Ultima data când am ieșit la fotografiat, în Herăstrău fiind, după aproximativ 500 de capturi ale toamnei bucureștene, m-am așezat epuizată pe o bancă și m-am gândit, sătulă de atâta pozat, că o să-mi reiau activitatea preferata abia la primăvară. Dar azi dimineață, după serviciu (am avut doar o ședința scurtă), pașii m-au purtat direct spre parcul de lângă casă, unde speram să petrec o zi relaxanta, în mijlocul naturii înveșmântate în alb stralucitor. Se anunțase o zi cu temperaturi de minus 10 grade Celsius, dar nici măcar acest amănunt nu mi-a stat în cale, vroiam cu orice preț să simt zăpada cum scârție sub picioare, gerul să-mi îmbujoreze obrajii, iar mâinile să-mi înghețe pe aparatul foto. Așadar, dornică de senzații tari, am purces plină de entuziasm spre locul unde intenționam să uit de toate problemele, să mă simt bine și să mă concentrez pe imortalizat imagini de iarnă.
M-am trezit aproape singură într-un parc încremenit de frig, m-am plimbat agale pe aleile meticulos curățate de omătul ce căzuse din abundență la începutul săptămânii și gândul mi-a zburat involuntar la circuitul efectuat asta toamnă pe Coasta Dalmată, unde obisnuiam sa fotografiez absolut tot ce-mi ieșea în cale: orice clădire, străduță, vaporaș, pomișor sau fir de iarbă. N-am ratat nimic, însă am pierdut șansa de a savura așa cum se cuvine frumusețea meleagurilor croate. Concentrată, emoționată la maxim, preocupată că totul să iasă așa cum trebuie, am uitat să mă bucur de vacanță! Asta spre deosebire de acum patru ani, când fotografia nu reprezenta o pasiune, am plecat în Belgia cu mâinile în buzunar și m-am intors acasă doar cu cinci poze mari și late. Atunci am avut timp suficient să respir aerul medieval al Bruges-ului, să rătăcesc pe străduțele Gent-ului, să admir farmecul inegalabil al clădirilor vechi, dar elegante ce străjuiesc cea mai frumoasă piață a Bruxelles-ului și a Europei, Grand Place. Însă acum resimt acut lipsa unor poze de la față locului, pentru că amintirile mele belgiene încep să se estompeze treptat până când, inevitabil, vor dispărea complet.
Ce considerați voi că este mai important în vacanta într-o țară pe care n-ați mai vizitat-o niciodată, să faceți multe poze cu absolut orice obiectiv va iese în cale ( inclusiv cu voi înșivă în fața acestuia) sau să va bucurați și să savurați la maxim frumusețea și unicitatea peisajului, a locului unde va aflați, fără să va stresați câtuși de puțin în legătură cu fotografiile?
Hey! O să aleg să cred că-s parţial de vină pentru mica ta escapada fotografia prin gerul bucureştean: doar îţi scriam în comentariile din articolul precedent despre cât de frumos arăta oraşul mieu la 5 jumate dimineata după ninsoare :D
Întotdeauna mi-a plăcut să mă plimb într-un parc pustiu, fără oameni :)ţ
Nu aş putea spune că nu am avut momentele mele de făcut fotografii în excursii şi nici nu ştiu cât de mult m-au făcut (fotografiile) sa nu simt cu adevarat momentul. Acum insa am rezolvat problema. Cum nu sunt un mare amator de fotografii, am renuntat la aparat si inca rezist tentatiei de a cumpara unul :))) Cred ca as merge pentru bucuria momentului, traita in interior, desigur.
Gata, am fugit la somn cu imaginea iernii din pozele tale si de pe geamul meu (se vede un deal micut cu copaci rari si multa zapada :D)! Somn usor, Nice!
Pai vezi, Marin, eu cum sa te cred ca arata frumos daca tu nu vrei sa ne arati nici macar o fotografie cu el? Cu Mioveniul sub plapuma de nea, zic. Sper sa-ti schimbi parerea si sa nu mai rezisti atat tentatiei si sa-ti cumperi macar o compacta…
Nu inteleg de ce nu-mi mai apar emoticoanele??? :(
Somn usor si tie, Marin. :)
Neața! Acum nu prea pot, au curatat astia zapada dupa trotuare si sosele si nu mai are acelasi farmec :D Data viitoare, pentru tine o sa incerc o poza cu telefonul. Asa ca sa se creeze macar o mica idee asupra peisajului :)
Nu stiu de ce nu mai merg emoticoanele, mie aseara cand ti-am scris, pe langa text imi apareau nu stiu ce alte cuvinte intortocheate :)))
Cred ca vor mai trece luni bune in care voi rezista tentatiei :D
Zi frumoasa de sambata, cu toate ca pare si ea friguroasa.
Neata, Marin, la noi au curatat doar in parc(dupa cum se vede si in pozele din articol), si chiar ca nu prea mai are farmec. In schimb pe trotoare si strazi e gheta si zapada din abundenta. :(
Da, da, uite ce idee buna ai avut, desigur, se pot face poze si cu mobilul. Chiar reusite daca ai iphone. :))
Nu stiu, Marin, ce a patit acest blog. De aseara a luat-o razna. Imi apare acel text ciudat de avertizare si mie si nu mai pot folosi emoticoanele. :( Se pare ca amandoi avem aceeasi problema…
Multumesc asemenea, nu stiu cat de frumoasa va fi, caci vreau s-o petrec in casa, sa ma odihnesc putin dupa zbuciumul de ieri cand am fost pe drumuri de dimineata pana seara. Tu ce planuri ai pentru weekend?
Eu, iphone? :))) Neahh, nici pomeneala…singurul telefon care are o camera care ar scoate in anumite conditii niste poze reale (2-3 mp) este un cosmote nu stiu de care primit pe proiect :))) Eu am mers cu mama in dimineata aceea si am dus-o la 5 jumate in autogara in Mioveni. Deja noapte erau masinile de dezapezit pe strazi si la 5-6 dimineata erau angajati ai primariei si ai firmei care se ocupa de asta curatind trotuarele cu diverse utilaje si cu lopeti. Asa ca, jos palaria pentru nenea primaru. De data asta :D
Nici eu nu stiu, aseara inainte sa ies am prins si comentariul lui Pato si avea si e o parte din acel text. Sper sa se rezolve.
Eu am de citit astazi vreo 180 de pagini din volumul 3 al Istoriei ideilor si credintelor religioase al lui Eliade si vreau sa ma uit la semifinalele campionatului european de handbal de la 15:30 si de la 18:00 de pe tvr2. Cred ca voi iesi acum la o mica plimbare, desi inca e tare frig afara :)
O zi frumoasa poate sa fie si in casa cu relaxare, muzica buna si somn :)
Marin, desigur ca se ocupa primarul de dezapezire, aveti un oras micut, dar ce sa faci la ditamai Bucurestiul? In plus, sectorul meu cred ca e mai mare decat Mioveniul tau. Cred, nu sunt sigura. :biggrin:
Am trecut la o versiune noua de wordpress care nu e compatibila cu nimic din ce am eu pe aici…
Am rezolvat, am dezactivat edit comment. Iar emoticoanele trebuiesc puse manual(adica le scrii tu).
Da, e adevarat, putin relaxare e tot ce am nevoie in momentul de fata. Si zero stres. :biggrin:
Da, e adevărat că orașul e micuț. Cu toate acestea principiul e același. Daca scoți utilaje și oameni din timpul nopții cand ninge, este ușor să ai un oraș circulabil pe timpul zilei. Și, în plus, resursele sunt pe măsura importanței și mărimii orașului. La fel de adevărat este că primăria are contract cu o firmă care a demonstrat că are capacitatea să managerieze un sector sau o capitală cum sunt Bucureștii
Așa că nu ar trebui să găsească scuze pentru incapacitatea lor. La fel de adevărat este că firmele, respectiv localatarii blocului sunt obligați să curețe zăpada din fața blocului, respectiv casei lor.
Yupiii, înseamnă cu o să învăț și eu să le scriu pentru că până acum le luam gata :biggrin:D
Nu mai joacă Steaua, se apropie sărbătorile, stresul e musai să se diminueze.
:)) Marin, imi cer scuze ca va pun la munca. Sper ca wordpressul va face cat de curand update-urile de la pluginurile mele preferate. Daca nu, asteptam pe 3.6 sau pe 3.7. :biggrin: :angry:
Pacat ca nu mai avem fotbal la tv… :dizzy:
Ei, asta-i, lasă că nu-i bai, măcar să slăbim de la atâta muncă :biggrin: No, fotbal îi…italia, spania, franta, anglia. Chiar acuș în 10 minute începe repriza a doua din Newcastle-City și deseara parcă e Lazio-Inter; iar mâine parcă iaste Barcelona-Atletico de Madrid
Mai degraba ne enervam. :))
Wou, cate campionate sunt inca in desfasurare, oamenii astia nu iau si ei vacanta? :ninja: :unsure:
Bună ziua de duminica…te pot servi cu niste covrigei-tocmai i-am luat din piața; pentru masa de pranz trebuie sa mai astepti. Azi am fost cam lenes
Da, Nice, nu prea sunt in vacanta astia din afara. Ceea ce nu e prea rau, am la ce ma uita. Mai ales ca formula 1 si moto gp incep abia la anul prin aprilie.
Eu nu ma enervez, dimpotriva. E o ocazie sa invat chestii noi :cheerful:
Noul plaghin de care scriai pe FB este asta cu ce am publicat io ultima data? Bine că nu scria și data că mă îngrozeam :biggrin:, eu n-am mai scris pe blog parcă dintr-o viață anterioară :silly:
So, cum a fost odihna pâna acum? eu m-am uitat la meciuri, normal, și pe la filme pe care nu le vazusem pana acum: Battleship si Clash of the Titans si Immortals. Si acum ma pregatesc de meciuri de fotbal si de handbal pana la 7 jumate seara :biggrin:
Neata, Marin, accept cu placere niste covrigei, ii ador. Masa de pranz dupa ce ma trezesc ca ma duc sa dorm o ora, sunt cam obosita. :biggrin:
:)) Auzi, dar hieroglifele alea iti mai apar, ca am reactivat edit comment?
Hey :) Te astept inainte sa dormi cu covrigei si negociem masa dupa ce te trezesti. Sa ai somn dulce! La primul mesaj, cel de mai sus, primul astazi, mi-au aparut. Te anunt daca apar si acum
Yep, încă îmi apar.
Uf, o sa dezactivez iar edit comment. :(
Merci mult, Marin. :cheerful:
cel mai mult ca si in viata in general conteaza compania :D
Desigur ca conteaza si compania, dar nu era asta subiectul articolului. Aici vorbeam strict despre fotografii. Eu mi-am petrecut tot timpul pozand tot ce-mi iesea in cale in vacanta, dar am uitat, in felul asta, sa ma bucur realmente de ceea ce vedeam. Eram curioasa daca si voi stati cu aparatul in mana tot timpul in vacanta si fotografiati tot ce vi se pare interesant, relevant.
Cat despre companie, da, e importanta, dar ce te faci daca partenerul nu vrea sa mearga in locurile pe care vrei tu sa le vizitezi ci la tara, la parinti sau bunici? Ce te faci daca nici nu concepe sa paraseasca Romania nici macar in vacante?
Eu cu aparatul… nu suntem in simbioza deci ne putem desparti.
Da cred ca l-am avut la indemana mereu dar n-am stat cu el la mana, eventul in borseta… ce trebuia fotografiat am cam fotografiat, dar n-am stat sa-mi fac vacanta prin obiectivul aparatului ci sa ma bucur de ea cu prezenta mea fizica :))
Mai ales ca in Grecia, apa era la putere si aparatul nu era rezistent la apa… mare parte din vacanta am petrecut-o inotand
Negociem si mie imi place la bunici…banuiesc ca o sa gasesc pe cineva care sa-mi impartaseasca cat de cat placerile
Da, pai tu te-ai dus in Grecia la relaxare, nu la fotografiat peisaje non stop. A fost o vacanta…mai sportiva sa zicem. :D
Aha, deci esti de acord ca trebuie sa gasim pe cineva care ne impartaseste pasiunile si placerile…
pai nu asa e normal?
Pato, nu stiu. Chiar nu stiu. Eu, spre exemplu, nu m-am indragostit niciodata de o persoana care-mi impartasea viziunea de viata, planurile, sperantele, pasiunile, placerile, parerile. Eu eram cu alb, el cu negru. Metaforc vorbind.
E complicat stiu, momentan nu vreau sa deschid o discutie pe aceasta tema.
Pai nu deschideai tu, ti-am spus doar eu un punct de vedere(din proprie experienta).
La dolce vita! :biggrin: Chiar adineauri am intrat pe blog sa vad daca ai mai postat si… voilà! Mi s-a indeplinit dorinta :)) Superb, ador imaginile. Dar dintre sutele de imagini pe care le-ai facut, cine sta in spatele lor este inca un mister… Un lucru stiu despre tine: ca te pricepi la fotografie… si la scris. Succes!
Merci mult, Cosmin, dar despre ce mister vorbesti? Eu sunt o carte deschisa in mainile voastre!
Scurt si la subiect. Cum arati… :))
Ah, pai eu am pus poze cu mine pe blog, dar tu nu erai pe aici in acea perioada. Trebuie sa cauti prin arhive. :D
Eu o sa aleg echilibrul! Uneori pozele mele dintr-o vacanta sunt toate cele pe care le pun pe blog, +-2 sau 3! Uneori mma intorc acasa cu zeci sute de poze! In functie de cat de mult ma impresioneaza ceva si cate zile stau! E bine sa nu pierzi momentul si sa consitnetizezi vacanta! Insa fotografiile sunt momeoriile unor detalii care altfel se pierd! Fiindca pur si simplu nu suntem construiti cu o memorie nelimitata! Uneori pozez o stare de spirit, un magazin ce imi place, norii, marea, o cladire, un tablou etccc! Nu ma omor dupa pozele artistice desi poate asta reiese din postarile mele. In vacanta fac poze pe Auto la tot ce imi place :) in rest ma bucur de fiecare minut
Eu am incercat sa fac poze cat mai artistice in Croatia, Alice. Dar tot timpul eram cu gandul la fotografiat, nu la altceva. Iar emotiile ma coplesau ori de cate ori vedeam ceva cat de cat interesant pentru ca vroiam sa surprind (aproape) totul. Este foarte greu sa constientizezi vacanta cand esti cu ochii dupa obiective cat e ziua de lunga. E prima mea vacanta desfasurata astfel si imi dau seama cat de necesar imi este un DSLR.
Depinde de situație. De obicei, când am în minte o anumită imagine, și fotografia nu seamănă cu ce am eu în minte, fac și câteva zeci de poze la aceeași scenă până iese cum trebuie :)
Dar în general, nu fac multe poze în călătorii. Trebuie să fie ceva mai apare, ieșit din normal, care să mă determine să fac poze.
Si eu fac zeci de poze cu aceeasi scena pentru a avea de unde a alege imaginea perfecta sau cat mai aproape de perfectiune. De aceea subliniez necesitatea unui DSLR. Crede-ma, daca ai ajunge intr-un loc de vis precum Coasta Dalmata, ai sta cu aparatul de fotografiat deschis tot timpul. :P
Like pentru toate, dragă Nais! Serios, îmi plac toate fotografiile!
Merci mult, Tury. Te cred, cum sa nu! :P
Cu mare drag
La fel ca Alice si eu aleg echilibrul, desi, recunosc e cam greu de atins :)). Si eu am tendinta de a privi mai mult prin obiectivul aparatului foto decat cu ochiul liber si astfel pozez tot ce-mi iese in cale, vrand parca sa nu ratez nimic, sa nu-mi scape nici un detaliu, sa iau totul acasa cu mine :)). Dar, incerc totusi sa echilibrez balanta pe cat pot, pt ca nu cred ca e bine asa. Faci si poze, dar trebuie sa si te relaxezi, sa te destinzi si sa te bucuri de ceea ce vezi. Am incercat de cateva ori si a fost placut. Mi-au ramas amintirile…
Larisa, eu in Croatia cred ca doar noaptea, cand dormeam, nu fotografiam. In rest, am pozat non stop, uneori o scena, un peisaj din mai multe unghiuri, cu setari diferite, pentru a prinde acel cadru ideal. Probabil ca daca vacanta dureaza cateva saptamani si ai timp suficient sa te plimbi printr-un loc, da, merge echilibrul de care aminteai. Insa, daca esti pe fuga, intr-un circuit sau city-break de ex., nu sunt prea multe sanse.
Și eu am problema asta: stau cu ochii în aparat pentru ca pozele să iasă foarte bine și uneori nu privesc frumusețea din fața mea decât prin obiectiv, dar fără să îmi dau seama atunci pe loc. Ba mai mult decât atât, în practica din primăvară, am observat pentru prima dată un lucru: la mine pe aparat apărea toate lumea, numai eu nu :blink: A trebuit să adun mai întâi poze de la colegi pentru ca să am dovada că am fost și eu prezentă :silly:
Ana, in primul rand, cum ai reusit sa pui emoticoane? Eu ma chinui de aseara si nu mai pot sa le inserez in comentariu. In plus, atunci cand postez, imi apar niste mesaje ciudate, tu nu patesti asta?
Da, se pare ca si tu esti foarte atenta ca pozele sa iasa bine si esti foarte pasionata de fotografie ca si mine. Crezi totusi ca ar trebui sa mai uitam din cand in cand, atunci cand suntem in vacanta, de aparatul foto?
:biggrin: Le scriu manual
Iar mesajele alea ciudate pur și simplu le ignor :alien:
Îmi aduc aminte (tot din practică) când mergeam cu autocarul paralel cu întreg lanțul muntos Făgăraș (a fost prima dată când l-am văzut) și m-am îngrămădit și eu, ca toți ceilalți de altfel, să fac zeci de poze. Dar când am văzut că aparatul meu nu surprinde nici 5% din frumusețea, masivitatea, solemnitatea sau semeția care m-a izbit din prima clipă a Alpilor Transilvaniei, m-am lăsat păgubașă. Pur și simplu m-am așezat mai confortabil și m-am lăsat pradă vrăjii, admirându-i până când au dispărut din vedere… Deci da, uneori trebuie să savurăm momentul, pentru că sentimentul respectiv ne va rămâne întotdeauna în minte și suflet, sentiment pe care nu-l putem avea nici când revezi pozele a suta oară…
Da, acum le scriu si eu manual…
Dar ia mai mult timp ca inainte. :dizzy:
Mesajele au disparut, Ana, pentru ca am dezactivat edit comment, pluginul care le provoca. Pai da, pozele din autocar nu sunt deloc reusite. Si cu toate astea parca iti pare rau sa nu surprinzi si de acolo cateva imagini mai sugestive pentru zona vizitata.
Oricum eu sunt dependenta de emoticoane.
Acum vreo 10-15 ani eram obsedata de fotografii, mai ales cu baiatul meu. Am sute, poate mii de poze cu el, in cele mai ciudate ipostaze. Acum nu mai sta la pozat si nici eu nu mai sunt atat de incantata. Prefer sa ma distrez, in loc sa ma plimb facand poze.
Sa inteleg ca nu esti o pasionata a fotografiei de peisaje?
Cred ca doua, trei poze facute intr-un loc nou pe care il vizitezi sunt suficiente. Iti ramane timp mai mult sa vizitezi si sa te distrezi.
Poate doua trei daca ai DSLR si iti ies bine din prima. Eu cu camera mea trebuie sa fac 1000 sa scot una cat de cat bunicica. :silly:
E buna camera in vacanta dar nu trebuie sa exagerezi cu ea :)
Daca stai intr-un loc 2-3 saptamani da, poate nu ai nevoie 24 din 24 de ea, dar daca calatoresti 5 zile prin 4 tari si 15 orase, cum procedezi, mai ales daca vrei si poze ceva mai artistice? Ce muzee, cladiri si obiective alegi sa nu fotografiezi? :biggrin: :ermm:
cel mai mult imi plac ratustele :) superbe arata incadrate in peisajul de iarna :)
cel mai imp pt mine e sa simt vacanta, poze fac cateva ca sa am amintire, dar in rest imi place sa ma entuziasmez, sa respir aerul vacantei, sa am acea senzatie de plutire, sa ma simt bine eu cu gandurile mele :)
o zi frumoasa!
Neata, Lilly, mi-a fost asa mila de ele, pareau inghetate acolo, pe lac. De obicei, cand ma vedeau ca vin cu camera, fugeau imediat, acum una nu s-a miscat din loc. Cred ca sunt intepenite acolo, of, bietele vietati, sper sa treaca cu bine de iarna asta geroasa. :ermm: :dizzy:
Exact acel aer de plutire nu am avut eu timp sa-l simt, caci eram tot timpul concentrata la camera de fotografiat. Plus ca aveam emotii pentru cum imi vor iesi pozele.
Merci asemenea!
Ambele! Nu pot sa aleg… Si cred ca poti gasi un echilibru: te bucuri de ceea ce vezi, admiri şi inainte de a pleca faci cateva poze.
Poate mai putine poze şi doar la e este mai important.
Paul, eu cu siguranta o sa mai alunec, scuze, sa merg la o sedinta foto cu tine! :))
Si cine e modeul, tu sau Paul, ca nu am inteles? :unsure:
Am iesit saptamana trecuta in parc cu Paul sa facem niste poze, el m-a enervat, vroiam sa dau cu sutu in zapada sa dau pe el. Atunci eu am alunecat si am cazut! :))
Paul, imagineaza-ti ca esti intr-un oras muzeu precum…Roma hai sa zicem. Cum hotarasti ce fotografiezi, ca acolo fiecare cladire e un muzeu, o biserica sau e un obiectiv demn de imortalizat. Si ai la dispozitie doar cateva ore de plimbare, pentru ca a doua zi pleci intr-un alt oras muzeu. Get my point? :ermm: :biggrin:
Da, te inteleg… insa eu zic prima data sa bucuri de locatie si dupa pozele, pentru ca, pana la urma, poti vedea poze si de acasa, dar nu poti traii senzatia!
Timpul dedicat acestor senzatii e mai mare daca mergi in vacanta tip sejur, nu circuit sau city-break. Circuitele sunt pentru persoanele active, care desi se intorc acasa obosite, pot afirma ca au vazut cele mai importante obiective din tarile vizitate.
Nice, si cu aparatul foto si mai putin cu el. E bine oricum. La tine, in circuit, alta a fost problema. Circuitele astea m-am lamurit acum, cand ai fost tu, sunt ceva aproape contra-cronometru. Nu stiu cat as putea face fata la asa ceva, daca ar trebui sa si fotografiez. Poate ca as pati cam ca si tine. Desi, eu nu fac atatea fotografii. Intr-o zi, la o iesire, fac asa, cam intre 40-80 de fotografii. Foarte rar mai multe. Si sunt multumita. Oricum sunt si alea foarte multe, aleg dintre ele 1-2 sau niciuna.
Am si eu un regret urias. In Egipt, am facut putine foto, cu un aparat clasic, cu film, unele nici n-au iesit bine. Si am uitat multe din lucrurile pe care le-am vazut si am vazut multe frumuseti. In Grecia, acelasi an, mi s-a stricat aparatul, tot ala, si atunci m-am si suparat rau pe el, incat dupa aceea mi-am luat camera foto, asta cu care ma joc si acum. Si de care as fi foarte multumita daca ar face fotografii pe timp de noapte. Sigur ca nu face…asta e. Are si ea limitele ei de sapuniera. ;)
Chiar ca nu mai functioneaza emoticoanele. Ce s-a intamplat? De aia ma supara pe mine toate temele. De-aia nici nu am vreuna :))
In rest, pe unde m-am dus, nefiind presata de timp, pot fotografia ce vreau, cand vreau, avand timp si sa admir locurile.
Era sa uit. Fotografiile sunt superbe. Fara exceptie :)
Sa stii ca nici auto-editarea nu mai functioneaza :(
Emoticoanele se pot insera manual in comentariu, iar pentru edit comment astept un update pentru pluginuri. Uf.
Da, Elly, ai intuit corect, totul se desfasoara contra cronomentru, insa pe unii ii vedeai mereu cu aparatul in mana, fotografiind tot ce misca, iar altii nici nu aveai la ei aparat. Deloc. Foarte putini din cei cu aparat il scoteau ocazional pentru pozat. Cei mai multi nu faceau altceva decat sa fotografieze… Si toti pareau asa preocupati, asa paream si eu, cred, ca lumea la final mi-a cerut adresa de mail sa corespondam si sa facem schimb de poze.
Aha, deci tu faci doar 40-50 la o sesiune. Pai eu mai schimb setarile, uneori folosec frunzis, alteori vivid colors sau macro si aceeasi scena incerc s-o surprind din mai multe unghiuri si inclinari ale aparatului, asa ca ajung la cel putin 500 de poze la o iesire in parc de ex. Ieri am ramas fara baterie asa ca m-am oprit la 250-300.
Din pacate nu e tema de vina, ca o schimbam si se rezolva problema. WordPressul a facut un update, iar pluginurile mele(emoticoane si edit comment) sunt incompatible cu noua versiune, 3.5. Sunt extrem de suparata, nu stiu ce sa ma mai fac! A trebuit sa dezactivez edit comment pentru ca apareau la fiecare postare niste hieroglife(multe de tot) si dadeau un aspect urat blogului.
Multumesc mult. :heart:
Pentru fotografii de noapte avem nevoie de un DSLR. Sapunierele noastre au si ele limitele lor, asa cum bine spuneai tu. :dizzy:
Nice, cand calatoresc mi-ar placea sa fiu mult mai cumpatata in a face poze si mai mult axata pe traire si memorare. Dar cred ca asta este comportamentul normal al omului activ si usor romantic care vrea sa culeaga cat mai multe amintiri frumoase si uita sa se relaseze si sa se bucure de vacanta.
Pozele sunt superbe.
Depinde de tipul vacantei, Iulia, ca circuitele, de exemplu, nu sunt concepute pentru relaxare, ci pentru a vizita cat mai multe locuri intr-o perioada scurta de timp. Daca esti in sejur la mare, da, ai tot timpul din lume pentru traire…
Multumesc mult. :cheerful:
Eu as alege o varianta de mijloc. Adica, m-as bucura de fiecare lucru frumos, iar acele peisaje pe care mi-ar fi drag sa le revad, le-as fotografia :-)
Pe Coasta Dalmata, toate peisajele sunt memorabile. Toate sunt incantatoare, toate se cer imortalizate. Nu poti ignora nimic. Si asa e in multe locuri. Cum procedezi atunci, mai ales ca nu ai multe zile de stat intr-un loc. :unsure:
Nu stiu, sincera sa fiu…Insa nu as pleca de acolo, fara cateva poze :-) As adira cat se poate si as face si poze, insa cu limita :-)
Am inteles, Ella, tu pui accent pe traire, pozele cad pe plan secund.
Ceva de genul asta :-) Adica mi se pare aiurea sa stai numai cu degetu’ pe aparat si sa nu te bucuri de peisaje.
Da, si mie mi se pare destul de aiurea, tocmai de aceea am decis sa va intreb si pe voi cum preferati, cum procedati.
Imi place sa fac fotografii peste tot unde merg, insa nu-mi pierd timpul chiar cu fiecare detaliu, tocmai pentru ca vreau si “experienta reala”. Plus ca de obicei suntem doi (eu cu sotul) si facem fotografii cu schimbul.
Da, e bine cand sunteti doi, eu insa prefer peisajele si iubi oamenii, el nu o sa-mi fotografieze niciodata acele aspecte de care sunt eu indragostita: lacuri, vegetatie, cladiri, stradute. :biggrin:
Contează și niscaiva poze dintr-o vacanță bineînțeles. Dar dacă, timpul e aglomerat atunci renunț la poze
Like pentru toate fotografiile, dragă Nais!
Daca pana si Tury renunta la poze in vacanta, e clar, vine apocalipsa.
:silly:
A, n-as renunta chiar complet dar am patit ca sa ma simt excelent prin unele vacante, oamenii cu care am fost erau superbi, progamul incarcat, ce e frumos trece repede si pur si simplu n-am pus mana pe aparatul foto.
Asta poate in locuri unde ai mai fost…daca ajungi intr-o tara noua, intr-un oras nou, unde esti singur ca nu vei mai veni si a doua oara, si in plus gasesti lucruri incredibil de frumoase, nu e pacat sa nu le fotografiezi pe toate? :biggrin:
Ia uite, când scriu în comentarii, apar ultimele mele articole-n subsol.
Da, am instalat commentluv, dar am impresia ca se incarca greu blogul din cauza lui.
Ba nu, cl putin la mine se deschide instant blogul tau
Da, de deschis se deschide rapid, dar cand postezi un comment astepti cateva minute bune.
Ei na, minute, câteva secunde. Întradevăr la postarea comentariilor întârziecâteva zsecunde doar
Mai precis, uite m-am uitat: 9 secunde durează
Da, destul de mult. Iti mai apar si acele hieroglife in comentarii(ca am reactivat edit comment)?
Acum, nu
Hm, vom vedea ce va mai fi, merci Tury.
Prefer un oarecare echilibru (De ce oarecare ?… Pentru ca prefer sa profit mai mult de A VEDEA with my own :blink: (mai mult decat printr-un obiectiv) …
… adica si ceva poze (pt amintiri) dar si admirat fara aparat!
Ca sa rezum, prefer mai mult traitul experientei, decat fotografiatul! (desi nu-l exclud (caci trebuie sa ai ceva si pentru ” tabloul de acas’ “)… doar incerc sa-l temperez)
Pai si-l poti tempera? Ca eu, de ex, in Croatia nu am reusit!
Yep!
Desi, daca o iau si pe alta parte
As vorbi mai degraba de filmat!
Uneori prefer mai mult sa filmez trairea in locatia aceea, decat o poza, evident, statica!
Si daca vorbim de multe poze, eu prefer multe filmari si mai putine poze!
Chiar ma BUCURA, actuala initiativa a aparatelor foto ce includ si filmari chiar si-n HD!
Si eu preferam inainte filmarea. Dar acum ma axez pe fotografie.
Asta ca ai intampinat tu probIeme cu redarea video
In cazul meu, asta nu-i o probIema… si chiar le (si) tot manipuIez prin editari
Lusio, mie mi se inchide laptopul de la filmarile astea HD ale aparatului foto :)) Si asa mi-ar fi placut si mie sa filmezzzz… Dar na.
Nice, pentru echilibru optez si eu. Mai exact, intai te bucuri de loc, il vezi cu proprii ochi, il savurezi, si abia dupa ce te-ai hranit cu noile senzatii, pui mana si faci cateva poze. Intr-o perioada aveam si eu tendinta de cum ajungeam intr-un loc… repede poc poc pozee. Mi-am dat seama ca imi anulam singura o experienta frumoasa. O singura data poti avea o prima senzatie, e pacat s-o traiesti printr-un obiectiv.
Sunt frumoase fotografiile!
Da, Iulia, asa e ideal, sa ai timp sa le si vezi intai. Sunt unele tipuri de vacanta care nu-ti lasa aceasta oportunitate. Mergi intr-un loc, stai acolo cate ore si pleci. Si nu te mai intorci niciodata…
Multumesc mult! :heart:
mie imi place sa fac multe fotografii -apropo sunt splendide ce ne prezinti tu aici, un continuu am zis waa waa – insa totul tine de chef! si daca il am in ziua aia fac pana ma plictisesc, a doua zi il predau sotului si eu ma relaxez.
p.s.: ti-a raspuns ramona despre sapunuri :)
Da, sa stii ca si eu mi-am pus aceasta intrebare.
In ultima vacanta, in Tenerife, stateam si pozam fiecare chestie. Chiar si la spectacolele cu delfini, lei de mare, stateam si filmam si de-abia vedeam si eu ce se intampla pe acolo. Nu apucam sa ma bucur de moment 100%. Dar intervine si chestia ca ajungi acasa si incepi sa uiti…si nu are cine sa-ti aminteasca. Cred ca pana la urma trebuie sa facem si poze, dar fara sa exageram, sa ne lasam timp sa ne bucuram si de moment.
Mihalea, ar fi culmea sa ajungi in paradis, sa-l explorezi la maxim, asa cum ati facut-o voi, si sa nu-ti doresti sa-l iei acasa cu tine prin intermediul fotografiilor. Si eu as fi pozat tot ce vedeam frumos acolo si cum acolo totul e frumos… :biggrin:
Asta e ca in bancul ala cu japonezii : Si, cum a fost in vacanta ? replica : Nu stiu, inca nu am scos pozele :)))))))))
Totul e sa nu uiti ca ai plecat in alta tara sau ca esti intr-un loc minunat. Fac si poze, dar de multe ori ramane in geanta pentru ca sunt absorbita de peisaj :D
Foarte tare bancul, nu-l stiam, mi se potriveste perfect.
Hm, inseamna ca nu ai fost niciodata intr-un circuit. :biggrin:
problema asta ma nelamureste si pe mine. ori am o gramada de poze, dar parca am pierdut cumva contactul cu locul si o multime de ipostaze le zaresc abia cand vizionez pozele ori renunt la poze, traiesc intens momentul si peste timp, raman doar cu bucuria din memorie, dar fara nici o marturie.
incerc sa gasesc un echilibru, dar mereu imi pare rau dupa ceva :)