Cred cu tarie ca in ziua de azi, fara un strop de indrazneala, de initiativa, si mare atentie ca ma feresc sa aduc in discutie varianta negativa a acesteia, tupeul, nu faci mai nimic. Daca nu-ti ceri drepturile, daca nu te lupti pentru ele, daca nu pui piciorul in prag si nu cauti justitia, daca nu te ridici si iti spui curajos punctul de vedere, risti nu doar sa pierzi multe, sa ramai cu frustrari si regrete, dar si sa fii luat de fraier. Poate uneori crezi ca nu merita efortul, poate nu ai chef sa provoci o discutie sau chiar o cearta, poate pur si simplu nu e genul tau sa protestezi, accepti tot ce ti se intampla, ce ti se ofera si ce ti se da, senin, impacat cu situatia, in cel mai simplu stil fatalist.
Zilele trecute, suparata nevoie mare ca nimic nu-mi iesea cum vroiam, ca nu gaseam in ditamai mall-ul nici macar un articol de imbracaminte demn de a fi cumparat, ca puiul servit la un restaurant chinezesc fusese prea picant si nu reusisem sa-l savurez si nici macar sa-l termin, ca mai dadusem si o gramada de bani pe el, am decis sa ma racoresc cu o bautura de sezon la Starbucks. Am comandat un ceai verde cu gheata si m-am asezat confortabil pe terasa pentru a-l degusta in liniste.
Am introdus tacticos paiul in pahar si cand am simtit gustul lichidului rece si apetisant, am avut primul soc. Ei bine da, ceaiul meu verde era, de fapt, un banal ceai de menta. Iar eu nu sunt tocmai fan menta, daca intelegeti ce vreau sa spun. Instinctiv m-am ridicat in picioare, si fara teama sau rusine am facut drumul inapoi spre cel care imi inmanase bautura, si l-am intrebat:
“Dar ce mi-ati dat aici“, il chestionez eu derutata
“Ceai verde “, raspunde vanzatorul sigur pe el
“Dar are gust de menta ” incep eu sa ma lamentez
“Dar are culoarea verde“, da el lovitura de gratie, sperand ca mi-a inchis gura definitiv
Si atunci nu am avut ce face decat sa-i spun adevarul:
“Domne, uite cum sta treaba, mie imi este sete, vreau sa beau ceva, dar imi este imposibil sa beau acest ceai cu gust de menta, nu suport menta, mi se face rau de la ea “.
Atunci, omul, intelegand drama prin care treceam :silly: , m-a intrebat pe ton impaciuitor:
“Si atunci ce ati dori pentru a fi multumita?”
“Pai as vrea un Iced Caramel Macchiato” si simteam cum imi vine inima la loc
“Punem si frisca?“
“Desigur“, raspund eu aproape emotionata
In mai putin de 3 minute eram inapoi la terasa, fericita posesoare a unui frappuccino ademenitor. Obtinut cu doar 6 lei (atat costa ceaiul lor “verde”).
Nu-ti trebuie decat putin curaj, determinare si initiativa. Daca vrei sa reusesti, lasa rusinea acasa.
Considerati ca am avut tupeu cand am mers inapoi cu ceaiul? Voi cum ati fi procedat intr-o situatie asemanatoare? Ati avut vreodata ceva de castigat de pe urma unei atitudini indraznete? Cum v-ati caracteriza mai degraba, ca o persoana neinfricata si curajoasa sau una tematoare si resemnata?
Hey :) Foarte amuzanta povestea cu ceaiul :D Eu ma declaram multumit si cu ceaiul de menta, imi place :D
In mare, tu ai dreptate, trebuie sa iti ceri drepturile. Desigur, totul are o limita :) Tu ai procedat normal; ai comandat ceva si ti s-a adus altceva. Si iarba este verde primăvara…
Eu? Eu de cele mai multe ori nu accept o decizie care consider că e greșită. Dacă nu îmi convine ceva, apăi toți o vor afla curând :))))))
Nu fac scandal, doar că spun ca românul: Aiasta nu se poate ori Ba :D Și toata lumea pricepe ca nu au ce sa imi faca. De multe ori cand am vrut ceva si am considerat ca mi se cuvine, n-am plecat de acolo pana cand nu l-am obtinut :))))) Pot fi un cosmar pentru unii, atunci când mi se pune pata. Și am intrat prin birouri de directori ai unor servicii judetene etc. Pentru mine cel din fata mea este un om ca si mine. Nu am alta masura de a-l judeca. Functia lui nu ma intereseaza :)
Hey! :biggrin: Da, e o poveste amuzanta de vara cu final fericit. Stiu ca tu ramaneai cu menta, Marin, dar aici e vorba de un produs pe care eu nu-l agream deloc, de la care mi se face rau instant, pe care chiar nu-l pot bea, nu aveam alta solutie decat sa incerc sa-l schimb, eram pregatita sa platesc pentru altceva, nu mai conta ca pierdeam niste bani(nu multi, e adevarat). Ei au spus ca ala e ceaiul lor verde, nu ca au gresit comanda, ca doar am stat langa ei cand l-au turnat in pahar, ca nu conteaza prea mult ce contine atat timp cat e verde, nu au vrut sa recunoasca ca are gust de menta. Ba chiar i-am indemnat sa guste din el daca nu ma cred. :biggrin: :devil:
Da, tu mergi pana in panzele albe pentru drepturile tale, pentru a-ti face dreptate. Evident ca asta e calea, dar tu ai dat un exemplu din domeniul tau de activitate, acolo e firesc sa cauti sa-ti rezolvi problemele, altfel cum?
Denota o fire razboinica, incapatanta, care nu se da batuta niciodata.
Dar ce ai fi facut in locul meu? Sa zicem ca esti la un restaurant si nu iti place ceva, nu-ti convine ceva, cum procedezi?Mergi sa ti se schimbe mancarea?
Cu atitudinea ta razboinica ai numai de castigat sau si de pierdut?
Draga Nice, de cele mai multe ori la restauranta/teres etc. eu beau ceai sau bere. Asta pentru ca imi plac toate ceaiurile. Bere, de obicei, neagra. Nu sunt o fire razboinica, mai degraba dau inapoi in fata unor conflicte daca mi se pare ca nu au rost. Dar daca subiectul este important,da, atunci sunt fiara…
Este normal sa ceri sa ti se respecte comanda facuta, atata timp cat o platesti si ai fost explicit in ce ai cerut. Oriunde, nu doar la restaurant.
Nu cred ca are relevanta castigul sau pierderea. Este o chestiune de principiu. Nu castigi nimic pe termen lung daca accepti o realitate gresita.
Eu merg pentru orice problema pana in panzele albe :) Daca merita pentru mine.
Asa si trebuie sa fie, Marin, sa luptam pentru ceea ce credem, pentru ceea ce conteaza pentru noi. Si sa nu ne consumam cu prostii, sa ne risipim in lucruri insignifiante. Insa uneori si cu astea ne enervam, ne pierdem timpul. :ermm: :dizzy:
Foarte bine, asa procedez si eu. Ma duc pe indrazneala
Esti un tip curajos, Tury? Sau tupeist? :unsure: Ai avut de castigat sau de pierdut de pe urma atitudinii tale, a felului tau de a fi? :dizzy: :ermm:
Tupeu nu
Asta e bine :wink: , eu nu suport tupeul si tupeistii. :angry: Si conteaza foarte mult tonul folosit pentru a cere ceva, pentru a pretinde ceva. Detest obraznicia si nesimtirea. Indrazneala dusa la extrem pentru a-ti atinge scopul cu orice pret. Atunci cand respectul fata de ceilalti si implicit fata de tine cade in plan secund.
Deci tu te-ai adresat cu “dar ce mi-ati dat aici”
si
“Domle uite cum sta treaba”
:)) scuze, dar asta este deja tupeu. Nu politete.
Daca ai scris doar asa…si formula de adresare a fost de fapt politicoasa., este absolut normal sa ceri ceea ce ai platit
Ideea e ca oricum – e normal sa ceri si sa pretinzi ca client ceea ce ai platit. Important este si cum o faci
Oricum brandurile scumpe cum ar fi Starbucks te trateaza cam peste tot ok, indiferent cum te adresezi, din cate stiu eu sunt bine instruiti
Evident ca m-am adresat politicos cu “fiti amabil, dar ce bautura e asta?” Iar glasul meu a fost pe toata durata discutiei mai degraba suferind, decat poruncitor. Ma rog, mai degraba am adoptat o atitudine de victima(stiu ca tie nu-ti plac cei care se dau victime, dar nici mie nu-mi place menta :biggrin: :devil: :tongue: :silly: ).
:tongue:
Nu, eu nu tratez oamenii de sus. Doar cand sunt luata de proasta in fata, cand sunt tratata mizerabil, atunci raspund cu aceeasi moneda(stiu ca tu nu esti de acord cu acest fel de a proceda, dar eu sunt mai iute la manie si mai impulsiva cand sunt nedreptatita si atunci chiar uit de respect). Eu stiu ca nu sunt perfecta, dar lucrez in sensul asta.
De unde sa stiu eu ca la Starbucks ceaiul verde are aroma de menta? :unsure:
Dar tu ai pus punctul pe i in comentariu, conteaza foarte mult atitudinea, tonul folosit. E o granita intre indrazneala si curaj si nesimtire si impertinenta. Unii o incalca fara sa realizeze, altii cu toata intentia. In plus, depinde si cat de departe mergi pentru scopul propus. Nu mereu scopul scuza mijloacele.
Am inteles acum :)
Cand vorbesc de “postura de victima” nu pot spune ca nu-mi place (nu e ciocolata)ci ca …..nu ajuta prea mult. Totusi, in zilele noastre, mai merge.Ce te faci daca te opreste politia si ai incalcat o mica regula , etc? Eu as apela cu siguranta la postura de victima daca situatia o permite :)
Despre ceai: eu nu as fi avut curaj sa il schimb pentru ca nu sunt sigura ca fac diferenta intre ceai verde si ceai de menta! Habar nu am……poate ceaiul verde sa aiba gust de menta, eu stiu? Si atunci ma faceam de ras.
Am patit odata o chestie asemanatoare. Am comandat “tiramisu”, am crezut ca e prajitura si de fapt era inghetata dar asa se numea :(
Tocmai a explicat Mihaela ca sunt doua lucruri total diferite, ceail verde nu trebuie sa aiba gust de menta… Iar asta avea o aroma foarte puternica de planta pe care eu nu o suport. :)) In orice caz, niciodata nu am fost prietena cu ceiurile din plante medicinale. Iar menta are si un anumit efect…if you know what I mean… :biggrin:
:ninja:
Si? Era buna inghetata? Avea gust de tiramisu? Ai mancat-o sau ai lasa-o in cupa/farfurie? :dizzy: :ermm:
Ce efect are , ca eu nu stiu? In ultima saptamana am baut zilnic ceai de menta :D
Am lasat-o in farfurie, am mancat foarte putin. Foarte rar mananc eu inghetata. A fost si scumpa :( Dar eram cu un prieten bun si mi-a fost jena sa fac fitze. Vina mea ca n-am citit ingredientele
Eu stiam ca ceaiul de menta constipa. :ermm: Insa citesc acum ca de fapt ajuta la digestie
si doar baut in cantitati impresionante constipa. Nu mai inteleg nimic. 
De aceea ma cam feresc sa-l beau. Plus gustul insuportabil. :biggrin: 
:biggrin: :dizzy: :cwy: :ermm:
Eu am momente cand ador inghetata, iar altele cand nu vreau s-o vad in fata.
Damn!
Nu stiam de ce ma blocai…..
Trebuie sa trec pe Activia
E o chestie de gusturi, la mine fiind printre putinele ceaiuri pe care le consum . Cand ies beau ceai Roiboos cu caramel si…nu stiu ce alta aroma. Dar in rest prefer ceaiul de menta
:)) Hapi, multa sanatate iti doresc. :heart:
Cat despre ceaiuri, am fost si eu mai demult intr-o ceainarie(asta iarna parca), prima si ultima data in viata, si am comandat ceai japonez sencha. Dragoste se numea, am scris si un articol despre experienta in cauza. :biggrin:
Nu prea accept ce mi se da, uneori carcotesc, alteori sunt impaciuitoare si las de la mine. In functie de dispozitie. Cred ca ai procedat corect, serviciile lasa mult de dorit si cred ca multi dintre cei care te servesc nu-si dau prea mult interesul. Trebuie pusi la punct, chiar daca nu intotdeauna ei sunt de vina pentru lipsa unui anumit produs. Daca a incurcat borcanele, cu atat mai mult. In general, trebuie sa fii atenta si la nota de plata. Mie mi s-a intamplat chiar de curand sa ma incarce cu o bautura pe care nu o comandasem… S-a scuzat, zicand ca “e de la caldura”… :D
Sa te incarce cu o bautura pe care n-o comandasei? Vezi, asta e o mosta de tupeu! :cwy: :wassat: Si trebuie sa fim atenti pentru ca sunt multi tupeisti si profitori in jurul nostru care se bazeaza pe naivitatea si neatentia noastra.
Dana, nu incurcasera borcanele, eu am cerut ceai verde si mi-au dat bautura pe care ei o numeau ceai verde. Aveau doua sortimente de ceai la Starbucks, ceai verde si fructul pasiunii. Deci, nu era vina lor, dar nici a mea ca nu aveam de unde sa stiu ca ceaiul lor verde are gust de menta.
Da, tu ai dreptate, de multe ori conteaza si dispozitia in care ne aflam. Uneori uitam sa ne cerem drepturile sau pur si simplu sunt prea obositi sau dezinteresati. Sau prea grabiti.
In cazul de fata ai facut ce trebuie, parerea mea. E normal, din moment ce ti-a adus altceva decat ai cerut. Pana la urma platesti, deci trebuie sa primesti ceea ce ceri, nu? De ce sa taci si sa si platesti pentru ceva care nici macar nu iti place? Am patit-o si eu de cateva ori la cafenele/baruri/restaurante si am procedat la fel. Bine, nu m-am dus sa dau cu bata :)), ci pur si simplu am fost ferma si hotarata ca s-a facut o grseala si trebuie indreptata.
Referitor la curaj si resemnare…indrazneala este foarte buna, dar trebuie sa aiba o limita. Sunt multi care cad in extrema cealalta si devin nesimtiti, impertinenti. Eu sunt in functie de situatie. Atunci cand trebuie, sau mi s-a comis o nedreptate, sau trebuie sa imi sustin o parere, etc, da, imi sustin cu neinfricare opinia/cererea/parerea. Dar stiu sa ma si resemnez sau sa tac atunci cand este cazul. Depinde de caz…
Larisa, pentru conformitate, nu, nu asa au stat lucrurile, oamenii mi-au dat exact ce am cerut, chiar de la casa, ca nu ti se aduce la masa comada la Starbucks. Doar ca eu nu aveam de unde sa stiu ca ceaiul lor verde are aroma de…menta. :blush: :angel:
Habar nu aveam cum vor reactiona oamenii aia…
Ei au fost draguti si mi-au schimbat bautura. Au dat dovada de profesionalism si de aceea am si facut acest articol, sa arat ca sunt locuri unde clientul este respectat si nu este lasat sa plece dezamagit, suparat, nervos.
Tocmai de aceea si intrebarea mea, greseala a fost a mea ca am comandat ceai verde, si cu toate astea m-am dus sa-l dau inapoi. :devil: :biggrin: :blush: :tongue:
Da, eu m-am dus cam sfioasa asa, trebuie sa recunosc ca e prima data cand imi iau inima in dinti pentru o asemenea actiune.
Sincer? Eu cred ca nesimtitii si impertinentii nu au prea mult castig de cauza. Cel putin cu mine nu le merge… Pentru ca ei, sa fim seriosi, fac un lucru rau. Mai devreme sau mai tarziu acesti oameni care ne calca in picioare si profita de noi vor fi pedepsiti. Nimic nu mi se pare mai revoltator decat nedreptatea.
Da, si eu ma resemnez. Atunci cand gresesc. Stiu sa-mi recunosc micile scapari, nu pretind ca am mereu dreptate. Dar lupt cu slabiciunile si incerc sa le depasesc.
Aha, am intels….oricum, cum ai spus si tu in comentariile anterioare, nu aveai de unde sa stii ca ceaiul lor verde are gust de menta. Mie de exemplu daca imi spui ceai verde, ma gandesc la planta respectiva, nu la un orice ceai de culoare verde….Intr-adevar poate fi cu diverse alte arome…cum ar fi menta, dar trebuie precizat, parerea mea…
Da, trebuie precizat ca altfel se nasc confuzii…si neplaceri clientilor. :dizzy:
De multe ori nu am tupeu , si eu cred ca ramaneam cu ceaiul de menta daca eram singura. Daca mai era cineva pe langa mine probabil as fi avut mai mult curaj. Intamplarea ta imi aduce aminte de un amic. S-a dus sa isi faca un contract de vanzare cumparare la firmele alea de sunt peste tot si cand i-a spus vanzatoarea; va costa 45 lei, el a exclamat : poftim ??? si-a luat actele si a dat sa iasa din incapere. In secunda doi, a venit doamna dupa el si l=a intrebat cat ar trebui sa coste ca sa fie multumit .. In final , a scos la 30 lei. SI stateam si ma gandeam ca uite de acolo au unii bani. Eu nu ziceam nimic, ma conformam si plateam .. La fel ca in multe situatii nu mai comentam..
Nici eu nu stiu de unde am avut acel curaj. Poate pentru ca imi era prea sete si imi doream nespus sa ma racoresc, sa ma relaxez la terasa, dupa o zi mai putin reusita, cu o bautura delicioasa in fata.
Da, da, de astfel de curaj, ca al amicului tau, e vorba in articolul meu. Bun exemplul tau, se potriveste perfect. Doar daca risti castigi, doar daca esti putin indraznet, daca ai astfel de initiative cand stii ca ti le permiti. Eu una nu sunt adepta riscului in situatii cand stii ca ai totul de pierdut. Mizez pe riscul calculat. Risti atunci cand esti aproape sigur ca vei castiga, nu cand ai toate dubiile si semnele din lume ca vei pierde.
Tupeu? Tupeu?? Nicidecum. Ai facut ce trebuia facut. Trebuie sa fii servita cu exact ce-ai comandat. Punct. Si tu esti finuta. La o faza de genul “Dar are culoarea verde“… eu cred ca i-l dadeam de cap. Si daca facea urat… impreuna cu masa sau un scaun, ca sa se asorteze. Mrrrr….
Stiu cum e sa ai alergii… la tine menta e cum e la mine aloe vera.
Felicitari pentru Iced Caramel Macchiato :biggrin:
Merci, Sky, dar ia zi, ca m-ai facut curioasa, iti plac produsele astea, gheata cu esspreso, vanilie(cacao) si frisca? Preferi vara un ceai sau un frappuccino? :biggrin:
:tongue: :silly:
Si ca sa nu comit o nedreptate, iti spun si tie adevarul. Cei de la Starbucks sunt niste profesionisti. Ei nu mi-au adus altceva, mi-au dat (de la tejghea) exact ce am comandat, ceai verde. Doar ca eu nu stiam ca ceaiul lor verde are aroma de menta si m-am vazut in imposibilitatea de a-l bea. Deci ei au fost draguti ca mi-au schimbat o bautura (relativ) ieftina cu una scumpa. Macchiato ala costa vreo 16 lei(cred), bine depinde si de dimensiunea paharului, ei mi-au dat unul mediu.
Ei bine, cum se numeste lucrul facut de mine, tupeu sau indrazneala? Aici ma impotmolesc eu.
Depinde de dispozitie si de cat de incalzit imi este sangele. In mod normal nu beau chestii foarte reci daca sunt incalzit/transpirat… e un soc pentru organism. Da, imi plac bauturile de genul frappuccino :tongue:.
Pai scria undeva ca “verdele” ala are aroma de menta? Pentru ca e important aspectul. Daca tot m-ai intrebat… ceea ce ai facut nu poate fi catalogat ca “tupeu”. Indrazneala… da, poate. Si nu poate decat sa-mi placa asta. Pentru ca vezi… daca in alte domenii o greseala nu neaparat poate fi reparata daruind ceva “mai mare”, ci doar facand lucrurl corect. Insa cand vine vorba de alimente si bauturi… acolo nu mai e de joaca. O alergie la “ceva” poate cauza de la simptome usoare pana la moarte (depinde de caz si alergie).
Corect?
Da, imi aduc aminte ca nu bei foarte rece, am scris eu un articol prin 2010 pe tema asta si atunci ai lasat tu un comment(parca primul tau comment pe acest blog, ma rog, pe atunci era niceeynice) :biggrin:
:cheerful: Aha, deci acum faci si o completare, nu bei foarte rece atunci cand esti foarte incalzit. Da, zici bine ce zici…
Iti dai seama ca nu scria nicaieri, poate asta e chiar reteta casei, ceai verde cu menta, stiu ca foarte multi oameni prefera menta, mai ales vara si adora acest tip de ceai. Ei bine mie mi se face rau de la ea, asta e, chiar nu am ce face…
Da, ai mare dreptate, aici chiar nu e de glumit, trebuie sa fim foarte atenti la alimente si bauturi, ma bucur ca ai expus acest punct de vedere, acum m-am mai linistit si eu…credeam ca am depasit putin limita bunului simt cerand explicatii oamenilor de la Starbucks. :biggrin: :happy: :dizzy: :ermm:
Foarte bine ai făcut. Am comandat ceai verde păi atunci aşa să fie…
Iar vânzătorul ăla mi se părea total pe lângă…
Eu când păţesc aşa ceva mă duc să îmi revendic dreptul şi apoi, după ce termin de consumat, încerc să evit acea terasă. Nu îmi place neseriozitatea şi cred că aşa e singura soluţie să îi facem pe aceşti oameni să fie mai atenţi!
Pai, Mihai, ei chiar ceai verde mi-au dat. Ceai verde cu gust de menta, habar nu am, poate aia e reteta casei, cert e ca nu au facut ei o greseala sau o confuzie, ci doar acel sortiment de ceai verde il aveau. Sau poate au crezut ca, daca lumea adora menta, si trebuie spus ca majoritatea o prefera, au tot dreptul s-o foloseasca in preparatele lor. Doar ca eu o detest.
Parca mai e o bautura cu menta, mojito se numeste, nici pe ea nu o agreez.
Tu esti un tip curajos si indraznet sau mai degraba temator, in banca ta? :ermm:
Din ce ştiu ceaiul verde nu are nicio legătura cu menta, decât poate culoarea. Nu evit terasa din teamă, ci pur şi simplu vreau să nu le mai fac vânzare pentru a-i pedepsi într-un fel pentru greşeala făcută. Poate cu mai puţini clienţi sunt mai atenţi.
Nu ştiu acum dacă la tine, vânzătorul a făcut această greşeală intenţionat sa nu, dar sunt multe cazuri în care se fac intenţionat aceste aşa zice “greşeli”. Ca să îţi dau un exemplu, ceri un suc la 500 ml (conform catalogului nu au la 250 ml), la un anumit preţ şi primeşti o sticlă la 250 ml la acelaşi preţ. Nu îmi place să fiu luat de prost! De aceea vreau să îi ard la buzunar, renunţând la serviciile lor. :whistle:
Sa stii ca nici eu nu ma mai intorc intr-un loc unde am fost tratata rau sau am mancar prost. Niciodata. Oricum sunt destule alte localuri care ne astepta cu bratele deschise, cu preturi decente, mancare buna si amabilitate din belsug. Nu suport chelnerii cu mutre acre, arogante.
:angry:
M-a distrat comparatia lor dintre ceai verde si ceai de menta. Cele 2 n-au nici o treaba una cu alta, unul e de plante, altul e verde…si nici la culoare nu mi se pare chiar verde acest ceai de menta. Cel putin cel normal e galben. Dar oricum…trecem peste. :) E foarte bine ca le-ai zis ce te deranja, si eu procedez la fel.
Mi s-a intamplat de cateva ori sa primesc mancarea cu branza deasupra (de ex) desi eu le spusesem foarte clar ca nu vreau branza. Nu-mi place branza si nu o suport pe cartofi prajiti sau paste. Mi s-a intamplat ca unii sa ia mancarea, sa curete cu furculita cascavalul si sa mi-l aduca inapoi…iti dai seama ca avea gust de cascaval, ca deja se topise. Dar la Pizza Hut de exemplu mi-au schimbat mancarea.
Si servicii ok au si la McDonalds, daca primesti ceva necorespunzator imediat iti schimba comanda. De exemplu daca iti da un suc gresit, iti da apoi sucul potrivit si-ti lasa si sucul gresit.
De obicei lanturile de restaurante, care respecta reguli stabilite in alte tari, isi respecta clientul si incearca sa-l si multumeasca, nu numai sa scoata bani de la el.
Da, Mihaela, asta a fost al doilea soc al zilei, pe care nu l-am mai pomenit in articol pentru am zis ca se subintelege: sa descopar ca cei de la Starbucks chiar isi respecta clientii si tin mortis ca acestia sa plece multumiti de la ei din restaurant. Bine, a nu se intelege ca tipii au fost foarte incantati de faptul ca trebuie sa-mi schimbe bautura…dar macar au facut-o fara sa facem circ sau scandal in locatie. Eu am vorbit frumos, foarte incet cat sa nu ma auda ceilalti si ei au reactionat…corespunzator.
Aici nu prea ne potrivim, dar am citit la Ana pe blog ceva ce m-a uimit, o alta coincidenta tipica noua, ca ai fost in Bruxelles in 2008. Culmea, si eu tot in acel an. In ce luna ai fost tu? :unsure: :biggrin:
:devil: :tongue:
Ce chestie, din cate stiu tu adori menta! Iar eu branza!
Merci pentru lamurire, eu credeam ca ceaiul verde trebuie sa contina si menta. Daca asa era la Starbucks…
Eu am fost in august. Cel putin asa cred. :) A fost un an fain, m-am plimbat o gramada…s-au ivit tot felul de oportunitati. :)
Exista ceai verde cu menta…de exemplu ceaiul verde marocan, cu menta. Dar trebuie precizat. Nu e totuna ceai verde cu ceai cu menta…asa putea sa-ti aduca ceai de trandafiri de exemplu. Exista insa si ceai verde cu aroma de trandafiri. :)
Mihaela, tocmai am intrat pe fb si scria acolo ca esti intr-o locatie unde savurezi o limonada cu menta. Aceast anunt mi-a adus zambetul pe buze… stiam eu bine ca tu adori menta. :biggrin:
:ninja: :tongue:
Nu-mi place nici cu aroma de trandafiri, cred ca si pe ala l-as fi returnat.
Da, imi place menta. :P Ceaiul de menta este printre preferatele mele. :)
Pai da, am retinut din articolele tale dedicate ceaiului. :biggrin: :happy:
of, draga mea, de-am fi mai mulţi aşa, ca tine, nu m-ar mai cataloga nici pe mine cunoscuţii drept “reclamagioaică ” :D
Draga mixy, in primul rand, bun venit pe blog
, in al doilea rand, trebuie sa stii ca e prima data cand fac acest lucru, chiar m-a uimit si pe mine curajul avut. Dar mi-a prins bine. 
:cheerful:
Sa inteleg ca si tu iti cauti dreptatea si iti impui punctul de vedere, ca nu lasi ca ceilalti sa profite de tine? Imi plac fetele curajoase, cu atitudine! Dar detest tupeul si nesimtirea. :dizzy:
bine te-am găsit !
E păcat că mulţi confundă atitudinea cu tupeul, sunt două treburi profund distincte. Punctul de vedere se susţine raţional şi se argumentează, pe când tupeul e mojicia care provoacă greaţă.
Mixy, din pacate, in societatatea romaneasca de azi, cel care primeaza e tupeul. Parca am vrea, cumva, sa ne razbunam pe cei 40 de ani de tacere si resemnare, vremurile in care nu aveam curajul sa ridicam capul si sa ne spunem punctul de vedere. :ermm:
eu n-am probleme cu menta, acum depinde de imprejurari probabil daca nu mi-ar conveni ceva as spune… cum i-am spus unuia la terasa ca mi-a umflat nota la bere ca daca vreau eu sa ii las bacsis bine daca nu nu. :)) si fireste ca am platit cat scria in meniu,fiindca m obiceiul chiar daca mergem mai multi sa pastrez meniul la masa in caz ca mai vine vreun prieten intarziat, fie ca mai doresc altceva. :biggrin: n-am probleme din astea pe dreptatea mea sunt in stare sa fac si showuri :))
:blush:
Pato, tocmai de asta nu eram foarte sigura, ca dreptatea era de partea mea. Eu am cerut ceai verde, ei mi-au dat singurul ceai verde pe care-l aveau, ce vina aveau ei ca mie nu imi place menta? Ce vina aveam eu ca ceaiul lor continea un gust puternic de menta? :biggrin: :ermm: :dizzy: :unsure:
Sa-ti dau un alt exemplu, ca sa intelegi mai bine, tu ceri o pizza de la un restaurant, pizza aia contine un ingredient care tie nu iti place, dar care nici nu e consemnat in meniu. Ei bine, in acest caz tu nu poti consuma acea pizza, ce faci? Mergi si vorbesti cu ospatarul sau cu vanzatorul sau o lasi in farfurie si pleci? Si nemanacat si cu buzunarul gol…
Iti cauti draptatea de obicei? Incerci sa iti faci cunoscut punctul de vedere? Esti un tip curajos, intreprinzator, cu initiativa sau unul fricos, timid? Despre asta era vorba…
Ai trecut vreodata granita devenind tupeist? :biggrin: :wassat:
in gasca cred ca ti permiti sa fii si tupeist :)), singur doar pe un ton calm …
In cazul asta nu stiu ce sa zic, din afara nu stiu nu mi s-a intamplat. :blush:
Exact, am vazut ca multi oameni prind curaj abia cand sunt insotiti de cunoscuti si prieteni. Oameni care singuri nu ar sti unde sa se ascunda de teama si rusine. Acest comportament pe care eu il dezavuez, il atribui unei categorii de persoane cu care nu as dori sa intru prea des in contact, carcterizate prin lasitate si prostie.
Pato, vreau si eu la Atena, tu ce cauti acolo?? Sa ne aduci multe poze sa le pui pe blog! :biggrin:
prin atena doar in treacat am ajuns, si probabil o sa mai ajung de 2 ori :)…
Pai s-a ivit ocazia si n-am refuzat :D, asa decat cele planificate si au renuntat “amicii”.
Era fi-miu llicean si a cerut o ciocolata la o alimentara iar vanzatoarea i-a dat una cu ambalajul dezlipit.Fi-miu i-a zis sa-i dea alta, vanzatoarea se ratoieste ca asta ce are, e doar ambalajul putin rupt dar ciocolata e intreaga.Si fi-miu ii zice: daca dvs. imi cereati un baton de salam si eu va dadeam unul cu membrana curatata, l-ati fi luat? Si imediat i-a schimbat doamna ciocolata: :biggrin:
A stiut ce replica sa-i dea! De obicei doar asa functioneaza treaba. Daca esti doar indraznet sau chiar badaran, nu obtii ce doresti, trebuie sa ai si putin tact si fler. Cu alte cuvinte, sa fii putin inteligent(sau smecher). :biggrin:
e laudabil ca ti-au schimbat bautura, chiar daca nu a fost greseala lor. initial am crezut ca ti-au dat ceai de menta, in loc de ceai verde.
iau atitudine cand ma simt luata de fraiera, insa cantaresc bine daca e cazul sa fac scandal sau pur si simplu voi evita locul in care am fost tratata prost. ultima data la casa berarilor desi am fost tratati toti cu badaranie, am tacut si am ales sa-l sanctionam doar la bacsis. nu sunt convinsa ca am procedat bine, depinde si de starea psihica in care sunt. am momente in care ma simt prea bine ca sa ma enervez si momente in care daca nu-i spun verde in fata parerea mea, turbez :biggrin:
Nu, nu a fost greseala lor, a fost un moft de-al meu(sa-l numim asa). Chiar nu suport menta, eram insetata si m-am dus chitita sa schimb bautura. Daca imi cereau bani, le plateam noua comanda, nu era o problema. Probabil ca ei considera ca menta e pe placul tuturor…
E laudabil, da, sunt chiar profi. Am fost placut surprinsa de atitudinea lor, iar in cazul tau am inteles de ce ai ales sa reactionati in acea zi cu mult tact, fara a face scandal sau a a protesta.
Daaaaaa, cam asa sunt si eu, simt ca explodez daca nu-ti spun eu parerea(cand cred ca am dreptate, nu mereu, evident).
Comandasem niste carnacioari cu salata, iar ospatarul a uitat sa aduca paine. Prietena mea, care avea mamaliguta cu friptura, i-a atras atentia, dar pe mine m-a mancat limba sa ii spun ca nu este necesar, ca tin cura de slabire( am 52-53 kg la 1,70 :)) ) si omul a crezut si nu mi-a mai adus. Am mancat carnaciorii cu mamaliga pe care Patricia a injumatatit-o. Dar isi ceruse scuze, vorbise politicos si o masa fara paine nu este o nenorocire.
Altfel stau treburile daca oamenii sunt marlani. Atunci simt o deosebita placere sa imi cer drepturile si sa ii pun in ipostaze jenante.
Da, o masa fara paine nu e o tragedie, dar unele alimente/mancaruri(in special cele mai grase) este recomandat sa le servim cu o felie de paine alaturi(sa nu ni se aplece, sa ni se faca rau). Ce chestie, oamenii iau de bun tot ce le spui, nu prea se prind de glume…sau nu au timp sa se prinda. :dizzy: :tongue:
Cred ca am decis sa merg sa schimb paharul de ceai “verde” impulsionata si de experienta negativa prin care tocmai trecusem. Inainte de bautura servisem niste pui la un restaurant chinezesc pe care nu am indraznit sa-l duc inapoi(era foarte picant). Dar despre asta in alt articol. :biggrin: :cheerful:
Cred ca era genul care nu se prinde la glume. ;)
Spune-mi ca nu ai mancat puiul. :)) Sau mai bine astept articolul. :))
Haha, acum am citit ce ti-am raspuns, in ce hal am putut sa scriu, e de vina oboseala, de vreo cateva nopti nu prea mai dorm… :dizzy: :ermm: Am corectat acum. :biggrin:
De cate ori luam o imbucatura, tuseam ingrozitor. Mi-a lua stomacul foc si la un moment dat am renuntat la a mai manca. Mi-a parut rau…dadusem o avere pe el. :))
Eu am patit- si mai rau. Am fost fraierit sa platesc in plus 6 luni la o companie mobila din cauza unei greseli. Daca nu “urlam” nu se rezolva nimic.
A cui era greseala, a ta sau a lor? :dizzy:
A lor,evident. Au uitat sa treaca in sistem ca am facut modificari la abonamente. Am fost nevoit sa-l platesc si pe cel vechi si pe cel nou 6 luni…
Hm, imi pare cunoscuta povestea asta, nu ai relatat-o si la tine pe blog mai demult? :dizzy: :ermm:
Ba da. S-a intamplat anul trecut.
Hehe, ai vazut ce memorie fantastica am? :)) Si sunt si modesta! :devil:
:tongue: :angel:
Am vazut,am vazut
.
Nu’s deloc subtila, stiu. :blush: :dizzy:
Nu cred ca m-as fi dus inapoi. De regula ma resemnez repede, injur in gand de cateva ori, scuip metaforic printre dinti si imi vad de ale mele.
Stiu ca ar trebui sa fiu altfe, sa ma mobilizez mai repede, dar sunt mai “moale” de regula asa ca..
maybe I should change :blush:
Ana, pai tocmai veneam de la restaurantul chinezesc unde, de teama ca voi fi refuzata, ca mi se va rade in nas, am preferat sa nu returnez portia de pui…super picant. :sick: :alien: Atat de picant incat nu se putea manca, pur si simplu iti lua gura(si stomacul) foc. :blush: Si mi-a parut asa rau…mai platisem pe el o gramada de bani. Asa ca m-am decis sa schimb tactica si sa fiu mai curajoasa. Un strop de initiativa si determinare nu strica in viata. :))
Tin minte ca acum cativa ani (8 sau 10 nu mai stiu exact) am fost în romania de ziua sotului meu. Pentru ca eram un grup destul de mare de prieteni ne-am dus la un restaurant. In afara faptului ca mesele erau murdare a venit chelnerita a luat comanda si ce crezi? Prima data au fost serviti barbati………. Strigator la cer in 5 min tot grupul statea afara si am preferat sa mergem la 25 de km la alt restaurant.
Concluzia: toata lumea din grup a amutit cand am ridicat vocea la chelnerita si toata lumea a ramas si mai paf cand m-am ridicat si fara sa ma ating de comanda am parasit localul……
Ma obisnuisem deja cu viata de aici: Clientul nostru, stapanul nostru!
Bun venit pe blog, Minnie
:cheerful: , dar unde locuiesti in prezent, in ce tara? :unsure: :happy: Nu de alta, dar imi place acel dicton, vreau si eu sa locuiesc intr-o tara civilizata, unde clientul e respectat, tratat corespunzator. :wink:
Era normala indignarea ta, nu pot sa-mi dau seama, poate chelnarita respectiva stia ca e ziua sotului tau si a zis sa-l serveasca pe el primul? :dizzy: :ermm:
Multumesc, bine te-am gasit.!!!:blush:
Nici pomeneala, de unde sa stie? Doar ca asa e in Ro mai ales un pic mai in provincie….
Unde traiesc eu? Ai fost si ai vazut nu? :wink:
Weekend placut!
Am vazut, mi-a placut, ador orasele olandeze datorita arhitecturii(preferatul meu e stilul flamand, cel cu frontoane in trepte). :wub:
Weekend frumos si tie, Minnie. :cheerful:
Foarte bine ai facut :) Eu cred ca mai demult as fi ramas la ceaiul verde, insa mai nou am devenit atat de indignata de unele servicii incat nu mai accept tratamente iresponsabile. Ca pana la urma nici banii mei nu cresc in copac.
Bun venit pe blog, Anda :cheerful:
, incet incet ne trezim si noi si actionam astfel incat sa ne fie (mai) bine. :happy:
Eu am crezut ca am fost un pic prea tupeista si am zis sa cer si parerea voastra…ca altadata sa nu mai fac.
I-am citit sotului meu articolul si mi-a zis ca ceaiul verde poate fi si de menta
Asta nu scuza ignoranta celui care te-a servit, ca la el ii verde dupa culoare :biggrin: Pe mine ma enerveaza astia de n-au habar de meseria lor :tongue:
Da, mi-a explicat si Mihaela mai sus, ca exista ceai verde marocan, cu menta. Insa puteau sa precizeze, poate nu toata lumea agrwaza menta, vanzatorul respectiv parea aerian, nici nu stia pe ce lume traieste.
Ceai verde marocan, cu menta? La voi ceaiul se vinde pe culori? Ceaiul verde este un tip de ceai obtinut din planta Camelia sinensis. Deci nu este marocan sau mai stiu eu ce, ca are adaosuri de lamaie sau menta e ok dar nu se vinde dupa culoare… Daca afla astia de aici din Olanda cad pe spate, avem si noi Starbucks dar sunt dotati baietii nu fac erori din astea….
Minnie, nu stiu ce sa zic, poate sunt eu un pic…cusurgioaica. Cert e ca nu imi place chiar orice ceai. Iar cel de la Starbucks nu era tocmai delicios… :dizzy:
Din pacate eu sunt mai retinuta in a-mi cere drepturile. Cand am cerut la Subway sandvis cu curcan si imi puneau in el sunca de curcan le-am zis ca eu am vrut sandvis cu carne de curcan nu cu sunca si mi-au raspuns ceva obraznic si pe sub mustata gen “sa mananc mici daca vreau cu carne”. N-o sa renunt iau de acolo, a fost angajatul impertinent, nu vreau sa cataloghez firma ca a avut el gura mare. Adica sa fim seriosi, una e un sadvis cu o bucata de piept de curca si una e cu cateva feliute de sunca.
Alta data am fost la un restaurant unde mi-au servit un pui nefacut la os si o mamaliga nefiarta. N-am mancat mai nimic dar n-am zis ca a fost mancarea proasta. Si nici ei n-au intrebat cand au luat farfuria aproape plina (la restaurantele care se respecta te intreaba ce s-a intamplat). Iar asta parea un restaurant care se respecta.N-am mai calcat pe acolo de atunci.
Pe vremea cand mai mancam la KFC mi se intampla frecvent sa comand ceva la pachet si sa uite sa-mi puna ori sosurile, ori salata ori paine. Din pacate mergeam pe incredere si observam abia la destinatie cand nu mai aveam ce sa fac.
Poate in multe locuri am tacut si n-am zis nimic insa in majoritatea m-au pierdut de client :) Trebuie sa invat sa si spun. Chiar daca nu obtin nimic cu asta, macar ma racoresc eu :)
Mihaela, eu cred ca astia se bazeaza pe tacerea noastra, pe bunul simt si decenta noastra. Chiar a fost obraznic angajatul de la Subway, eu i-am studiat atent in relatia cu clientii si lasa mult de dorit, nu stiu cum se face selectarea personalului, cred ca accepta pe oricine vine si lasa acolo CV-ul…
Prima data am cerut o salata, pentru ca nu stiam exact cum trebuie sa arate si ce trebuie sa contina, am primit doar legume fara carne(pui teryaki comandasem). :))
Iar la restaurantul acela unde ai primit puiul nefacut…mi se pare un total dezinteres si bataie de joc. Chiar nu le pasa de clienti!
Da, cred ca in astfel de cazuri e obligatoriu sa luam atitudine. :cwy:
de multe ori atunci cand sunt nemultumita imi spun offul, bineee sunt si cazuri in care tac sau observa lumea ca nu-s multumita chiar daca nu spun nimic
in general nu menajez atata, sunt mai rea :D
Ai fost vreodata in postura de a refuza ceva la restaurant sau terasa? Ai fost vreodata nemultumita de servicii si ai decis sa iti spui punctul de vedere? Consideri actul meu unul tupeist sau unul curajos? :biggrin:
actul tau nu e tupeist e foarte normal, si eu zic cand ceva nu e cum stiam ca tb sa fie :)
desigur ca mi s-a intamplat sa nu-mi placa ceva si sa nu mananc sau sa nu las bacsis daca nu mi-a placut servirea, dar mi s-a intamplat sa nu mananc decat putin si sa abandonez si sa fiu intrebata de ce nu mi-a placut? daca ma poate ajuta cu un alt fel de mancare? :)
si de multe ori refuz bautura daca spun ca nu vreau cu gheata, pt ca mie nu-mi place bautura racoritaore cu gheata, si subliniez mereu cand cer asa ceva dar nu intotdeauna lumea e atenta si atunci trefuz si rog sa-mi dea fara gheata :D
Da, cateodata nu sunt deloc atenti…mare greseala. In cazul cand primesc prea multa gheata, o aduci la mine, ca eu o ador. :happy: :tongue: :silly:
Ce chestie, povestea si Mihaela Alexandrescu tot pe acest articol ca ea a procedat astfel(a lasat mancarea neatinsa) si ospatarul nu a intrebat-o absolut nimic.
Dragut gest in tot cazul. Sper ca ai profitat si ai cerut altceva. :biggrin:
mie la mcdonald’s mi-au dat odata un big mac care era lipit de cutie, de la cascavalul ala topit.
si i l-am aratat ca ala nu poate fi scos de acolo, si mi-au dat si altul.
zic si altul, pt ca ala vechi a ramas la mine, ca l-am mancat cu lingura e partea a doua :)
Mi se pare normal gestul lor in acest caz! :wink:
“are culoarea verde” – mor de ras :biggrin:
Cred ca as fi facut la fel, pentru ca, pe o astfel de vreme, cand o bautura rece e ca o oaza in desert, sa-mi aduca o bautura care nu-mi place deloc e crima :silly: .
Si mai cred ca in zilele noastre, daca esti rusinos, timit, ai doar de pierdut. Am fost si eu o perioada, dar am vazut ca nu merita, daca taci odata si treci peste, va fi si a 2-3… n situatie in care oamenii vor fi obisnuiti cu caracterul tau si se vor astepta sa-i ierti…
Si eu am avut aceeasi reactie, initial omul parea impenetrabil, de neinduplecat. Apoi s-a mai inmuiat putin cand a auzit ca mie chiar imi este sete si nu am ce bea. :biggrin:
:silly: :angel: :w00t:
:biggrin:
Da, cam este era mesajul, tu ai pus punctul pe i, in ziua de azi nu se merita sa fii timid. Ai doar de pierdut si de suferit. :dizzy: Dar nici impertinenta nu e o solutie.
Pe asta se bazeaza si ei, pe clienti multi si…docili. Hai ca-i facem si pe astia! Ei bine nu-i chiar asa, acum ne-am trezit si ne cerem drepturile!
Nu. Mi se pare corect odată ce ai dat bani pe un produs acesta să fie pe placul tău. M-aş fi dus şi eu să-mi exprim nemulţumirea :biggrin: Un sandwich nou, cu pâine proaspătă şi pufuleţi neexpiraţi
dar în general îs o combinaţie între curajoasă şi temătoare.
Acuma depinde de sotuaţie
Deci tu zici ca am procedat corect? Uh, mi-ati luat o piatra de pe inima. Eu ma tot consideram vinovata si mult prea tupeista.
:biggrin: :ninja: :blush:
Prea? Poate prea putin :silly:
Adica platesti pentru ceva si sa-ti aduca un produs care iti displace total, nu mi se pare deloc tolerabil :ermm:
Pai deh, daca am vrut ceai verde. :biggrin: Altadata sa-mi fie invatatura de minte sa nu mai fac experiente din astea si mai ales sa nu mai comand ceai. :ermm: Pentru ca poti aveam surprize. E o bautura care mie nu-mi place in mod deosebit… :wassat:
Multe chestii sunt verzi pe lumea asta. Ai avut noroc c-a fost doar mentă! :D
:)) Daca pui asa problema, da, am avut noroc…pentru ca pana la urma m-am ales cu un frappuccino la jumatate de pret. :biggrin: :happy: :cheerful:
păcat că ai ajuns aşa de târziu la concluzia că,dacă tu nu dai din coate pentru ceea ce-ţi doreşti şi pentru a-ţi croi un drum clar spre împliirea ta, atunci nimeni altul n-o va face-n locul tău,dar e totuşi ok c-ai conştientizat şi că de acum încolo vei adopta atitudinea corectă. :biggrin: go, go, planet ! :w00t:
în privinţa restaurantelor şi a modului în care sunt servită îniante şi eu eram uşor reclacitrantă şi mă aprindeam dacă ajungeam să dau banii de-a pomana,dar niţel mi-am mai schimbat modul de ripostă de când am lucrat şi eu într-un restaurant şi am văzut şi partea din spatele barului, acolo în bucătărie, acolo unde are loc toată acţiunea. de multe ori chelnerul ce aduce comanda la masă chiar nu are nicio vină, pentru că el nu-şi bagă nasul printre oale sau pahare, ci pur şi simplu ridică tava cu preparatele de pe tejghea şi o plasează la masă.
daaaar . . . când vine vorba să-mi cer celelalte drepturi ale mele şi când mai şi ştiu pe deasupra că am dreptate (şi eu am cam întotdeauna,că doar…ce dracu’…sunt femeie :devil: ) . . . atunci fac ravagii şi…trec caracterizată drept..pam pam…vulcanică :whistle:
Alexandra, poate unde am fost eu mai timida si mai retrasa toata viata, abia recent am devenit ceva mai curajoasa, dar intotdeauna caut sa vad intai daca am dreptate si apoi ma iau in piept cu lumea. :biggrin: :blush: :tongue:
Da, tu ai dreptate in privinta chelnerilor, insa eu am vazut si multi care adoptau o atitudine sfidatoare, de superioritate in fata clientilor, nu prea le pasa lor daca acestia plecau multimiti sau nu. Ma gandesc ca nu prea le pasa nici macar de salariul lor sau de jobul lor…
In cazul relatat in articol, tipul(vanzatorul) a preparat ceaiul in fata mea, deci stia exact ce ingrediente folosise…
:)) Eram si mai repede decat tine in fata omului acela, sa reclam ca nu e ceea ce-am cerut. Pentru ca, la fel ca si tine, urasc ceaiul de menta :)) Nu pot bea asa ceva nici batuta.
Ii tineam si-o lectie gratis despre ceea se inseamna ceai verde si ceai de menta ;)
Chiar de foarte curand am patit ceva asemanator intr-un supermarket. Pana n-am lamurit problema nu m-am lasat. Normal, cu toata politetea necesara. Mai sunt si cazuri in care atitudinea celui ce serveste este sfidatoare si atunci schimb foaia instantaneu.
Pot sa ma laud ca, pana acum, n-am pierdut niciun astfel de “meci” :))
:biggrin: In sfarsit cineva care nu bea ceai de menta…ca pana acum toti s-au declarat fanii lui aici pe blog. Sa inteleg ca esti o persoana curajoasa, hotarata, perseverenta si luptatoare, Elly? :biggrin: :happy: :cheerful: Deci poti fi si mai apriga si mai temperamentala la nevoie… :w00t:
Pai nu aveai cum sa-ti dai seama de pe blog cum sunt in anumite situatii. Nu e nimeni care sa ma enerveze :)
Pentru ca la mine comenteaza doar persoane decente. Din fericire.
La tine au fost si nervii de pe toata ziua; daca erai relaxata si aveai o zi faina iti zic eu ca plecai cu ceaiul.
Depinde de zi, depinde de circumstante, dar daca e greseala altuia prefer sa imi fac dreptate, daca e greseala mea, nu prea am ce face.
Da, a contribuit mult si ziua mai putin reusita, dar oricum nu puteam consuma acel ceai, nu suport deloc menta. :biggrin:
:ermm: Imi doream nespus sa ma racoresc cu ceva super delicios! :happy: Si oricum nu am considerat ca aveam eu nicio vina, am incercat sa vad daca pot schimba bautura. Si am reusit! 
:w00t:
Ai povestit extrem de bine, amuzant. Oricum precis n-a fost la fel atunci când ţi s-a întâmplat. Nici mie nu-mi place deloc şi nici nu pot bea ceai de mentă. Nu doar pentru efectul respectiv ci, pur şi simplu pentru gust. Nu pot mânca nimic mentolat, la fel cum nu-mi place fisticul, la îngheţată. Dar tocmai pentru că nu-mi place se pare că mi s-a servit, din greşeală, îngheţată cu fistic, nu doar o dată, ba chiar de două ori, de-a lungul vremii. Odată am obţinut, ca şi tine o altă îngheţată şi mi-au dat, compensatoriu un nectar de fructe :) A doua oară, în altă parte, evident, a fost greu să obţin măcar schimbarea îngheţatei. Tânăra care a adus-o susţinea sus şi tare că este ceea ce am comandat. Până la urmă am plătit şi am plecat, dar am făcut reclamă negativă localului respectiv. Până la urmă a falimentat, deşi nu cred că din vina îngheţatei cu fistic pe care mi-au servit-o fără s-o comand :) Pănă la urmă se alege grâul de neghină
Multumesc, Roxana, esti prima persoana care apreciaza felul meu de a povesti, pana acum nu a mai remarcat nimeni hazul meu(eu incerc sa strecor putina ironie si haz de necaz de fiecare data cand scriu un material). :biggrin: :dizzy: :ermm:
:whistle: :ermm:
Inghetata de fistic n-am mai mancat din…copilarie, nici nu mai stiu ce gust are.
Da, se pare ca tine de fiecare local in parte, fiecare cu politica proprie… Poate, insa, ar trebui ca scopul lor sa fie servirea ireprosabila, calitatea produselor si multumirea clientului.
Stiu ca ceaiul verde e ceai verde , ceaiul negru e ceai negru , iar menta , cu toate ca e verde , nu e ceai verde . In sfarsit , ai primit un Iced Caramel Macchiato , adica o frisca racita cu caramel pe deasupra . Ceaiul verde nu l-ai mai primit ? :)
In ceea ce priveste restul , ai perfecta dreptate . Asa e .
Am mers cu ceaiul verde inapoi si l-am lasat pe tejghea. Ce era sa fac cu el? Mi-am luat frappuccino si am plecat la terasa pentru a-l savura cum se cuvine. Nu, nu am ramas cu ambele bauturi daca asta intrebai. :biggrin:
Ah , ceaiul verde era ceaiul de menta , pentru ca menta e verde ? Ceaiul verde chiar exista ca specie , asa-i zice . Ceaiul cu menta , de menta nu-i ceai verde , cu toate ca menta e verde la culoare , ca planta . Asta-i confuzia pe care a-i indus-o si tu. Consideri , cumva , ceaiul de menta un ceai verde ? Tu spui ca nu ai acceptat ceaiul verde , pentru ca avea gust de menta , tie neplacandu-ti menta , si nu pentru ca nu era ceai verde . Eu daca ceream un ceai verde cu gheata , ma asteptam sa mi se aduca un ceai verde si nu un ceai de menta . :shocked: :blink: :dizzy: :ermm: :ninja: :unsure:
Nu, nu consider deloc ceaiul verde ca fiind una si aceeasi chestie cu ceaiul de menta. Tocmai de aceea am returnat ceaiul lor asa zis verde, pentru ca mi s-a parut a fi de menta iar mie nu imi place menta!
:biggrin: :cwy: 
Ce vreau sa spun este ca ai cedat in fata unui ignorant . Cand te-a intrebat ce vrei ca sa fii multumita , ai renuntat la ceaiul verde , ai facut un compromis si ai cerut o frisca machiata , mixata si nu mai stiu cum . Ceaiul verde nu l-ai mai obtinut , nu vreau sa fac psihanaliza ieftina , pentru ca ai renuntat sa te mai certi cu el pentru a obtine ce ai cerut initial : ceai verde . Raspunsurile lui obraznice , cum ca-i verde menta , te indreptateau sa chemi managerul si sa faci scandal . Dar , poate nu e vina lor . Poate starbucksul considera ceaiul de menta , un ceai verde si atunci e o dilema semantica . Oricum , da-mi voie , cu zambetul pe buze , sa consider exemplul tau ca ne-nimerit atunci cand lupti pentru dreptul de a fi servit civilizat de chelneri mai putin obraznici si ignoranti .
Ei nu aveau decat doua tipuri de ceai, ceai verde si fructul pasiunii. Mie cel verde mi s-a parut a fi de menta. Nu aveau de unde sa-mi dea alt ceai, nu exista alt ceai. M-au intrebat daca nu vreau fructul pasiunii si am zis nu, nu ma mai intereseaza ceaiul de la dvs din local, vreau ceva ce am mai testat si stiu ca imi place.
Imi pare rau, dar articolul nu s-a dorit un episod din lupta de clasa contra vanzatorilor asupritori. Intrebarea finala nu se refera la ospatari, ci la firea omului in general. Citeste cu mare atentie.
daca te lasi calcat in picioare nu rezolvi nimic niciodata,trebuie sa iti aperi drepturile.Drepturile de cetatean European :))
Eu am impresia ca pe unii i-a afectat prea tare caldura. Astazi, am mers la Real sa fac niste cumparaturi. I-am cerut doamnei, de vreo 3 ori, 500 de grame de salam picant. S-a dus si a intrebat-o pe cealalta ceva, nu stiu ce. Am vazut ca e cam aeriana si i-am mai zis o data: 500 de grame. Mi-a taiat 3 felii de salam de 200 gr. Nu am fost nervoasa si am lasat-o naibii in pace. Ma duc la inghetata. Ii cer fetei de acolo, de DOUA ORI o inghetata de pepene galben, asta ca sa ma mai intrebe o data ce vreau. A zis logodnicul meu catre mine: oare chiar vorbim alta limba astazi?
Normal e sa ii spui respectivei/ului ce te deranjeaza. In felul acesta, nu mai repeta aceeasi greseala cu alti clienti.
Dacă tot ai zis: primul paragraf, ultimul rând partea stângă, primul cuvânt (știu că Ș e lângă Ț, dar tu ai scris fără diacritice, deci nu înțeleg de ce a apărut typo)
Merci mult, Radu, am corectat. Da, de astfel de greseli vorbeam, nu stiu de ce le fac, si mai grav e ca nu le observ. Ma exaspereaza! :angry:
Nu, Nice, normal ca nu cred ca ai depasit limita – e normal sa ne protejam drepturile de consumator.
In plus, mie mi se pare ca acel ospatar era fie prost, fie impertinent : cum adica e ceai verde, fiindca menta e verde?
Cred ca abia atunci m-as fi enervat : ma astept mereu ca in Romania sa fie tot soiul de incurcaturi, dar ma irita sa fii prostit in fata.
Scuze, am apasat pe send din greseala : vroiam sa adaug faptul ca si eu trec printr-o perioada mai putin vesela, la fel cum scriai tu la inceputul articolului. Ceva planuri esuate la care visam de mult timp.
Insa, ca amuzament, din cele ce te-au suparat pe tine in acea zi : eu ma bucur mereu cand nu gasesc nimic de imbracaminte pe gustul meu, am scuza perfecta pentru a nu da banutii pe prostii. :) E suparator doar daca imi trebuie ceva pentru o anumita situatie, un anume eveniment, atunci da.
Nici eu de obicei nu prea accept orice mi se da (sa spun asa). Daca am cerut ceva si mi-ai dat altceva, repara-ti greseala. La o adica, fara niciun gram de mandrie, sunt banii mei, iar eu cu banii mei fac ce vreau.