Falsa pudoare, jena, prejudecatile, nepriceperea, teama de ridicol, de judecata si etichetarile celor din jur sunt tot atatea motive pentru neimplicarea in anumite discutii atat pe bloguri, dar si in offline, cu familia, prietenii sau colegii. De cate ori nu ati intalnit afirmatia destul de categorica: “eu nu comentez pe acest subiect, eu nu vreau sa abordez tema, aici eu nu ma bag”? Imi aduc aminte ca acum cativa ani, nimerisem la o institutie unde absolut toate conversatiile dintre angajati se invarteau in jurul sexului, iar glumele deocheate, avansurile si propunerile cu perdea sau fara m-au cam surprins si dezorientat la inceput si nici la final, cand am plecat de acolo, nu mi-am putut reveni complet. Ce pot spune e doar ca in cadrul “dezbaterilor in plen” am adoptat deviza “no comment”.
Zilele astea, politica e un subiect chiar mai fierbinte decat anotimpul pe care il traversam. Suspendare, presedinte, referendum, parlament, USL, miting, PDL, criza politica, guvern, Ponta sunt cuvinte la moda, vehiculate in presa, televiziune, facebook sau bloguri. Cu toate astea sunt si oameni care refuza sa-si spuna opinia cu privire la evenimente, sa se implice in discutii si uneori sa mearga la vot. De ce? Pentru ca politica nu ne mai intereseaza demult, ne plictiseste. Si nu din lipsa de spirit civic sau educatie politica. Nu, aici e vorba de ceva mult mai grav si mai profund. Oamenii sunt Continuă să citești Tabuuri blogosferice
