Zvonuri, intrigi si mistificari

Azi ma suna o colega si pe un ton foarte intrigat ma chestioneaza:

Narcisa, tu ai cumva un blog?”

Da“, ii raspund eu oarecum ezitant

Si despre ce e“, continua ea

Despre viata, sunt ganduri personale” zic eu. Chiar asa, despre ce este blogul asta? Niciodata n-am fost capabila sa-l descriu…

Dar tu de unde stii de el?”, e randul meu sa intreb contrariata

Ah, de la o colega” si imi dezvaluie numele persoanei care ii povestise despre blog.

Mi s-a parut foarte ciudat, nu doar pentru ca nu ma confesasem vreodata acelei persoane, dar nici macar nu schimbasem cu ea doua cuvinte in cele sase luni cat am fost colege in aceeasi institutie.

Da, ea mi-a povestit ca ai un blog si castigi bani buni din el“, a fost replica de la telefon care m-a lasat perplexa.

Nu ma intelegeti gresit, mi-ar fi placut sa fi fost adevarat, probabil as fi recunoscut cu oarecare mandrie ca am si o alta activitate care-mi aduce profituri considerabile, ca nu stau sa astept dupa un amarat de salariu o luna intreaga… Dar eu nu am scos niciodata un leu din blog si, mai mult decat atat, n-am pomenit prea des la job despre acest hobby, si nu pentru ca n-am vrut, ci pentru ca nimeni nu parea interesat sa ma asculte, mai ales pe aceasta tema. De cate ori aduc discutia despre blogging, oamenii incep sa caste plictisiti si dau repede sa schimbe subiectul. Asta in cazul in care nu se uita la mine ca la un extraterestru si simt nevoia sa ma compatimeasca sincer…

Nu-mi ramane decat sa ma intreb: oare de unde apar aceste plasmuiri, ce-i determina pe oameni sa fabuleze, oare n-au altceva mai bun de facut, oare din dorinta de a face rau sau de a parea ca le stiu ei pe toate? Ce-o fi in mintea lor? Or fi rodul imaginatiei lor debordante, cum ajung sa lanseze asemenea zvonuri, in fapt niste minciuni sfruntate? Oare tot asa se intampla si in presa?

Vi s-a intamplat vreodata sa fiti victima unor astfel de intrigi, rautati, inventii, in online, dar si in offline? Cum ati reactionat? Va lasa indiferenti sau va deranjeaza?

In alta ordine de idei, tocmai am fost contactata in legatura cu o reclama pe acest blog. Va invit sa ghiciti cat am cerut pentru un banner pe summerday :blush: :angel: si care a fost raspunsul clientului meu. :biggrin:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Share

95 de comentarii la “Zvonuri, intrigi si mistificari”

  1. Ohhh, eu nu ghicesc nimic :))) O sangria? :D Ce buna ar fi pe caldura asta :))))
    Pai, cred ca nici eu nu ma cunosc, iti dai seama ca toti care discuta despre mine, plasmuiesc :))))
    Ca sa fiu sincer pana la capat, nu dau doi bani pe ce se spune despre mine: pot sa zic ca sunt potent, ca sunt impotent, ca-s frumos, ca sunt slut si stirb; ca fac magie neagra, ca sunt pocăit; ca sunt miliardar sau sarac lipit. Mă doare-n basca pe care nu o port :)))
    Mi se pare culmea nesimtirii ca sa te sune cineva strict pt a te intreba daca ai blog :)))) Iti dai seama ca ea nu putea sa mai doarma daca nu afla…se perpelea in chinurile facerii :)))))) Offf, sper ca ma citeste =)))))

  2. :))))) Nu, nu era curioasa daca am blog, ci vroia sa afle ce castiguri imi aduce exact acesta. :biggrin: :w00t: :devil: Evident ca nu a fost prea convinsa cand i-am explicat ca sunt pe zero… :dizzy: :wassat: Momentan. :devil: :biggrin:
    Bun, toti cunoscutii nostri plasmuiesc, informatia e transmisa trunchiat, intrebarea care ma framanta este urmatoarea: de ce se intampla asta? De ce nu-si vad oamenii de treaba lor, de ce trebuie sa fabuleze in stil mare?
    Hopa, a luat Dinamo Supercupa Romaniei. :lol: :ermm: :ninja:
    Sa revenim, in primul moment eu sunt socata, apoi ma revolt si in cateva minute ma calmez. Imi dau seama ca nu are rost sa ma agit, gura lumii e sloboda si nimeni n-o poate opri in veci!
    Am cerut o sangria pe un banner? :)) Dar ce, clientul era spaniol?

    1. Neața! Nu știu dacă era șpaniol au ba, dar pe căldura de azi-noapte o sangria mergea :)))
      Eu nu mă șochez și cu atât mai puțin revol decât foarte rar. Așa este, gura lumii slobodă și proastă :))))
      De ce se întâmplă asta? Din nimicnicie, prostie și toate cele. Când nu ai alte scopuri în viață în afara materialismului ieftin și a plăcerilor imediate, nu faci altceva decât să bârfești.
      Da, oricine e mai bine decât ungurii de la CFR/
      Normal, a crezut că ești hoață și o minți; că ții secretele pentru tine :)))

      1. Neata, Marin, nu prea buna, dar totusi dimineata. E bine ca te lasa totul rece, eu tocmai am citit o stire scandaloasa, care are legatura cu costul unui pasaport. Este incredibill cat de scump poate fi, sunt socata! :angry: :sick: :shocked: :wassat:
        Hoata si mincionoasa…mai, hai sa nu exageram, nu cred ca are parerea asta despre mine, suntem prietene, ce naiba. :dizzy: :ermm:
        Caldura mare, mon cher :biggrin: , sa vezi cum o sa fie azi, eu sunt cu sticla de apa langa mine, cu fructele si inghetata. In caz ca iau foc, sa am cu ce stinge incendiul. :biggrin: :w00t: :tongue: Mergea si o sangria, dar cine sa mi-o aduca tocmai din Spania. Hm, care o fi bautura nationala a croatilor? :lol: :dizzy: Ma duc sa investighez. :unsure:

        1. Da, Nice. Așa-i. M-a rugat si pe mine sora mea sa ma interesez de pasaport; are nevoie de el pentru o deplasare de serviciu si costa cam 300 de lei cu tot cu taxa consulara. sau undeva pe acolo. e cam mult si mi se pare absurd; si mai vorbim de libertatea de deplasare
          Ei, nu la modul general, ci asa in chestiuni de castiguri :D
          Caldura, dar sa iti spun ce am facut azi? :)))))) La 4-5 aveam o intalnire la piscina cu colegii mei. Ei bine, eu am plecat mai devreme de acasa si am mers o ora jumate prin caldura aia de la amiaza, vreo 7-8 km pe jos :))))))
          Nu stiu care e bautura croatilor. ce ai aflat?
          Sangria tre sa fie si-n comert, nu? :)

          1. Da, Marin, bine zis, absurd! Si nici cel pe un an de zile nu e mai ieftin, in jur de 200 si ceva de lei. E bataie de joc. :angry:
            OMG!!! Eu m-am uitat special pe geam la amiaza, nu era nici tipenie de om pe strada, cum sa mergi prin canicula atatia km? :wassat: :shocked: Ai avut apa cu tine, ai fost corespunzator imbracat, ai avut palarie(sapca in cap)?
            La ce piscina ati fost? Misto! :w00t: :wub:
            Nu, nu am reusit sa-mi dau seama care este, iar sangria din comert(de la hipermarket) nu cred ca se compara cu cea din Spania… :dizzy:

            1. Neața! Yep, si oricum pentru cel temporar trebuie sa ai justificare.
              Am mers cătinel, cătinel. Eu nu pot sapca, ma enerveaza :))))). Nu stiu ce inseamna corespunzator imbracat: am avut camasa si pantaloni trei sferturi :)))) Normal ca am avut apa la mine, doar nu mergeam prin desert; erau si fantani pe drum. Piscina era a unor prieteni.
              Nu stiu, probabil ca nu se compara cu sangria din Spania, dar si acolo e diferita, la fel ca tuica noastra. Nu se face intr-un singur fel :D

              1. Neata, adica cat mai lejer, in culori cat mai deschise si materiale naturale. Nici eu nu port palarie, de aceea fac mereu insolatie, dar azi se pare ca se mai racoreste putin…
                Misto sa ai asemenea prieteni. :cheerful: :cool:
                Apropos de tuica, cred ca asta e si bautura croatilor, slibovita… :dizzy: :ermm:

    1. In my dreams! :whistle: :alien: Daca ar fi blogurile asa profitabile, toata lumea si-ar deschide unul in speranta ca va deveni milionar in scurt timp.
      Hai ca ti-a facut o mare bucurie Dinamo in seara asta. :biggrin:

        1. Cum adica dupa atatea suparari, ca tocmai castigase si Cupa? :dizzy: :ermm: Ei, lasa ca au fost laudati de comentatori, Dinamo, se pare, arata excelent, e pe drumul cel bun. :biggrin: :unsure:

  3. Si eu am prieteni care cred ca eu castig doar din simplul fapt ca scriu! ca si cum m-ar plati blogspot sau nu stiu cine sa scriu eu despre vacantele si viata mea! deasemenea se intreaba unde ar putea sa se inscrie si ei sa inceapa sa scrie despre asta, pe bani! :)

    Eu ii las sa creada ce vor, schimb de obicei subiectul. Pana la urma sta doar in mainile lor sa isi faca blog si sa ajunga sa castige bani :)
    Ca e usor sau nu, se vor prinde ei pe parcurs …

    Eu nu am zis decat la maxim 10 persoane din viata mea ca am blog dar multi m-au descoperit singuri! chiar de la mine din oras, o data mi-a scris pe mail fosta profesoara de informatica ca eu am poza in banner pe blog si ma urmareste, ca e mandra de mine :) Ma simt bine! multi imi scriu pe mail si pe facebook, si cei ce ma stiu in realitate si cei care nu. Eu nu am facebook personal, e facut ca Aliceee Traveler deci nu ma gaseste nimeni prin cautati :) Sincer blogul meu e prea despre mine si nu imi place sa il fac public, printre cunoscuti, dar daca ei ma citesc, nu am cum sa opresc asta! dar nici nu o sa fiu eu cea care le zice sa citeasca, niciodata!

    Cat despre pret, nu stiu cat ai cerut, dar oricat ai cere, vor zice ca e prea mult! :)

    1. Pai de ce crezi ca m-a intrebat colega mea de blog, tot in ideea ca isi deschide si ea unul si poate poate castiga un banut in plus. Mai ales ca o alta o informase ca treaba e super profitabila… :lol: :whistle:
      Asa e, Alice, ai mare dreptate, am realizat si eu ca e mult mai bine sa nu te citeasca familia, prietenii si cunoscutii din offline. Asta in cazul in care relatezi chestii mai intime, mai de suflet asa. In cazul in care faci unele confesiuni, poate povestesti chiar despre ei, nu cred ca le-ar pica prea bine. Plus ca personalitatea din online e mult diferita de ce stiu ei in offline…cred ca vor avea un soc cand vor descoperi anumite detalii…

      Hehe, cine stie cunoaste! :biggrin:

  4. era o vreme… cand ma consumam pentru barfe si sosoteli de genul asta…
    intre timp insa… mi-am dat seama ca nu merita atentie… si ignor cu brio… nu ma mai deranjeaza…
    duminica minunata iti doresc…

    1. Nu merita sa te consumi atat timp cat nu-ti afecteaza imaginea, cat timp nu te prejudiciaza in mod direct, dar daca asta se intampla, nu stiu, poate incerci sa dezminti zvonurile, sa ai o discutie lamuritoare cu persoana care le-a lansat sau cu tot colectivul, incepi sa bati aproporuri, daca direct nu-ti vine sa vorbesti despre asta etc. Nu stiu daca cea mai buna solutie e sa stai cu mainile-n san si sa lasi zvonurile sa circule fara sa incerci sa le opresti cumva. Sa schimbi ceva din perceptia gresita a celorlalti.
      Duminica asa cum iti doresti, ovi. :happy: :cheerful:

      1. merg pe principiul ca… cei care doresc cu adevarat sa stie cum sunt… ce sunt… nu apleaca urechea la barfe ci cauta sa ma cunoasca pe mine… direct de la mine…
        cine asculta barfele… si le crede… cu toate ca are posibilitatea sa ma cunoasca direct… insemna ca nu marita sa-mi fie aproape…
        spun iarasi… ca nu am fost mereu asa… cu fost vremi cand ma imbolnaveam de ciuda unor barfe… dar… am relaizat ca este gresit… apoi am ajuns sa nu mai imi pese… si acum ma simt minunat…

  5. De ce barfesc oamenii? Pentru ca le face o deosebita placere sa vorbeasca despre altii, sa afle lucruri pe care nu le stiau. Iar dorinta de a fabula, pai na.. daca nu prea mai ai ol barfa interesanta, incepi sa le creezi tu. :dizzy: Sau, alta varianta, e ca atunci cand spunem ceva despre o persoana ne spunem si parerea, facem niste presupuneri… problema e atunci cand cineva nu delimiteaza “stirea” de parerea personala… si asa pot aparea lucruri despre tine, despre care nici nu stiai :biggrin:

    Cred ca fiecare persoana e, la un moment, subiect de barfa… insa pe mine e ultimul lucru care ma intereseaza. Nu le dau niciodata atentie, nu merita…

    Cat despre pret, greu de ghicit :lol: As zice ca e o suma maricica, avand in vedere ca multa lume cred ca ar vrea reclame pe blogul tau :happy:

    1. Paul, motivele expuse de tine sunt corecte, reale, eu stiu ca lumea barfeste, ca discuta pe la colturi despre una, despre alta, ca te judeca si te eticheteaza, mai, dar cum e posibil sa infloresti tu in halul asta despre o persoana pe care nu o cunosti catusi de putin, cu care nu ai vorbit niciodata in viata ta, practic despre o straina?
      Eu inteleg ca barfa e o practica curenta in ziua de azi, dar tintele sunt de obicei persoanele apropiate, “prietenii”, rudele, cunostintele, nu strainii! Asta e prea de tot! Si aveam pretentii, ca isi da aere de mare cucoana… Pai daca esti doamna, cum sa te pretezi la asemenea lucruri care nu-ti fac deloc cinste? :dizzy: :wassat:
      Bun, nu le dai atentie, dar daca iti prejudiciaza grav imaginea, nu incerci sa lamuresti putin lucrurile? Ii lasi asa pe oameni sa creada ce vor?
      Ai ghicit! Dar numai prima parte, e vorba, intr-adevar, de o suma frumusica. Despre partea a doua, cum ca lumea ar vrea ceva pe blogul meu, sincer, ma cam indoiesc. :biggrin: :unsure:

      1. Bine, daca e ceva total gresit, si-mi afecteaza mult imaginea, normal ca incerc sa lamuresc lucrurile…
        Cum ziceam, toata lumea barfeste… pe oricine. Da, si strainii, tocmai de la ei pornesc cele mai fabuloase povesti, pentru ca nu ne cunosc deloc…

        1. Scuza-ma, dar atunci o fac din pura rautate. Altfel nu-mi explic de ce ajung atat de departe. Paul, una e sa-ti dai cu parerea, ca omul e urat sau e frumos, ca a gresit sau, dimpotriva, a procedat corect, ca nu trebuia sa faca un anumit lucru, dar alta e sa fabulezi de genul asta, sa-i pui in carca unui om fapte pe care nu le-a facut niciodata. Fapte care ii pot afecta grav imaginea…mai ales intr-un colectiv. Sau poate o fi mitomana? :ermm: :dizzy:

            1. Exact, Paul, ai pus punctul pe i. Despre asta e vorba, despre invidia feminina(care vine la pachet si cu rautatea specifica). :biggrin: :dizzy: :sick:

                1. Cu atat mai grav…ma sperie treaba asta. Si e foarte corecta observatia ta, desi noi incercam sa ne mintim sa spunem ca doar femeile sunt cele rele. :dizzy: :ermm:

  6. “Cum, adica, X are blog, face si bani cu el, si eu am ramas mai prejos? Si nici macar nu ne “vinde” si noua secretul obtinerii de bani doar scriind despre gandurile sale? As putea face si eu asta ca doar e atat de simplu!”
    Sa stii ca monologul asta imaginar chiar le trece multora prin cap, probabil cu alte cuvinte.
    De aceea eu nu am facut public faptul ca am un blog. Nimeni dintre cunostintele mele nu stie. Absolut nimeni. Nici macar parintii mei, nici sora mea. Ce sa mai spun de prietene! Observa ei ca petrec cateva ore bune pa ner dar pana acum i-am vrajit…nici macar o banuiala :))
    In fine, oamenii asa sunt, multora le place sa fabuleze. Asa se simt bine unii, face parte din firea lor. Eu ma feresc sa spun si adevaruri despre oamenii pe care-i stiu. Sunt o persoana discreta. Mi-ar placea ca si altii sa fie la fel, insa m-am linistit deja: nu este asa.
    Desigur ca si altora li se intampla la fel, si in presa e multa dezinformare. Victima a unor intrigi poate ca am fost. Le-am spus oamenilor adevarul. Unii au inteles, altii nu. Treaba lor. Nu m-a mai interesat. Cea mai buna metoda e ignorarea. Respectivii se otravesc cu propriul venin :))
    O duminica frumoasa!

    1. Ai procedat perfect, Elly, poti sa scrii linistita tot ce-ti trece prin cap, fara teama ca cei din familie sau din cercul de prieteni ar putea sa-ti afle gandurile, parerile si eventual sa fii gresit inteleasa sau judecata. Eu am spus tuturor apropiatilor, dar am marele noroc ca nu sunt deloc curiosi, nu sunt pasionati de cititul blogurilor. Nu am chef oricum de priviri indiscrete aici pe blog pentru ca mereu dau din casa… :biggrin: :dizzy:
      Da, e multa dezinformare, partea rea e ca omanii iau de bun tot ce apare in presa, nici nu prea ar avea cum sa verifice cat de veridice sunt acele dezvaluiri.
      Eu incerc de fiecare data sa prezint oamenilor si varianta mea de poveste, nu las lucrurile asa, fara sa fie lamurite. De cele mai multe ori insa nu sunt crezuta pentru ca lumea te judeca prin prisma propriilor experiente, conceptii si pareri.
      Duminica placuta si tie. :cool: :cheerful:

  7. Mda… eu am fost victima unor zvonuri nu foarte dragute si am trecut prin situatia aia cu hohote de ras si ceva regrete. In final adevarul iese la suprafata, si in finalul mai final :lol: nici nu mai conteaza ca s-a intamplat.
    E unul dintre lucrurile care nu mi-au placut absolut niciodata si la fel ca si tine ma intreb cum pot unii sa afirme diferite chestii asa, fara nici o jena…

    1. Silvia, uneori nu esti crezut sau lumea nici nu catadicseste sa mai verifice ce a auzit prin targ, ia totul de bun. E mai convenabil asa, nu? Cred ca ne e mai bine cand aflam ca si altii o duc rau sau gresesc. Practic, ne bucura raul altuia. Pe de alta parte, mai intervine si invidia feminina, si de aici pana la fabulatie e doar un singur pas.
      E perfect daca poti privi totul detasat, cu zambetul de buze, eu am un spirit pronuntat de justitiar si incerc de fiecare data sa-mi fac dreptate, sa fac lumina in treburi dubioase. Ca nu mereu reusesc…nu mai e vina mea, pentru ca oamenii vor crede mereu doar ce vor ei sa creada, ce le convine sa creada. Intotdeauna minciuna e mai frumos impachetata decat adevarul.

  8. Normal ca mi s-a intamplat asa ceva ca doar nu locuiesc pe Marte. Mi-as dori uneori…..
    Dar pe mine nu ma mai mira chestiunile astea …eu ii radeam tipei in nas si-i spuneam ca o data pe saptamana primesc si un stripper acasa-gratuit. Taman ca sa am inspiratie pe blog
    Hai ca-s curioasa si eu cat ai cerut pe un banner. Si depinde cat de mare e ca daca se vede bannerul cand intru si nu se vede summerday….e problema :)

    1. :)) Tare faza cu stripperul, dar daca ii spuneam asta chiar ma credea si era mai rau. Iti dai seama cum se ducea apoi vorba prin targ? :lol: :ninja: :alien: Nu e de glumit cu asa ceva… :dizzy: Daca ei au fost capabili sa nascoceasca asta cu blogul, nici nu vreau sa stiu ce iesea daca le dadeam apa la moara, daca le alimentam imaginatia bogata. :lol: :biggrin:
      Nu era un banner in header, era de pus in sidebar, momentan nu pot sa divulg, astept sa vad daca ghiceste cineva fix suma ceruta. :silly: :w00t: :whistle: Si care a fost reactia omului… :biggrin: :devil:

      1. Pai din cate im aduc aminte nu mai lucrezi acolo….sau ai ramas pana la urma? Eu ii lasam sa viseze si sa-si roada unghiile, le puneam imaginatia pe foc. Si asa reputatia ta nu tine de ceea ce gandesc sau spun unii :)
        Abia astept raspunsul la chestia cu advertisingul

  9. Da, am fost de multe ori pusa in situatia sa se fabuleze/interpreteze lucruri mai ales in offline si pot sa spun ca nu ma lasa indiferenta. E ok sa vorbeasca lumea ce vrea despre lucruri adevarate insa urasc din tot sufletul neadevarurile si nedreptatile. Am suferit o data asa de tare ca m-am si imbolnavit de stomac, asa eram de revoltata de faptul ca fusesem interpretata complet pe dos de catre cineva care se pare nu mai vorbea cu mine de luni de zile si eu nu stiam de ce (de la o tampenie care nici macar nu era adevarata!!!!) Asa mi-am dat seama ca realitatea e doar la cine o traieste. Tot restul lumii vede si aude numai ce vrea si numai trecut prin prisma frustrarilor si experientelor personale.

    Experientele astea m-au invatat pe mine sa fiu intelegatoare cu cei din jur si sa fac tot posibilul sa iau lucrurile asa cum sunt ele si nu sa stau eu sa fabulez pe seama lor si sa tes tot felul de povesti care se intampla doar in capul meu.

    Nici eu nu prea vorbesc de blog la job, sunt putini colegi care au rabdare sa citeasca vreo postare, nu e genul lor de activitate.

    Si daca ai face bani buni din blog, ce? De ce e asta un motiv asa de discutie generala printre colegi? Vor sa invete si ei sa fure meserie sau cum? :)) E neplacut totusi ca s-a dus mai departe o vorba neadevarata si te inteleg. Mi s-a intampla mie de exemplu sa imi citeasca soacra o postare si sa priceapa nu stiu ce tampenii si sa ma comenteze cu toate colegele si neamurile si vecinii. A fost foarte neplacut. Mai ales ca intelesese total PE DOS ce scrisesem acolo. Si evident ca dupa ce i-am explicat si a inteles… nu s-a mai dus sa rectifice si cu restul lumii. Toti au ramas cu impresia ce naspa am scris eu. Desi nu scrisesem nimic de ea ca eu ma feresc maxim sa scriu despre alti oameni (mai ales despre cei care s-ar putea simti cu musca pe caciula).,

    La banner nu ma bag la ghicit. Insa eu personal sunt de acord ca un blogger sa mai faca si reclama atata timp cat spatiul de reclama nu depaseste pe cel de postari (am vazut situatii), nu mi se pare nimic in neregula si citesc cu placere blogurile care au si reclama (mai aflu si eu una alta).

    1. Mihaela, in astfel de cazuri, cand vad ca omul nu mai vorbeste din senin cu mine, ca nici macar nu ma mai saluta, eu nu ma mai duc in veci la el. Pentru ca daca nu a avut bunul simt sa ma intrebe pe mine cum stau lucrurile, daca nu si-a luat nici macar 5 minute din pretiosul lui timp liber pentru a verifica daca e adevarat sau nu ce auzise/crezuse el despre mine, atunci nu merita sa incerc sa lamuresc situatia. Pentru ca dezamagirea ar fi totala…
      Foarte adevarata concluzia ta cu realitatea, iar oamenii nu vor in ruptul capului sa se puna in locul celuilalt, cu alte cuvinte, refuza sa-i inteleaga trairile si punctul de vedere.
      Nu stiu ce sa zic, chiar nu am auzit pe nimeni din offline sa vorbeasca de blog si blogging. Pana la urma, suntem foarte putini noi, posesorii de bloguri. Iar ceilalti din jur cu greu ne accepta aceasta ocupatie. Eu sunt intrebata, primul lucru, despre profit, concret, vor sa stie cat imi iese afacerea. Cand incerc sa-i lamuresc ca nu e nicio afacera, se uita mirati la mine si ma compatiment. Ce hobby mai e si asta, par ei a se intreba? :biggrin: :ermm: :angry:
      Inca eu nu sunt foarte convinsa ca e bine sa-mi monetizez blogul, nu stiu, dar ceva ma opreste. Au inceput sa apara si ofertele, ma rog, destul de timid, dar nu pot spune ca nu au fost deloc. :biggrin:

      1. Dezamagirea a fost totala insa era vorba de cineva din familie asa ca n-am ce sa fac. Dupa vreun an si-a revenit insa a parut ca si cum ea a lasat de la ea. Am zis ca n-are niciun rost sa mai comentez nimic pe tema subiectului insa clar s-a schimbat si in atitudinea mea ceva de atunci. E un sentiment de… ne vedem si ne conversam doar cand trebuie pentru ca e clar ca n-am cu cine discuta. Poate trebuie sa mai treaca niste ani sa se maturizeze. Desi am vazut eu oameni si de 50 de ani care nu s-au mai maturizat nici pana acum…

        Da, m-a mai intrebat si pe mine lumea de ce am blog si ce fac cu el fara sa inteleaga exact ca este un hobby ca tooate hobby-urile.

        Parerea mea este ca daca sunt oferte de reclama la produse pe care chiar le-ai folosi si le-ai recomanda sincer… nu vad de ce n-ai si castiga ceva din asta :) Nu prea inteleg daca recomanda cineva ustensile de pescuit daca uraste pescuitul dar in rest…. Am dat si eu un exemplu :) Mult succes in orice alegere ai face pana la urma!

        1. Da, daca e din familie trebuie sa faci intr-un fel sa salvezi aparentele, mai ales daca tineti mult la relatiile de acest gen. Eu cred ca unele prietenii sunt compromise pe viata, mai ales daca comunicarea e deficitara…
          Poate ca suntem noi, cei cu blogurile, persoane ceva mai visatoare, iar ceilalti sunt mai practici. Sau poate nu cunosc definitia cuvantului hobby…
          Multumesc mult, Mihaela. :heart:

    1. Nu, Adelina, excursia in Croatia o fac pe banii mei, din martie tot strang euro sa am cu ce merge acolo… Am scris mult pe marginea subiectului… Merg in circuit, nu se pune problema de all inclusive.

    1. Ah, pai nu era vorba de pareri si nemultumiri, ca de astea nu-mi pasa nici mine, asta mi-ar mai trebui, la cati ma contesta…
      Eu ziceam de inventii, de mistificari, calomnie…una e sa zica cineva: nu-mi place de Nice si alta e sa inventeze ditamai minciuna gogonata despre mine.

        1. Pai da, nu poti opri gura lumii, dar eu cred ca trebuie sa punem piciorul in prag si sa lamurim lucrurile(sa spunem adevarul, sa ne aparam). Chiar asa sa zica oricine de noi ce vrea si noi sa stam cu mainile-n san? :ermm: :unsure:

  10. a zis probabil, dincolo era mai ieftin :D

    Eu voi zice ca am castigat din blog bine… cand o sa-mi permit sa-mi cumpar un chevrolet camaro exclusiv din veniturile din blog. :blush:

    1. :biggrin: Pai tu cat crezi ca am cerut pe un banner? Ce suma?
      Aolo, cred ca va curge multa apa pe Dunare pana vei castiga tu banii necesari pentru Camaro? Sau il vrei second-hand? :lol: :ermm: :dizzy: :unsure:

  11. Am citit toate comentariile (nespecific mie de multe ori, da…yuhuu, recunosc, citesc doar articolul cap-coada, dar de regula comentariile doar le “scrollez’ cu privirea) si am vazut ca nimeni nu a dat nicio suma exacta.
    Ma bag eu la ghiceala, sa zicem ca ai cerut in sidebar pt o luna 50 de euro? :blush:

  12. Ha, asta e ne e natura, cand aflam ceva de vecinu incepem sa ne fabulam..sau cel putin unii dintre noi. Ia uite, si-a facut gard nou..hm deci castiga bine, si parca lucra si la banca, da clar a incheiat un super contract si s-a scos, sunt plini de bani astia..si tot asa … Se aplica in cazul de fata, a aflat colega ta ca ai blog, cineva i-a spus ca sigur castigi bani din el si nu a fost mult pana a facut “legaturile” :))) Sufera de scenarita. De obicei sunt nepasatoare si chiar ma amuz pe seama zvonurilor . SI da, cred ca asa se intampla si in presa de scandal mai ales.. :w00t:
    Cred ca ti-au oferit suma fabuloasa de 10 euro…sau ceva din produsele lor.. depinde ce vand si la ce vor sa faci reclama. :smile:

    1. Pai in cazul asta sa se angajeze la Cancan…ca poate se castiga mai bine ca la jobul actual. :devil:
      Nu, Marmotica, ei nu mi-au oferit mie nimic, m-au intrebat cat i-ar costa sa-si puna un banner pe blogul meu, iar eu le-am spus pretul. :biggrin:

  13. @Nice… people are f**ked up…
    Nici macar eu n-am idee ce tampenii circula prin oras despre mine. Ca fac, ca dreg…
    Uneori… pe cat te stradui sa explici cum sta treaba, pe atat cei care baiguie ceva despre tine te inteleg mai prost. Cel mai simplu raspuns e unul scurt. La obiect, sau nu… dar sa le inchizi gurile.
    Am avut parte de aberatii din partea unora… si online, si offline. In ambele cazuri… daca mi se pune pata, dau cu “insecticid”. Sunt situatii in care ma uit la unii oameni de parca ar fi niste gandaci de bucatarie, buni de strivit cu piciorul. Ce sa fac… sa-i strivesc? Pe naiba… ii dau “mai incolo”, nu-mi murdaresc “incaltarile”. In cele din urma le dau “ignore”. Si viata continua.
    :wink:

    1. Eu cred ca suntem bolnavi de scenarita, adoram sa inventam si sa spunem povesti celor care au timp si chef sa ne asculte. Povesti despre altii…ca deh, despre noi e mai greu. :biggrin:
      Bine, eu am inteles ca terapia prin barfa e la moda si da roade, te calmeaza si iti alunga stresul, dar una e sa critici si sa-ti dai si tu cu parerea, sa judeci o persoana, si alta sa inventezi, sa fabulezi. Asta inseamna minciuna si e destul de grav…
      Da, normal ca trebuie sa dai un raspuns scurt si cat mai ferm cu putinta pentru a le inchide gura si apoi ignore. Eu zic ca procedezi foarte corect! :biggrin: :wink:

  14. Nice :))) da, ti-am spus ca avem multe experiente (si placute dar si din astea paguboase) in comun. Probabil suntem noi mai fraiere in ochii celorlalti de isi pot permite sa lanseze zvonuri fara nici o baza.
    Am patit-o si eu acum multi ani intr-o colectivitate mai mare. Eu stateam in coltul camerei, nu sesizase nimeni cand intrasem.
    Iar una din tipe care acaparase toata atentia povestea ceva cu foc. Am devenit si eu atenta, sa vad ce ii captase pe toti in halul ala. Tipa povestea … despre mine. Si tocmai spunea ce faceam chipurile eu in acel moment. :))))))
    A fost savuros momentul.
    De atunci am invatat ca unii au tupeu nemarginit, i-am clasat drept barfitori si i-am lasat in lumea lor. Care nu-i si a mea.
    p.s. fiindca citeam mai sus la comentarii, din pacate nici eu nu am spiritul negocierii. Nu stiu cum resimti tu chestia asta, dar mie mi se pare ca am un mare defect in ziua de azi nestiind sa negociez.

    1. Mihaela, sa-ti raspund cu sfarsitul…eu cand vine vorba de chestii de suflet nu negociez. :smile: :dizzy: Iar blogul e unul din acele lucruri de suflet… :heart: Dar in rest da, ai dreptate. Faza e ca nu mi-as pune pe blog un ditamai bannerul pentru o suma derizorie… Sa fim seriosi, ce sa fac eu cu 10 euro? Bine, nici cu 50 nu faci mare lucru, dar daca contractul e pe 3 luni…
      Intamplarea ta m-a lasat mai perplexa(daca perplex permite grad de comparatie :lol: ) decat ce mi-au auzit mie urechile zilele trecute. E uite exact acest gen de tupeu, nemarginit, il detest eu.
      Sper ca tipa si-a pierdut toata credibilitatea din acel moment… :dizzy:

  15. Poate nu din rautate a zis colega ta ca ai castigat bani din blog…unii nu prea stiu ce e cu blogurile astea si presupun ca daca scrii pe el, castigi bani din el. Dar cine stie…
    Nu-mi amintesc acum daca am fost victima unor intrigi sau nu, presupun ca da, dar am trecut peste si am uitat. :) Insa imi amintesc ce mai pateau prietenele mele, cum erau barfite si li se inventau o gramada de porcarii. Asta e viata…Eu sunt mai detasata de tot, am invatat sa nu mai pun suflet, sa nu ma apropii foarte mult de persoane in care nu am incredere. Cred ca am o singura prietena careia chiar ii povestesc de toate, in rest pastrez pentru mine.

    Ah, si sa stii ca blogul meu e destul de invocat in discutiile cu cunostiintele si prietenii. Mai mereu ma intreaba de el, cum merge, imi povestesc ce au mai citit, ce le-a placut. :) Si nu stiu, e placut. :P

    Cat ai cerut ptr un banner? Eu in locul tau as fi cerut 50-100 lei/luna, in functie de nr de vizitatori unici. Probabil clientul a fost nemultumit de pretul prea mare, nu? :)

    1. S-ar putea sa ai dreptate, Mihaela, tipa sa fi zis asa din pura ignoranta… Adevarul e ca multa lume crede ca tot ce zboara se mananca… :whistle: :ermm: :dizzy:
      Da, da, e invocat si al meu, tot asa ma intreaba, cum merge afacerea, ce profit am. :angry: :pouty: :tongue: Cand aud ca afacerea nu prea merge, imi spun ca e pierdere de vreme, ce-l mai tin, sa-l inchid si sa fac ceva serios, ceva ce imi aduce bani buni. :cwy:
      La mine in familie nimeni nu-mi intelege hobby-ul, nici macar parintii. Toti sunt impotriva lui desi nu l-au accesat niciodata… De prieteni nu mai zic.
      Am cerut 50 de euro si evident ca nu ma asteptam sa accepte. Dar nu pun bannere pe blog pe sume derizorii. Blogul nu e o afacere pentru mine, e un lucru de suflet. :heart:

      1. Parintilor mei le place blogul meu. :) Si viitoarea mea soacra il citeste si mai si comenteaza din cand in cand. :P
        50 euro e o suma marisoara. :) Pentru un an sau pe luna? Dar e bine sa ceri o suma care sa te multumeasca, ca altfel iti va parea rau.

        1. Da, ai niste parinti si socrii de nota 10, am observat comentariile dansilor. :cool: :cheerful: Foarte frumos, mai rar asa ceva… :happy:
          Mihaela, era un site de pocker, sa fim seriosi…ce faceam cu 100 de lei pe luna? Sau cu 50 de lei? Am cerut 50 de euro pentru ca era un contract de 3 luni si m-am gandit ca, daca prin minune accepta conditiile, nu mi-ar sta rau cu 150 den euro in buzunar…mai ales ca se apropie plecarea in Croatia.
          Dar vorba Alicei, oricat ai cere lor li se pare mult. Eu cred ca ei se asteptau sa le spun 1 euro. :angry: Probabil ca sunt si unii care cer atat. Tu cat ai fi cerut pentru blogul tau(la numarul tau de vizitatori unici)? Pato mi-a spus ca greii blogosferei cer si 300 de euro/luna.

          1. Eu nu cer asa de mult…poate daca stiam ca se cere asa, ceream, dar am cerut in functie de cum am crezut eu. Avand in vedere ca e site de poker, as fi cerut vreo 150 lei/luna, dar banner mic, de 150X150. Oricum, din cate am vazut eu, firmele prefera sa se scrie despre ele, decat sa apara un banner. Este mai eficient un articol.

            1. Da, am avut si propuneri de articole pe blog(gen guest post) din partea unor firme, dar nu m-au tentat… Eu cred ca tu ai dreptate, ei prefera articolele sau link-urile in blogroll.

  16. In online am patit-o cu agentul 000, dar mi-a trecut repede. Unii chiar sunt invidiosi, frustrati sau pur si simplu nu au subiecte de discutie si atunci se reped ca vulturii asupra celorlalti.
    In rest, ma supar destul de rau daca aud barfe in spatele meu.
    Ceea ce m-a amuzat pe mine a fost faptul ca pareai sa descri propriile mele cunostinte, care sunt la fel de interesate de blogul meu.
    Daca 50 de euro pentru o reclama pe un blog bun li se pare mult… Ei chiar au sanse sa se faca cunoscuti prin intermediul tau, dar probabil prefera sa plateasca cate 1 euro mai multor bloggeri dispusi sa accepte.

    1. Vienela, daca era o firma mai serioasa, o firma care imi placea, de la care foloseam produse uzual, poate ceream alt pret, dar pocker online? :wassat:

  17. Am primit cateva propuneri de vanzare link dar am spus pas, fara 100 Euro banner nu discut. 100 pe luna, nu an. Si am un blog mic, daca il aveam mare fara 1000 Euro/luna nici nu se punea problema.

    1. Eu am cerut 50 de euro pe luna, contractul era doar pe 3 luni. Petre, era un site de poker online… :sad:
      Dar ce se intampla cu blogul tau, ca nici nu pot posta!! Daca vrei un host de incredere, poti apela la blogway, extensiile .com si .info sunt foarte ieftine, cativa euro pe an, pana in 8.
      La .ro e ceva mai scump…eu dau 25 de lei pe luna.

      1. Acum o luna am cumparat hosting de la o firma romaneasca, nu mai conteaza care, una din multele laudate, si se pare ca consum prea multe resurse, nu doar blogul caci pe acelasi server am mai pus si inca 3 site de stiri, dar fara trafic mare. Eu nu consum atat de mult cum sustin ei, dar se pare ca am fost oarecum inselat necitind toata pagina lor de conditii.
        Acum caut un hosting de afara, probabil undeva la 5 Euro/luna, insa abia de saptamana viitoare voi reusi sa fac ceva, caci am mult de munca la serviciu si nu prea mai am timp de net si blog.
        Oricum, in cel mai scurt timp posibil voi reveni la pasiunea mea: blogul.

        1. Te astept sa revii, Petre, eu ti-am tot accesat blogul si m-am cam speriat cand am vazut schimbarile majore de pe el. Sper sa rezolvi cat de curand cu noul host si in condititii avantajoase. :smile:

  18. “De cate ori aduc discutia despre blogging, oamenii incep sa caste plictisiti si dau repede sa schimbe subiectul.” – asta păţesc şi eu şi foarte rar vorbesc despre blog.
    Ştii ce cred eu? Că a citit printre rânduri în bucăţile de articole unde vorbeşti despre bani şi a înţeles total greşit sau cum a vrut ea :tongue:
    Am fost o singură dată unul dintre aceşti oameni. O greşeală din care am învăţat dar pe care o regret. Eu personal am făcut-o ca să atrag atenţia.

  19. Nici mie nu-mi place sa vorbesc de faptul ca am blog, dar era un tip care nu ma suporta si deghizat in spatele unui url de google si a unui nume cel putin confuz (dxjuhek) s-a gaist sa-mi atace blogul, ca-mi inventez viata, ca as putea sa nu mai traiesc in planuri paralele ca-s o nulitate si as putea sa merg sa ma sinucid mai bine. Aia a fost urat si de-aceea nici nu am prea strigat in gura mare, desi n-am nimic de ascuns. Si la mine cand auzeau ca am blog, oau , ce tare. Altii ma intrebau la ce-mi foloseste, gen ce, numai scrii acolo pe el?(ca ce chestie?! :ermm: ) Oamenilor le place sa fabuleze si sa scoata ce-i mai rau, mai scandalos dintr-un lucru ca sa-l judece, decat incerce sa dezlege lucrul asta sau daca nu, sa ramana indiferenti. Gen respecta ce fac si lasa ceea ce nu-i intereseaza la cei pe care-i intereseaza. Pe mine de m-ar intreba cineva neasteptat, cred ca mi s-ar taia picioarele :w00t:

  20. Nici mie nu-mi place sa vorbesc de faptul ca am blog, dar era un tip care nu ma suporta si deghizat in spatele unui url de google si a unui nume cel putin confuz (dxjuhek) s-a gaist sa-mi atace blogul, ca-mi inventez viata, ca as putea sa nu mai traiesc in planuri paralele ca-s o nulitate si as putea sa merg sa ma sinucid mai bine. Aia a fost urat si de-aceea nici nu am prea strigat in gura mare, desi n-am nimic de ascuns. Si la mine cand auzeau ca am blog, oau , ce tare. Altii ma intrebau la ce-mi foloseste, gen ce, numai scrii acolo pe el?(ca ce chestie?! :ermm: ) Oamenilor le place sa fabuleze si sa scoata ce-i mai rau, mai scandalos dintr-un lucru ca sa-l judece, decat incerce sa dezlege lucrul asta sau daca nu, sa ramana indiferenti. Gen respecta ce fac si lasa ceea ce nu-i intereseaza la cei pe care-i intereseaza. Pe mine de m-ar intreba cineva neasteptat de blog , cred ca mi s-ar inmuia picioarele :w00t:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *