Un incident fara precedent in istoria fotbalului romanesc s-a petrecut aseara pe un stadion din Ploiesti. Un suporter (al echipei gazda) a intrat pe teren si a lovit cu pumnul, de la spate, in cel mai marsav mod cu putinta, un jucator (al echipei vizitatoare). Colegii de echipa ai celui din urma au reactionat prompt si au sarit sa-l bata pe agresor si, in definitiv, sa-si apere propria piele.
Continuă să citești Ne facem singuri dreptate?
Inaugurez azi o serie de articole dedicate anotimpului in care ne aflam, incercand sa va arat toate fatetele ei nebanuite si intreaga paleta de culori a toamnei, sa descoperim impreuna perspective si emotii imprimate adanc in suflete de sentimentele pe care ea ni se provoaca, sa va dezvalui misterele si magia ei pe trei continente (Europa, America si Asia), sa gustam impreuna din deliciile sale unice, iar in final, intentionez sa va surprind cu cele mai tandre, pufoase si dragalase instantanee autumnale.
Indiferent unde ne-am afla, pe aleile parcurilor Continuă să citești Ipostazele toamnei
http://www.youtube.com/watch?v=oUOpFPhRypU
Deci nu, nu va asteptati la masini, vile etc..
In momentul de fata nu mai stiu (exact) daca sunt doar bun sau rau, destept sau tampit…sau doar o amestecatura intre toate. Cert e ca mi-as fi dorit sa fiu mai BUN (macar in unele momente), mi-as fi dorit sa multumesc mai usor pe cei care au mai avut pretentii de la mine. Mi-as fi dorit sa nu fi trecut prin cate am tot trecut. As fi vrut ca totul sa-mi fi fost mai usor…
“De-ati fi o clipa in pielea mea, toti ati abandona!” – “Inainte sa ies pe usa o sa va-njur din antreu! Zic de pusti de bani gata.. Le doresc sa traiasca un minut in locul meu si sa spuna dup-aia ce e si ce nu e greu!” – Cumicu
Mi-as fi dorit ca atunci cand eram mic sa am o bicicleta, mi-as fi dorit ca de ziua mea tata sa-mi zica doar un “La multi ani” (n-am avut pretentii de cadouri), fara a mai provoca certuri in acea zi. Mi-as fi dorit ca familia mea sa n-aiba program de cearta, seara. Mi-as fi dorit ca unii membri sa nu fi fost prin spitale. Mi-as fi dorit sa nu fi fost chiar si eu internat la reanimare… Mi-as fi dorit ca dupa reanimare sa-mi fost mai multi Continuă să citești Mi-as fi dorit… ( l )
Blogosferice episodul 4.
Summerday celebreaza azi articolul cu numarul 400, inca o fila dintr-o poveste pe care mi-o doresc fara sfarsit. Nu imi plac finalurile, nici macar cele fericite…voi stiti de acum parerea mea despre cat dureaza fericirea, pentru ca genereaza regrete, doruri, nostalgii.
Poate vi se par putine (chiar sunt), dar eu nu percep blogul ca pe o activitate zilnica, nu vreau sa para un al doilea job, si cu toate ca il am de ceva timp, am reusit sa fentez rutina. Nu-l simt ca pe o povara sau ca pe o sursa de stres, e locul meu de relaxare, de discutii libere cu oameni frumosi si dragi. Detest impunerile si constrangerile de orice fel, nu suport cuvantul trebuie, iubesc libertatea, spontaneitatea, iar summerday exprima mai bine decat orice ideea de Continuă să citești 400 – Povestea merge mai departe
“5 nemti intr-un Audi Quattro ajung la granita cu Italia.
Vamesul italian ii opreste si le spune:
– Este ilegal sa cari 5 persoane cu un Quattro!
– Cum adica e ilegal? a intrebat soferul german.
– Quattro inseamna PATRU! raspunse vamesul italian.
– Quattro este doar numele automobilului. raspunse neamtul uimit. Uita-te la hartii: Masina este prevazuta sa care 5 persoane!
– Nu poti sa ma pacalesti tu pe mine! raspunse ofiterul vamal italian. Quattro inseamna 4. Ai 5 persoane in masina si astfel incalcati legea!
Neamtul raspunde nervos:
– Idiotule! Vreau sa vorbesc acum cu supervizorul tau! Vreau sa vorbesc cu cineva cu mai multa inteligenta!
– Imi pare rau! raspunse vamesul. Nu poate veni … Continuă să citești Spirit german vs spirit latin
Intram intr-o relatie cu o suma de asteptari, iluzii, temeri, cu o dorinta imensa de a face lucrurile sa merga si topiti de dragoste pentru partener suntem dispusi sa ne mulam pe personalitatea sa, sa-i acceptam defectele, pasiunile, mofturile, pretentiile. Foarte important e cum iesim dintr-o astfel de relatie. Cat de mult am imprumutat de la omul pe care l-am avut zi de zi langa noi, cu care am petrecut luni sau poate ani de zile. Cat de tare ne-a influentat el personalitatea, gandirea, conceptiile despre viata, felul de a fi si de a ne purta. I-am preluat oare obiceiurile? Hobby-urile lui au devenit si hobby-urile noastre? Am ramas imuni la ambitiile sale sau, dimpotriva, la delasarea sa? In general se spune ca cei doi trebuie sa se completeze, sa se ajute astfel incat sa creasca, sa evolueze impreuna. Asta se intampla in cazurile fericite, cand relatia e sudata, de lunga durata si duce, inevitabil, spre casatorie, spre o viata in doi. Cand cei doi nu se potrivesc, lucrurile scartaie si vantul despartirii bate tot mai des, te poti trezi intr-o “buna” zi ca ai preluat exact ce era mai rau de la acel om. Culmea ghinionului, nu?
Pana sa intru la serviciu eram cea mai punctuala persoana din Univers. La primul meu job am intalnit un coleg de care Continuă să citești Influente
Dupa ani de zile in care am purtat la par o culoare deschisa, mi-am luat in sfarsit inima-n dinti si am decis ca e timpul pentru altceva. Si a fost o schimbare de look destul de dramatica, in sensul ca m-am trezit peste noapte…bruneta. Deschid o mica paranteza si, apropos de ea, aveam un profesor care ne spunea ca de fapt mai importante sunt informatiile din interiorul acesteia decat restul, am avut deseori cosmaruri in care ma visam bruneta, vedeam clar ca imi sta bine, dar ma trezeam transpirata toata, inspaimantata si inlacrimata, si disperata alergam la prima oglinda din casa sa ma conving ca nu e real. Ei bine da, si cosmarurile se mai implinesc cateodata, azi dimineata cand m-am uitat in oglinda culoarea mea dintotdeauna disparuse fiind inlocuita cu una incerta, un amestec de gri-cenusiu, kaki, maro si negru. De unde si pana unde aceasta culoare nedefinita (pe cutia de vopsea scria almond blond)? Exista si o explicatie, ca intotdeauna, Continuă să citești Complimente. Cui, cand si de ce?