin:
Foarte inspirata melodia aleasa, dar nu ma suparam nici cu cea coreana, ca sa vezi coincidenta azi doream sa scriu un articol despre ei, despre coreeni, dar in ultima clipa m-am razgandit. Il las pentru 2013.
Sper sa te-am facut curios. :tongue:
Poate 2013 te va ajuta sa scapi de acea amorteala emotionala, desi, eu cred ca trebuie sa scriem pe blog doar atunci cand realmente simtim ca e necesar sa facem asta. Dupa cum vezi am o viziune despre blog diferita de a majoritatii. :alien:
Poate se datoreaza si faptul ca nu ai mai avut starea necesara pentru poezii, ca blogul tau pe ele era bazat. :unsure:
Da, Marin, tu ai dreptate, comentatul trebuie sa fie ca scrisul articolului, sa-ti produca placere. Dar despre asta la inceput de an caci sunt multe de spus si nu vreau sa tulbur apele acum in preajma Revelionului.
Plăcerea e în întregime a mea.
No, cred că am mai postat pe aci melodia, dar, daca nu, iat-o:
http://www.youtube.com/watch?v=wpAa34OcVpo
Păi, acum multă vremea, când eram copii și eu eram blond și tu…ei, tu erai divină ca intotdeauna :tongue:, rămăsese să facem ceva cu Orient și Occident
Mda, e adevărat și asta, deși mai am câteva poezii și alte câteva texte ce nu au ajuns pe blog…
Parca-parca imi aduc aminte de ea, melodia e foarte frumoasa, pacat ca nu inteleg nimic din cantec. Pentru mine si versurile sunt importante.
Da, am abandonat proiectul acela, e clar cine a castigat batalia, nu? :)) Oricum, asa cum scriam si in articol, abordez doar teme legate strict de viata mea de zi cu zi.
Pai in cazul asta scoate-le la lumina! :happy:
Neața, Nice! Da, cred că am mai postat-o aici, îmi place foarte mult. O traducere in engleză, chiar dacă nu prea grozava cica ar fi asta:
It can come to us…
I didnt know that separation could come
maybe my love wasnt enough
maybe it was lacking. im sorry for everything
but telling me to live as someone who doesnt know you..
telling me to go meet other new people
the reality of your words doesnt sink into me yet
you leave me… how can you leave me…
please dont do this… look at my sadness
what do you want me to do with this regret?
i want to turn back time. dont leave me
i miss you so much that my heart will explode
im left alone like this
but you are coldly frozen up
why arent those words sinking in?
you leave me… how can you leave me?
i could’ve given you everything by now
i was gonna make you happy and carefree
it hurts… i miss you so much
if i wait like this, you’ll return…
i didnt know i would be alone again
i stupidly thought you would be the last in my life
Well, așteptăm să ajungi in Beijing să vedem comparațiile :biggrin:
O să le scot…cândva
Neata, Marin :cheerful: , gata, te pregatesti de Rev? :silly: :unsure:
:biggin: Mai degraba as ajunge in Seychelles decat in partea continentala a Asiei. :tongue: Dar tu stii de pe acum preferinta mea. :dizzy:
Uneori, nici dragostea nu este de ajuns sa tina doi oameni impreuna…mare pacat.
Aoleo, la Beijing? In China eu?
Eu? O să fac revelionul cu niște prietenii, dar de pregătit nu mă pregătesc deloc. Ce să pregătesc? Nu pricep și pace ce e atât de măreț la o noapte în care toți beau și mânâncă până dimineața
Așa că am decis să nu fac asta în noaptea de revelion :biggrin: O să mă bucur de compania prietenilor și atât 
Mda, posibil. Iubirea, compasiunea, răbdarea, umilința, onestitatea, altruismul sunt toate de folos pentru un om și toate au rolul lor.
Da, știu :biggrin: Cu toate astea merge și Beijingul, este minunat și mult mai ieftin decât orașele vestice. Păcat că drumul costa mult…
:))) Cum? Ai decis sa nu bei si sa nu mananci deloc de Rev? :biggrin: Nu incetezi sa ma uimesti, Marin. Pai si daca prietenii tai mananca, tu ce faci, stai si te uiti la ei?
Nu stiu ce sa zic, asa sunt traditiile romanesti, poate in alte tari de pe mapamond oamenii ciocnesc un simplu pahar de sampanie intr-o piata sau pe un bulevard la miezul noptii si cam atat. Dar tu stii foarte bine cum e romanul cand vine vorba de sarbatori si aniversari. Porcul pe masa si sa curga bautura…
Merge, nu zic ca nu merge, mai ales ca sunt multe de vazut pe acolo, insa tu ai dreptate, drumul ne omoara. :))
Oricum glumeam cu pregatirile de Rev. :silly:
Nice, eu nu sunt normal, din niciun punct de vedere. Poate anatomic, deși ceva la cap sigur trebuie sa fie diferit de restul lumii :tongue:
Nu mă deranjează pe mine ce face restul lumii
Nu este prima dată când nu beau atunci când 20 de oameni în jurul meu o fac. Iar de revelionul ăsta suntem cel puțin trei persoane care nu vor bea altceva decât apă. Cât despre mâncare, eu nu pricep de ce ar mânca un om în afară de momentele când trebuie să îngurgiteze ceva pentru a nu muri. :unsure:
Păi da, știu că așa-s oamenii. Ca să nu mai zic de: să plecăm undeva de revelion…să plecăm. :biggrin: Nu pot pricepe nici torturat sau epilat cu ceară :cheerful:
Marin, scuze, abia acum am vazut commentul tau, desi vad ca l-ai postat acum cca o ora.
Mai eu glumeam, evident ca fiecare face cum simte, cum este obisnuit si cum crede de cuviinta. E bine insa ca te am pe blog, ca uite mai aflu si eu pareri diverse. Sa stii ca nici eu nu sunt fana a alcoolului. :angry:
Nu imi place nici gustul si nici ce efect are asupra mea. Mi se face rau de la el. Multi barbati prefera femeile care beau si fumeaza. Eu nu fac parte din categoria acestora, iata de unde provine insuccesul meu la barbati. :)) Si chiar nu imi fac probleme. :tongue:
Hey
L-am postat în discuția de dimineața, însă nu ai pentru ce să te scuzi. Nu cerea răspuns urgent 
Știu că tu glumeai; cât privește părerile diverse, sții deja că la mine găsești destule
În privința alcoolului, nu cred că am ceva împotriva gustului lui și nici nu am observat până acum să îmi produca vreun efect advers imediat. Pur și simplu nu simt nevoia să beau și nu înțeleg nevoia de a bea. Mai ales ca justificare pentru nevoia de a te distra/sărbători sau și mai și pentru a uita suferințele.
Nu mă deranjează femeile care beau și nici cele care fumează. Chiar dacă nu înțeleg niciunul dintre fenomene. În același timp, sunt unele femei care fac pe mironosițele (nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i pute ca să zic așa :tongue:)
Neahhh, eu cred că bărbații uită de toate când te văd și de aici ai impresia că nu ai succes :biggrin:
Exact asta este si cazul meu. Nu simt nevoia sa beau. Niciodata. Si nici sa fumez. Evident ca acum este o lauda ca fumezi si bei, nu inteleg de ce o fata ar ascunde asta. Am mai discutat noi pe tema asta, iti creezi o anumita faima, de fata petrecareata, dezinhibata si distractiva daca afirmi ca bei, ca iti place sa consumi des alcool. In caz contrar risti sa fii catalogata plictisitoare si tocilara. :))
Mda, s-ar putea sa uite, desi eu nu vad pe niciunul fastacit in preajma mea. Ba dimpotriva, barbatii par destul de dezinvolti. :biggrin:
Desigur ca voi ramane… e tare dragut “decorul” de pe summerday. ;)
In 2012? Slab, lenes… nu stiu :D Am lipsit mult, am facut o pauza mare, mi-a lipsit si mie acel imbold despre care ai zis la inceput.. Ma bucur insa ca mi-a revenit si primesc din toate partile dovezi ale faptului ca trebuie sa continui si ma simt plin de energie si inspiratie. Sper ca in 2013 sa-mi ramana aceasta stare!:)
Paul, dar si cand ai revenit! Adica te tii tare, publici aproape zilnic acum, ai reusit sa ma surprinzi placut. Este adevarat si faptul ca scoala te lasa fara vlaga… Blogului trebuie sa-i dedici mult timp si sa fii fresh. Zic din proprie experienta, ca vin de la serviciu pe trei carari(si nu tocmai de la alcool) ci de oboseala si sfarseala psihica. Ca nu dau cu lopata si nici in fabrica nu lucrez… Nu mai am chef de nimic, daramite de scris articole pe blog. :))
Da, atat cat simti ca ai inspiratie si ca iti place, trebuie sa continui. Vei continua.
Ma bucur mult ca gasesti dragut decorul, adevarul ca tema aleasa e foarte faina, pana si eu sunt indragostita de ea. Sau de schior. :silly: :tongue:
E o placere sa te am prin preajma. :wink: Chiar si mai rar. :dizzy:
Lasa ca acum am revenit si nu mai scapi de mine! :silly:
Simpatica amenintare! :happy: Culmea ca nu ma sperie deloc. :silly:
Sigur iti voi vizita casuta virtuala in continuare, imi face placere de fiecare data cand o vizitez. Si mie imi pare bine ca te-am descoperit anul acesta si imi pare rau ca nu s-a intamplat asta mai demult.
Cat despre 2012, cred ca m-am dedicat mai mult blogului fata de anii trecuti, cand scriam din an in paste, dar asta si din cauza ca am avut ceva mai mult timp. Apoi tot anul acesta am inceput sa descopar bloguri faine si oamenii deosebiti din spatele lor, care m-au facut sa revin si sa-i citesc cu placere, printre care si tu.
Iti doresc un 2013 cu multe articole la fel de frumoase Nice!
Larisa, eu ti-am mai citit articole din urma, e adevarat, atrasa de fotografiile incredibile cu castele, se vede clar ca acum te ocupi mult de blog(de promovare adica, ca de scris o faceai si inainte la superlativ). Nici nu mai tin minte cum am ajuns sa ne descoperim, cred ca te vedeam eu des pe la Alice si am intrat odata si am comentat la tine. Dar oricum regret faptul ca nu ne-am intalnit mai demult…
Iti multumesc mult pentru tot, dar mai ales pentru promptitudinea cu care comentezi, pentru mine inseamna foarte mult, pentru ca ma plictisesc rapid de un subiect si dupa 2 zile nu mai am chef sa-l dezbat. Nu zic ca nu apreciez, dar entuziasmul meu piere de obicei dupa o zi de la publicarea unui articol pentru ca nu obisnuiesc sa scriu decat ceva ce ma intereseaza in acea zi. Ceva ce simt ca trebuie sa discut cu voi, sa va aflu parerea in legatura cu respectivul subiect.
Sara buna din zonele ecuatoriale ale Romaniei :)),Nice, su stiu cat timp o sa raman, nu imi place sa promit sau sau dau pronosticuri, chiar daca la unele articole nu am comentat poti sa stii ca le-am citit, nu am lasat un comment pentru simplul fapt ca nu am fost destul de documentat despre subiectul in cauza. Cel putin la mine intratul pe summerday a devenit cumva o rutina, stiind ca scrii din doua in doua zile intru sa verific ce ai mai scris:), sincer sa fiu intru zilnic sa mai citesc anumite comentarii, pentru ca vreau sa vad si ale pareri.
In ceea ce priveste blogosfera eu sunt nou in acest domeniu si am sentimentul acela pe care il are un un pui abea iesit din ou in fiecare zi ma uit in jur si invat ceva nou:).
Sa speram ca 2013 o sa fie mai bun decat anul care se incheie peste cateva zile.
Buna, Daniel, stiu ca intri sa citesti, chiar daca nu comentezi si asta conteaza mult pentru mine. Dar ma bucur ca in ultimul timp ai fost documentat. :biggrin: :wink: :happy:
Sa stii ca eu ma bucur foarte mult cand intalnesc tineri ca tine, atat de civilizati, de isteti si intelepti. Ma ingrozesc spre exemplu de ceea ce vad pe fb la comentariile unor poze sau link-uri. Oare ce se intampla cu acei oameni care nu stiu decat sa injure si sa jigneasca? Si sunt si femei si barbati… Oare in ce tara traim? Asa se petrece peste tot in lume? Oare asa e normal acum? :dizzy: :wassat:
Comentariile de pe summerday sunt foarte interesante si nu-ti pierzi vremea cu ele, cu siguranta. Eu zic ca avem aici oameni de calitate.
Nimeni nu poate promite, nici eu nu stiu ce va fi maine, dar la final vom trage linie si vom vedea. Eu ii voi pastra in suflet pe toti cei care au comentat aici frumos si au plecat fara sa ma jigneasca sau sa se dea destepti. Si majoritatea au fost super ok. Ori s-au plictisit de online si l-au parasit definitiv, ori articolele de aici nu-i mai atrageau. Tin sa mentionez ca eu nu mai scriu despre relatii si despre dragoste. Inainte o faceam destul de des iar oamenii comentau interesanti de aceste teme.
Stiu ca esti nou in blogosfera, cunosc foarte bine sentimentul. Iti doresc mult succes si voi fi alaturi de tine ca pana acum.
Nice, cei care injura si jignesc, asta au cultivat si asta primesc si ei la randul lor sunt injurati, jigniti de alte persoane si in mintea lor cred ca asa trebuie sa fie si ca asta arata cine ii mai superior. Si nu o sa scape usor de aces obicei, pentru ca trasmitand emotii negative tot emotii negative primesc inapoi. Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul si da asta se intampla peste tot, fiecare tara are scursurile ei cum fiecare gradina are buruienile ei.
Imi spunea cineva ca noi oamenii cand vorbim cu cineva nu facem un dialog si mai degraba un monolog si ca noi vorbim cu noi, totul ii un joc in oglinda. Normal acum depinde si de emotia de moment pe care o avem atunci cand injuram.
M-ai facut curios sa vad cum arata un articol despre relatii scris de Nice .
Wou, Daniel, ce tema incredibila pentru articol, asta cu monologul. O sa ma gandesc serios… Daca ma hotarasc o sa scriu ceva pe seama ei. E foarte ofertanta!
Eh, e plina arhiva cu ele, dar sa nu te sperii, eram cam suparata pe barbati pe vremea aia. :))
Am cautat timp de 10 minute prin arhiva :), si am aflat cateva lucruri despre tine, draga Nice, nu stiam ca iubesti atat de mult peninsula Iberica,iti palce sa fi independeta, cand vrei sa obtii ceva nu te lasi pana nu obtii acel ceva, iar in privinta blogului cand vrei sa renunti la el, pur si simplu nu poti pentu ca deja face parte din tine :D.
:)) Cate articole ai citit ca sa afli toate astea? :dizzy: :biggrin:
M-am uitat peste vreo 4-5 articole asa fugitiv :)).
Suficiente ca sa ma cunosti. :))
Sunt prea nou în blogosferă pentru a-mi da cu părerea asupra unui an întreg.
Totuşi, am găsit aici oameni prietenoşi, inimoşi, care şi scriu bine. Tu faci parte dintre aceştia. De aceea ţi-am şi răspuns.
Weekend plăcut!
Da, stiu ca esti nou printre bloggeri si ma bucur ca ai intalnit rapid oameni pe placul tau. Esti binevenit pe summerday cu opinii ori de cate ori ai chef.
Multumesc asemenea, ne mai citim si in weekend. :biggrin:
multumesc Nice! mi-e drag sa citesc articolele tale si sa las cuvintele sa se astearna la comentarii :)
eu am cam redus activitatea mea pe blog in 2012, inca mi-e tare drag dar au fost multe evenimente care m-au solicitat si nu am mai avut atata timp si dispozitie sa colind blogosfera in lung si-n lat
mie drag de voi toti cei care ma cititi si comentati, va consider parte din viata mea si asta conteaza foarte mult :)
apreciez seriozitatae si fidelitatea ca si tine :)
Lilly, si eu am redus mult activitatea, dar nu prea au fost evenimente ca la tine, ci doar epuizare psihica. Rar cand am chef de scris dupa o zi obositoare de munca… Vreau doar sa zac in pat si atat. Si imi revin cu greu, uneori fac eforturi mari pentru a scrie ceva. Dimineata nu am timp, doar seara si in we care e si el dedicat odihnei.
Ma bucur ca ai fost langa mine in toti acesti ani si ca avem aceleasi repere in viata. :heart:
Din pacate in 2012 n-am reusit sa ma ocup de blog chiar cum as fi vrut. Am avut o perioada mai infloritoare in vara, pentru ca am fost mai libera, insa in restul timpul limitat si-a spus cuvantul.
De fapt a fost primul anisor al blogului meu, si din punctul asta de vedere ma bucur ca am reusit sa-l mentin. De citit bloguri citesc de mult timp, insa anul asta am descoperit cateva noi, printre care si al tau :)
Sper totusi ca in 2013 ma voi putea ocupa un pic mai mult de partea asta.
Da, si la mine se vede un anumit regres, mai ales in numarul articolelor, din toamna. Si oricum, e greu sa mergi si la un serviciu epuizant, unde sa nu ai nici calculator si sa mai ai si grija de blog, sa postezi frecvent, sa comentezi, sa fii fresh.
Sa speram ca vor veni vremuri mai bune pentru amandoua, Anda. Ma bucur ca te-am intalnit in blogosfera. :heart:
2012 a fost un an cu de toate… pentru mine, o sa amintesc si pe blog o mica retrospectiva probabil sa vad
Cu de toate la superlativ.
Ai organizat concursuri, am avut mult comentatori si mai ales foarte multi unici. Plus reclame pe blog. Ce ti-ai putea dori mai mult, 2012 a fost pentru tine un an de exceptie in bloggging. :happy: :wink: Intr-un cuvant, ai avut succes!
:tongue:
Daca aveam eu anul asta acum dadeam bairam.
Cand o sa-mi iau camaro din castigurile din blogging :-p adica cand o sa strang vreo 50000 de euro dau si party :))
PS- unii s-ar putea chiar sa creada ca e realizabila faza…
nu dar am auzit bloggeri care castiga sute de mii si chiar aproape, daca nu chiar milioane de dolari :)… am si eu un vis sa conduc un camaro :D si de ce nu sa fie a mea macar o luna, fireste cand voi avea si bani pentru a o intretine :))
Serios? Bloggeri care castiga milioane de $? Unde se intampla asta, intr-o alta dimensiune?
:dizzy:
Pato, ai un vis frumos, deloc imposibil de realizat. Cu salariul de inginer sigur iti vei permite intretinerea ei.
Si eu iti citesc blogul de prin 2010 cred, chiar daca nu comentez de fiecare data :D
So u know!
Si da, ma oftic ca nu m-ai mentionat :))
:)) Nu i-am mentionat pe multi, dar acum ca ai zis o sa te trec la cei din 2011. Parca atunci a fost intalnirea noastra(mai aproapiata asa). :cheerful: :unsure:
awww :* thank u!
Cu mare drag. :kissing:
Nice, azi ma bucur ca n-am ajuns chiar tarziu
La mine intarzierea e deja un brand. Cred ca ti-ai dat seama. Se intampla uneori, rar, sa ajung printre primii dar nici eu nu stiu cum.
Cum a fost 2012 din punct de vedere blogosferic pentru mine? Pentru mine a fost ceva nou. E primul meu an in blogosfera. Dupa Anul Nou vreau si eu sa scriu ceva gen bilant dupa un an de zile. Am cunoscut si bune si rele, am facut destule valuri in unele zone ale blogosferei, am scris o multime de texte la care acum un an nici nu visam ca se afla acolo, in mintea mea, dar mai ales, am cunoscut multi oameni talentati. Te numeri printre oamenii dragi din blogosfera si sunt foarte bucuroasa ca te-am cunoscut. Mai ales ca ne asemanam in multe privinte, chiar si in privinta fidelitatii si seriozitatii.
Imi place blogosfera, imi plac multe dar sunt si chestii pe care nu le agreez foarte mult. Imi place interactiunea, imi place sa vad experientele altora insa, din pacate, in ultima vreme nu mai reusesc totdeauna sa raspund la timp sau nu reusesc sa raspund deloc la comentariile pe care le primesc articolele mele. Tocmai la ele
Adevarul e ca incerc sa impac si capra si varza, cum se spune si nu-i totdeauna usor.
Nu inteleg de ce la tine nu-mi apare poza sau trandafirul albastru…
Mi-ar placea sa apara.
Acum m-am uitat pentru prima data la profilul tau Gravatar si la ceea ce scrie acolo. Si ca descrieri semanam cumva. Sunt scrise in acelasi stil.
Ai observat?
Da, am observat asemanarea abia acum desi am citit descrierea ta de foarte multe ori. :biggrin: Chiar ca e acelasi stil, wou ce de coincidente dragute.
:happy:
Inainte stiu ca iti aparea. Dar la un moment dat ai intrat la moderare si am realizat ca nu mai e nici trandafirul albastru la gravatar. Chiar nu-mi pot explica ce s-a intamplat pentru ca pe alte bloguri iti apare. Ce sa mai zic eu ca acum doar pe domenii imi apare gravatarul, pe blogger nu a aparut niciodata, iar wordpressul gratuit nu ma mai lasa nici el. Dar m-am obisnuit asa, ce sa fac? :ermm:
Elly, tu nu ajungi niciodata tarziu. Nu trebuie sa-ti faci griji.
Uite ca nu stiam ca e primul tau an in blogosfera, adica banuiam eu ceva, cred ca noi ne-am imprietenit prin primavara-vara atunci cand am scris eu acel articol despre apusul de soare din balconul meu si tu ai intrat aici si ai comentat. :biggrin: Vezi ce bine tin minte? :happy:
Despre valurile create de tine chiar nu stiu, dar ma mira ca zici asta, am vazut ca ai pe blog comentatori extrem de civilizati care te admira foarte mult. E adevarat ca eu nu ii frecventez, avem putine cunostinte comune, practic, noi doua venim din parti diferite ale blogosferei. Cei mai multi de la tine nu intra la mine si poate si invers. Pe Minnie, Larisa si Vienela ce le mai avem in comun in blogroll, dar in rest, pauza, iar tu ai un blogroll foarte numeros. Eu incerc sa-l reduc continuu pe al meu, pentru ca, sincer iti marturisesc, rar cand gasesc oameni compatibili cu mine in online, oameni care sa fie pe placul meu din toate punctele de vedere si sa nu…plece la un moment dat. S-au tot perindat o multime de bloggeri si persoane fara blog pe summerday de-a lungul timpului, dar prea putini au ramas…
Nu stiu ce sa spun, pe mine ma oboseste foarte tare comentatul pe o mie de bloguri(care in realitate sunt 10-12) plus pe al meu. De aceea fac pauze mari intre articole. Iar cand mai vin si obosita si stresata de la serviciu, numai de blog nu mai am chef. :biggrin:
Acum, daca tu incerci sa intri zilnic la toti cei care iti lasa comentarii, ei bine asta mi se pare o munca titanica. Nu zic ca nu e o placere, dar e si asta epuizanta. :dizzy:
Hm, nu pot sa-mi dau seama ce chestii nu-ti plac tie in blogosfera. Am mai citit eu undeva ceva de comentariile scurte, dar in rest, chiar e un mister. :unsure:
Da, de la apusul acela, asa este fiindca si eu tin minte exact.
Sunt mica. Despre valuri? In unele zone…pe care nu le mai frecventez au fost. Am avut niste experiente interesante, ca sa zic asa. Cu oameni foarte interesati, mai putin interesanti. Poate o sa gasesc intr-o zi calea sa scriu ceva si despre asta desi…nu stiu… Uneori as prefera sa nu. Despre ceea ce nu-mi place…poate ar fi mai OK sa ma abtin sa scriu sau sa mai scriu. Desi am mai scris, articole cu nemultumiri am mai avut eu. Cred ca daca te gandesti iti aduci aminte. “Fotografii cu motani și trandafiri” sau “Continuă să fii tu! “iti spun ceva? Am avut o mare problema atunci, in perioada aceea. Mi-a adus mare tristete, suparare. A trecut…dar mi-a lasat o mare amaraciune. Mai fusesera si altele, mai devreme, in prima parte a anului. Poate voi reusi sa scriu ceva despre. Inca nu stiu… Nu, nu s-a vazut “sange” pe blog…ostilitatile s-au petrecut in privat, unele sau in alta parte, altele…
Abia in ianuarie fac un an de blog
Elly, te inteleg perfect, asemenea momente am avut si eu in 2012 si la fel ca si tie mi-au adus mare amaraciune. Dar in final am ales sa nu le amintesc in articol. S-au dus, au trecut, iar acei oameni au plecat (cel putin asa se intampla in cazul meu) de pe blog pentru totdeauna. Sa zic ca de ei nu imi pare deloc rau, ca nu-i regret deloc? :biggrin: Au fost si din astia, dar prea putini. Pe cei mai multi mi-i amintesc cu mare drag, inca ii ador pentru ca amintirea lor nu se va sterge niciodata de pe acest blog:raman marturie comentariile lor calde si frumoase.
Poate e mai bine in privat, macar blogul a ramas clean…
La mine multa pace.
Dar m-am bucurat de activitatea celorlalti.
Silvia, tu te-ai orientat spre fb de ceva timp, la fel ca si Dragos. Este normal sa mergi acolo unde te simti mai bine.
Pe facebook mi-am petrecut mai mult timp dintotdeauna. Nu prea am mai scris nici in particular. Poate 2013 va fi “revelatia” de care am nevoie. Pentru acum 2012 a punctat la cantar. Sper ca incep lucrurile sa se miste spre punctele cheie ;) ale vietii mele.
Abia astept vesti bune din plan profesional, Silvia. :kissing: La cantar la propriu si la figurat, nu? :biggrin:
Da, da, la ambele. Pai sa vedem ce se va intampla, mai e putin si ne-ajunge.
Nice, pentru mine anul acesta afost iesit din comun. Mi-am descoperit pasiunea pentru lumea virtuala, pentru bloguri, am cunoscut oameni noi, unii mi-au placut mai mult si am ales sa le raman alaturi, altii m-au dezamagit si am preferat sa ii evit, dar per total a fost un an minunat, care mi-a adus liniste sufleteasca.
Nu trebuie sa plangi dupa cei ce pleaca. Poate au avut motive sa o faca, poate au renuntat la aceasta lume sau poate doar au considerat ca aveti puncte de vedere diferite. Cine stie?
Nu sunt sigura, dar parca primul articol pe care l-am citit pe blogul tau a fost despre clasic sau modern. Oricum, cam in acea perioada te-am descoperit si de atunci nu am ratat nici macar un articol (cred).
Si eu ma oftic ca nu m-ai mentionat, sa stii. :(( La noi in casa esti privita ca fiind una dintre cele mai simpatice bloggerite, mai ales de cand l-ai convins pe Ionut sa isi faca blog (chiar daca nu s-a ocupat prea mult de el). ;)
Acum nu mai plang, caci m-am obisnuit, dar inainte imi parea nespus de rau dupa bloggerii sau cei fara blog care renuntau la a mai imi vizita blogul. Cei mai multi erau calzi si simpatici si lasau comentatii tare faine. Pe cei cu puncte de vedere diferite…sincer, nu-i regret. Si nu tin cu forta pe nimeni, doar ca aici pe blog imi doresc armonie, nu certuri, caci de ele am parte din plin in real life. Ma rog, nu neaparat certuri, ci discutii in contradictoriu care sa se desfasoare pe o lunga perioada de timp. Au fost astfel de situatii neplacute, mai ales in 2011, cu trei persoane, iar in 2012 cu o persoana. Sinceritatea brutala dauneaza grav activitatii pe summerday, daca vrei sa-ti exercitii parerea fara perdea, mergi pe alt blog, asta e opinia mea. Si acele persoane au plecat definitiv…
Nu am mentionat pe multi, doar pe cei la care eu ajung sa comentez articol de articol. Din motive diverse nu pe toti ii pot comenta de fiecare data. Tu de ex esti mult prea prolifica pentru mine si nu tin pasul. Altii scriu un gen de articole care nu lasa loc de comentarii (din partea mea), adica pur si simplu nu gasesc nimic decent de spus. Sau subiectele lor ma depasesc. Si evident nu s-au regasit pe lista. Insa cei care scriu mai rarut si mai simplu, au toate sansele sa fie vizitati des de mine.
Au aparut multi bloggeri noi pe summerday, dar ei sunt comentatori de ocazie. Din pacate stiu ca ei nu vor reveni des aici.
Eh, Ionut are bacul anul asta, e si normal sa se canalizeze pe studiu. Iar tinerii sunt prin prisma varstei mai inconsecventi. :biggrin:
Frumos! :) Asta e farmecul socializarii prin bloguri, intrece multe site-uri de socializare. Succes pe noul an ce va veni si fie ca cei ce au fost pana acum cu tine sa ramana pana la sfarsit!
Multumesc mult, Cosmin, ai mare dreptate tu, desi unii vad ca prefera facebookul. Succes si tie in 2013.
Bafta in noul an, cu multe intamplari demne de povestit si tot mai multi cititori! :)
Multumesc mult, Dana, bafta si tie in noul an! In general intamplarile povestite pe blog au fost neplacute, dar fara ele, sunt constienta, as fi dat faliment. :))
activitatea mea on line??? hmmm… destul de insuficianta…
plang faptul ca nu am avut timp sa scriu cat mi-am dorit…
ma bucur insa, ca din cauza lipsei scrisului, am multe poze… pe care intentionez sa le sterg, pentru a avea spatiu pentru altele noi…
cea mai placut paarte insa… a fsot colindatul pe alte bloguri… si pe al tau in special…
la multi ani… si multe articole pe blog…
Ovi, ti-ai terminat spatiul de pe blog cu pozele? Uh, sa stii ca si eu am sters jumatate din blog, pentru ca se incarca prea greu. Adica am sters doar pozele, nu si textele, ca ele ocupa cel mai mult loc.
Iti multumesc mult ca ai ramas alaturi de mine de-a lungul timpului. M-am uitat pe articolele din 2010 si m-am bucurat nespus cand ti-am vazut comentariile de prin vara.
O sa urmeze cat de curand si un articol cu urari de la multi ani! :biggrin:
Eu zic ca ai publicat mai mult decat mine anul asta, e adevarat ca in decembrie ai avut concediul, si era firesc sa mai reduci ritmul…
Buna!
Cu placere! :biggrin: Merci pentru mentionare, am fost si voi fi prezent mereu pe blogul tau (mai putin in sesiune dupa cum ai putut observa :lol:).
Despre activitatea mea din blogosfera pe 2012: Abia am inceput activitatea luna aceasta cu acest blog si sper sa il tin multi ani de acum inainte (chiar daca este un blog atipic fata de marea masa de bloguri romanesti si nu toata lumea care intra si il citeste intelege pana la capat motivele existentei lui).
Draga MT, crede-ma, blogul tau e cat se poate de normal. Tocmai m-am intors de pe niste bloguri absolut…nu stiu cum sa le numesc, sincer. Nu au nicio treaba cu realitatea, cu normalitatea, mi s-a facut rau efectiv, habar nu am ce e in mintea acelor oameni. Traiesc intr-o lume a lor…felul cum scriu sau mai bine zis cum nu scriu…
Unii pun pe blog texte ale unor scriitori celebri si primesc zeci de comentarii si laude. Altii doar clipulete de pe youtube… Nu mai inteleg nimic, ok, nu ai inspiratie sa postezi zilnic ceva original, dar sa recurgi la astfel de “artificii” tot timpul? Bizar, asta e cuvantul pe care l-as putea folosi pentru a catacteriza ce se intampla pe foarte multe bloguri.
Deci, din punctul meu de vedere blogul tau e cat se poate de normal pentru ca impartasesti cu noi ganduri personale, nu postezi textele altor persoane. Dar cum asta e o practica curenta in blogosfera, da, unii te pot considera atipic. :angry: Dar pana la urma sunt parerile tale, cui nu-i convine, nu citeste, nu? :biggrin:
Corect, cine vrea sa citeasca bine, cine nu, iar bine. Exact ca la televizor, nu iti place canalul, ai la indemana telecomanda sa il schimbi.
Eu ziceam de ideile in sine, ca nu sunt vazute bine si receptionate in mod obiectiv de toata lumea. Marea masa de romani sigur nu sunt de acord cu ele. Dar asta nu ma opreste, o sa-i dau inainte. :bigrin:
Hihi, tocmai am vazut ca ai un nou articol interesant. Si lung, ca de obicei. O sa-mi fac timp sa-l savurez din word. :))
Da, la prima vedere oamenii vor avea multe de obiectat, romanii nu-ti impartasesc parerile in legatura cu anumite subiecte. Cred. :dizzy:
:devil: Hehehe, diabolică fost-a activitatea-n blogosferă, după cum prin vară ți-am mai spus scriam mult prin multe site-uri basarabene dar în noiembrie am tras linie.
M-am săturat, p-acolo, prin societatea basarabeană e sinistru, mentalități rusificate, antiromânești, în fine foarte primitivi bieții așa că nu mai public pe acolo, m-am săturat.
Cu privire la blogulețul meu, a fost fain, am avut și am vizitatori dragi, constanți care mă fac a mă simți bine
Da, stiu, m-am aflat si eu printre ei. :biggrin:
Absolut! Ești în rândul vizitatorilor mei foarte dragi! :wub:
Sentimentul este reciproc, Tury. Din 2011. :cheerful: Cred ca ti-ai vazut numele in articol. :happy:
Da, am văzut, citesc cu atenție articolele în întregime, mulțumesc foarte frumos :kising:
Hihi, nu era niciun apropos. :tongue: :silly:
Hmm…
… dupa cum ti-am scris pe mail… ceva probleme m-au scos din starea necesara pentru scris si citit bloguri. Pentru unii n-a fost un an prea usor. Ma rog…
Din cand in cand mai trec pe aici, sa stii. Nu te-am parasit.
Stiu ca mai treci, Sky, atunci lasi si o parere.
Eu iti doresc un 2013 cu adevarat bun pe toate planurile vietii tale. 
Iti multumesc pentru gandul bun, @Nice
Si tu sa ai un 2013 bun! Hug
Aham
Activitatea mea in blogosfera a devenit mai intensa si chiar daca uneori ma simteam epuizata simt ca am evoluat. Inca nu simt beneficiile pe masura. Eu ma bucur sa te citesc, daca nu o fac imediat, imi place sa revin si sa citesc in tihna, desigur sunt situatii cand sar peste, oricat mi-ar placea nu pot fi la curent cu toate lucrurile din jurul meu.
O seara linistita :)
Da, poate e si asta important de subliniat intr-un astfel de moment, inregistrea unei oarecare evolutii si, desigur, beneficiile(materiale chiar) si satisfactiile (sufletesti) pe care ti le aduce blogul.
In 2012 mi-am schimbat stilul de a scrie de doua ori si am ajuns la concluzia ca scriu pentru mine, ca exista persoane care ma citesc si chiar daca nu comenteaza eu trebuie sa continui.
Bun venit pe blog, Dudus, e bine ca ai gasit scopul bloggingului.
Iti multumesc >:D<
Mi-a dat putin de gandit ce spuneai legat de comentatul articolelor.
Eu nu prea stiu care e scopul meu prin blogosfera. Imi place sa citesc mie… Citesc cateva bloguri pe care nu am comentat niciodata, desi mi-as dori sa ,,sparg” gheata. Inca nu mi-am depasit gandul acela ca ,,n-are rost sa spun ce gandesc”.
Summerday mi-e familiar si nu am astfel de retineri. Ma bucur ca am aterizat pe-aici anul trecut
2012 a fost un an… nu stiu, simpatic, as zice, dpdv al blogurilor. Eu am scris destul de putin pe blogul personal, insa in mare am citit si comentat (desi tot cu intarziere) blogurile dragi mie. Si cred ca am mai consolidat relatia cu unii blogeri mai recent ,,descoperiti”.
Ce as fi vrut e sa fii fost mai organizata cu timpul, sa pot descoperi si mai multi oameni, si mai multe bloguri pe care, cel putin, sa imi faca placere sa le citesc. Si, in timp, sa imi pot lasa si ganduri pe-acolo…
Si sunt convinsa ca sunt ,,out there” – doar dintre cititorii tai, sunt unii care imi tot ,,trag cu ochiul” prin comentariile pe care le lasa aici (stii ca eu citesc si comentariile) :silly:
Insa din lipsa de timp si energie, abia am reusit sa imi citesc propriul blog :tongue:
Hihi, mi-as descrie activitatea ca fiind una intarziata, dar constanta (asa intarziata cum e)
Da, tocmai acesta este si motivul pentru care te-am mentionat, pentru ca ai avut o activitate constanta, cel putin aici, pe summeday. :biggrin:
Mie imi placea sa citesc in primii ani de blogosfera, prin 2006-2007. Acum mai avem putin si intram in 2013 si cititul altor bloguri ma pasioneaza in masura in care ma intriga atat de mult, imi starnesc apetitul pentru a imi spune si eu parerea. Sunt articole care nu imi plac deloc, mi se face rau cand vad ce scriu oamenii aia acolo. Eu caut un stil lejer si simplu, sunt prea stresata cand vin de la serviciu ca sa am chef de metafora sau pura imaginatie. Vreau chestii reale, palpabile, ce fac oamenii, ce au mai patit ei, nu social, nu politic, nu povesti (de adormit copiii). Si nu texte ale unor autori celebri. Nu (doar) poze fara text. Nu…multe.
M-am bucurat sa ma vad mentionata pe-acolo :biggrin:
Cred ca ne schimbam prioritatile pe parcurs. Am ajuns la concluzia ca nu imi mai pot permite sa citesc chiar tot ce apuc (si aici ma gandesc si la carti, nu doar la bloguri) si ca ar trebui sa filtrez mai bine ce imi aleg pentru lectura. Am avut perioade in care citeam toate tampeniile, din simpla curiozitate si pentru a vedea cum se manifesta unii si altii in online si raportat la unele lucruri. Acum mi-am facut o idee, dar prefer sa nu imi mai pierd timpul cu astfel de bloguri/site-uri.
E foarte bine ca te-ai lamurit cam ce iti doresti sa citesti, te va scuti de mult timp pierdut in cautarea a nici-tu-nu-stii-ce :tongue:
Problema mea e ca desi de multe ori ma intriga ceea ce citesc si in mintea mea deja rasar idei, de foarte putine ori ma si pun sa comentez lucrurile alea. Dar cred ca voi schimba asta :)
Am observat si eu recent fenomenul: blogger publica ceva text plin de morala si invataminte, mai lung sau mai scurt – text al carui autor real nici nu se deranjeaza sa-l mentioneze (si ooof, e atat de clar cand un text e celebru si nu e ,,inventia” unui blogger, sau nu stiu, am citit eu multe carti de dezvoltare personala si deja stiu toate cliseele si toate povestioarele moralizatoare care circula pe net
), siiiii o gramada de comentarii – care in general nu zic practic nimic, decat vorbe goale, si aplauze si furori. Asa, pe moment, m-a deranjat, dar am inchis fereastra si am mers mai departe. Deci NU asta :))) Ca tot ziceai tu de ,,nu… multe” 
Total de acord cu tine, Iulia. Exact asta faceam si eu inainte, manata de curiozitate citeam orice text, uneori intrigata(chiar si de slaba lor calitate), alteori fascinata.
Dar pana la urma, oamenii asta cer, povesti moralizatoare, se pare ca nu se mai satura de ele. Eu nu le (mai) agreez. Si in consecinta, nu le mai ofer! :biggrin:
Nice, pentru mine a fost un an mai mult decat interesant. Am intrat in blogosfera undeva prin vara acestui an, cu emotii si retineri. Apoi mi-am dat seama ca imi face bine sa scriu, sa comunic cu oameni pe care nu i-am vazut niciodata in viata mea. De exemplu, pe tine te simt foarte apropiata de sufletul meu desi nu conversam decat prin intermediul comentariilor.
In 2012, am simtit pe pielea mea bucuria primelor comentarii. Iti mai aduci aminte cand ai primit primul comentariu pe blog si ti s-a parut cea mai mare realizare?
Uh, Iulia, evenimentul se pierde in negura timpului. Eu am activat inainte de acest blog pe un altul unde se primeau la fiecare articol cate 500 de comentarii. Apoi l-am parasit pe acela si impreuna cu Dragos am avut niceeynice.wordpress.com. Apoi ne-am mutat pe domeniu. Avem ditamai istoria in spate, dar eu niciodata nu am fost singura in blogosfera. Faptul ca l-am avut pe Dragos alaturi(e doar un prieten) mi-a fost mai usor si niciodata nu m-am gandit sa renunt.
Au fost ani buni si frumosi, daca o sa rasfaoiesti arhiva din 2010(incepand din toamna) si 2011 ai sa intelegi de ce spun asta.
Anul a fost slabut pentru mine pentru ca am facut o pauze mai maricica dar am revenit cu ganduri bune si cu chef de scris/citit articole bune, deci ma poti pune printre viitorii tai cititori :)
Doua vesti bune, atunci, nu? :biggrin:
Felicitari pentru ce ai realizat in acest an, nice si la cat mai multe succese si pentru anul care urmeaza! Chiar daca nu am trecut in ultima perioada pe la tine, sa stii ca n-am uitat de tine si raman fidel obiceiului de a comenta pe blogul tau, unde am gasit intotdeauna o gazda amabila.
In ce ma priveste, am fost cam dezordonat in acest an, recunosc, frecventa postarilor a mai scazut, dar am decis sa raman in acest mediu, nu ma las de blogging si imi doresc sa realizez anul viitor ceea ce nu am reusit in acest an.
Multumesc mult, Danny, iti doresc o activitate cat mai intensa la anu in blogosfera. La cat mai multe articole!
In 2012 n-am mai fost la fel de activa pe blogul meu si pe cele ale amicilor bloggeri. N-am mai avut la fel de mult timp liber. Si presupun ca asa o sa tot fie de acum inainte, in fiecare an o sa fie din in ce in ce mai putin timp liber.
Eu insa voi continua sa ma bucur de scris, de citit si comentat, atat cat se poate. Blogging-ul este o experienta tare frumoasa iar oamenii pe care ii cunosti prin intermediul lui…o comoara. Te pup Nice!
Mihaela, pe blogul meu ai fost destul de activa, iar eu apreciez asta si iti multumesc. :kissing:
Si eu am din ce in ce mai putin timp insa imi face placere sa te citesc si revin de fiecare data cand am putin timp liber :)
Mersi de mentionare :) sper sa ne citim cu placere si in 2013
Alice, sa nu-mi spui ca scrii pe blog de la Sinaia? :)) Esti o figura! :biggrin: