Intra bloggerii in vacanta? Ma intreaba Creve si Paul.
Summerday nu intra niciodata in vacanta, pentru ca summerday reprezinta insasi ideea de vacanta, de libertate, de neingradire, de a face ce ai chef atunci cand ai chef. Nu suport impunerile de niciun fel si am ritmul meu de a face lucrurile, iar in ultimul timp a ajuns sa ma deranjeze ideea indusa de unii in blogosfera cum ca blogul trebuie actualizat zilnic, ca bloggerul este obligat sa posteze ceva in fiecare zi sau macar o data la doua zile. De ce trebuie? Imi da blogul de mancare? Ma hraneste el? Da, poate spiritual… Pentru ca imi scade traficul? Care trafic? Ala care mai nou se tinde spre zero? Numarul de vizite si vizitatori e in continua scadere, si oricum niciodata nu a fost prea mare. Ce-am avut si ce-am pierdut? :unsure:
Nu am urmarit niciodata succesul in materie de blogging, nu mi-am propus sa fiu blogger de succes, sa am un blog faimos, sa fiu cunoscuta in blogosfera. Sunt extrem de multumita cu ce am obtinut pana in prezent, de altfel este mai mult decat mi-am imaginat vreodata.
Scriu doar atunci cand simt ca am ceva de spus, abordez doar subiecte pe care le simt aproape de suflet si imi face placere sa discut despre ele cu voi, si cel mai important, public ceva atunci cand stiu ca am timp sa ma ocup de eventualele comentarii. Din respect pentru cei care isi rup din timpul lor pretios pentru a lasa o parere aici, incerc, pe cat posibil, sa raspund cu promptitudine. Asta inseamna insa sa stau lipita de net, ceea ce nu constituie deloc un deziderat, vara mai ales, cand timpul liber si vremea frumoasa te imbie la plimbari si chiar evadari din oras.
Da, sunt in vacanta, una lunga si binemeritata. Nu vreau sa o petrec pe blog si nici la calculator. Vreau sa ma bucur de fiecare raza de soare, de fiecare zi de libertate, vreau sa fac doar ce imi place. Si, recent, am descoperit ca imi place tot mai putin netul. A inceput sa ma plictiseasca, entuziasmul meu de inceput s-a diminuat si nu mai am nici energia de altadata. Am obosit. :dizzy: Imi aduc aminte cu nostalgie de viata mea de dinainte de anul 2002, anul primului contact cu internetul, cu mailul si messul. Acele timpuri imi par acum ireale, nu pot sa cred ca am trait atat fara tehnologie. Mereu ma intreb, oare daca ne-am descurcat atata amar de vreme fara ea, de ce acum nu ne imaginam viata in absenta ei, cum a putut sa puna stapanire pe ea, sa ne subjuge, sa ne transforme in sclavii ei obedienti? Refuz sa-mi petrec viata butonand pe net de pe laptop sau mobil. De fapt, asta se poate numi viata?
Normal ca intra si bloggerii in vacanta. Si daca ai vrea tot nu ai putut sa scrii in fiecare zi. Mereu o sa intervina ceva care sa-ti ia cheful de scris.
Exact, nu avem mereu chef de socializare, de discutii, eu am si zile cand vreau sa fiu doar cu mine insami, singura, sa ma relaxez si linistesc dupa o zi agitata la job, de exemplu. De unde ideea ca trebuie sa postam zilnic? Bine, mai este cazul unora care nu interactioneaza cu cei care lasa cometarii pe blog, da, asa e simplu, scriu un articol, doua, trei, patru si apoi in vad de treaba mea. Asta e super simplu!
Pana la urma bloggingul il faci de placere, din pasiune, nu din obligatie. Si in niciun caz nu imi doresc sa devina al doilea job…mai ales unul neplatit.
Eh eu vad ca ai multi vizitatori si multi oameni care te plac, nasti multe discutii, doar la tine vad un articol cu cate 100 de comentarii! Acum ca scrii des sau nu tine doar de tine, nu conteaza ce spune x si y! Cat despre viata traita la calculator, daca iti face placere blogl, scrisul etc, e bine sa stai 2-3 pe zi, ca sa te destinzi, dar nicidecum jumatate de zi! Mai bine iesi la plimbare, la o cofetarie, pe malul apei, etcccc!
Daca nu iti mai face plcere netul poate ca ar trebui sa iei o pauza :)
Imi face o mare placere, dar nu zilnic. Not anymore. Eu sunt de 4 ani prin blogosfera si simt ca am obosit. Nu mai am entuziasmul de odinioara. Nu inteleg insa febra asta cu postatul zilnic. Majoritatea il practica, iar eu nu pot sa tin pasul. Pur si simplu am alte prioritati.
Nu am multi vizitatori, tu de exemplu ai dublu decat mine. Nu fac din asta o drama, deja m-am obisnuit si impacat cu situatia, le multumesc celor care intra, nici nu stiu cum m-as fi descurcat cu o activitate mai intensa. Problema e ca apar zilnic zeci de articole care trebuie comentate…pe alte bloguri. Acolo pierd eu cea mai mare parte din timp. Unii publica la foc automat, iar eu sunt depasita… Nu spun ca nu imi face placere sa comentez la altii, doar ca sunt mult prea multe… :dizzy:
Eu la cei care scriu prea des intru o data la 2 zile si citesc tot sirul de articole si comentez daca am ce! eu nu am asa multi pe care ii urmaresc, blogrollul meu nu e asa stufos si cei pe care ii am nu scriu asa des!
Eu scriu zilnic fiindca mie imi place sa citesc zilnic pe blogurile de calatorii si nu numai! Dar de fapt am 3 articole scrise pe saptamana! Cel de luni, marti, joi sau vineri (rareori amandoua zilele) Miercuri pun numai poze, in weekend am un ghid!
Daca te oboseste ,asa ar trebui sa faci si tu! sa scrii mai putin si sa gasesti un mod sa publici si articole mai scurte! care sa nu iti i-a mult timp! In plus eu scriu articolele pe secvente, am in lista foarteeee multe articole incepute si cand am timp le finalizeze! Am in jur de 100! articolele mele sunt multe prea lungi asa ca, le scriu in mai multe zile! asa nu ma obosesc si nici nu ma deranjeaza! :))) uite ca am scos niste pont-uri din casa :)
Alice, mie imi place sa scriu articole, si nici nu imi ia asa mult timp. Stilul meu e altul, am mai explicat aici, imi vine o idee si o si materializez pe loc, scrisul meu e spontan, in clipa in care e finalizat, articolul e deja publicat, nu il las in draft sa astepte. Imi place sa discut la cald despre o anumita tema, de aceea am nevoie de timp la dispozitie pentru comentarii. Daca nu as face asa, interesul MEU pentru acel subiect ar scadea dramatic si nu as putea fi asa prompta si entuziasta in comentariile de dupa. Ceea ce ma oboseste e ritualul zilnic prin blogosfera, de a citi si comenta…
Dar tu ai dreptate, si voi tine cont de sfatul tau…deja l-am pus in practica. :biggrin:
Nu intotdeauna esti foarte inspirat, nu intotdeauna ai ceva de spus la articolele pe care le gasesti. Pe de alta parte, exista unele subiecte care ori nu ma intereseaza, ori nu doresc sa le discut din varii motive….mai mult sau mai putin personale. :dizzy:
Dar tu ai dreptate, si voi tine cont de sfatul tau…deja l-am pus in practica. :biggrin:
Asta cu postatul zilnic il inteleg doar daca chiar are cineva ceva interesant de spus. Daca se scrie zilnic doar ca sa fie scris, atunci ….. Eu am o regula : scriu cand simt ca trebuie sa impartasesc ceva cu cititorii mei
Mi se pare corect! :wink:
Multumesc ca ai onorat leapsa :happy:
Da,e viata, dar nu e deloc “sanatoasa” (din toate punctele de vedere)..E bine ca ai decis sa te bucuri mai mult de sazele soarelui..si cred ca lipsa de entuziasm e de la canicula..O sa revina el :tongue: ..
Asa si trebuie sa scrii atunci cand simti si despre ceea ce simti..blogging-ul ar trebuii sa fie libertate,relaxare..In momentul in care ti se impune sa faci un anumit lucru,scade drastic “pasiunea” pentru el… :getlost:
Ma bucur ca ma intelegi, Paul.
:cheerful: Desigur ca am onorat-o, mi-ai dat posibilitatea de a-mi spune oful, oamenii trebuie sa inteleaga ca eu nu pot sta toata ziua sa comentez prin blogosfera. Nu e ca nu imi place ce scriu ei, problema e ca ma obosesc articolele zilnice si multe. Sunt unii care posteaza si cate 5-6. Abia reusesc sa citesc si sa comentez unu… Cel putin in vacanta sa ma bucur de timpul liber, nu?
Am nevoie ca de aer sa ma indepartez de viata virtuala, sa evadez din ea, macar acum, cat nu am pe cap job-ul. Vreau sa colind toata ziua, sa ma relaxez, sa merg la sala, la inot, m-am saturat sa stau pe scaun, in casa, sa scriu comentarii. Ce vacanta e asta? :ermm:
exact..nu trebuie sa renuntam cu totul..Dar macar sa “luam aer”.. :happy: ..Vor veni si acele zile cu ploi interminabile si vom alerga la PC :biggrin: ..dar pana atunci, be free :whistle: :happy:
Ce bine zici tu, chiar a venit ieri o ploicica racoritoare in Bucuresti si am simtit ca prind aripi, m-a readus la viata, pana atunci stateam fara vlaga in pat, lesinata de caldura. Si uite asa am ajuns sa visez la toamna, la zilele ei plumburii si deprimante, oare care va fi tenta articolelor si comentariilor mele de atunci?
:ermm: Da, din august voi merge la fitness sau inot, inca nu m-am horarat inca, si voi avea si mai putin timp de net si implicit blog. :w00t:
nu-i nimic..meriti putina relaxare “offline”..Cred ca in toamna o sa ne saturam de ploi si o sa ne visam vara..ca de obicei :biggrin: :happy:
Da, Paul, dar toamna e echivalenta cu intoarcerea la job. :dizzy: :angry: :ermm:
sau la scoala..deci..o sa visam la insule tropicale muult :getlost: :biggrin:
Eu pe alea le visez si acum…le visez dintotdeauna. :dizzy: :wub: :silly:
De când am blog, am vizitat diferite alte bloguri. Și am citit, am comentat, mai mult sau mai puțin la zi cu postările. Am renunțat la multe dintre ele. Dar la tine mă întorc mereu. Și vorbesc serios. Chiar dacă acum nu știu cum să împac traducerea, două romane și alte activități de vară, tot intru și citesc pe blogul tău. Ascult, comentez, mă simt bine. De aceea revin.
În vacanță poți intra oricând, ca blogger. Nu îți dă de mâncare, vorba ta. Ai nevoie de o vacanță de bloggerit. Spui că ai obosit. Da, e obositor. De aceea poți să fugi o vreme de net. Vei reveni. Mereu m-am uimit de convingerea ta că fără blog nu ai putea sta prea mult. Așa că, sunt sigură, vei veni înapoi. Suntem prea scumpi ca să ne pierzi, nu? :happy:
Pupici :kissing:
Ada, eu iti multumesc ca revii, am observat ca nu esti pe toate blogurile, eu incerc sa fiu, dar simt ca nu mai pot in ritmul asta, ca nu mai imi ramane timp de nimic. Si e vara, si suntem in vacanta si vreau sa ma bucur de viata. Ma simt asa bine cand ies afara, cand ma indepartez de calculator…ma simt in sfarsit libera, sunt fericita cu adevarat. Pe de alta parte, cu siguranta as fi nefericita fara voi, fara el…fara blog. Traiesc, dupa cum bine vezi, marea dilema a vietii mele. Activitatea desfasurata in blogosfera mi se pare sufocanta, acaparatoare. Mult prea trepidanta pentru ritmul meu lent. Sunt ca un melc lately.
Chiar nu stiu cum au unii timp sa scrie pe atatea bloguri si sa publice si articole la ei pe blog. Ma rog, o parte din ei sunt scriitori, cum e si cazul tau, atunci inteleg perfect situatia…
Da, am obosit si cu toate astea nu renunt. Nu cred ca o voi face vreodata…imi place sa scriu. Dar, imi plac si alte activitati.
Si tu pari deosebit de ocupata, dar poate ai mai multa energie decat mine, si cu siguranta iti place enormi ce faci. :cheerful:
Hm, când mă bântuie talentul, scriu.
Povestea cu insula e dictată de mine si el, în mijlocul creației, în anumite seri. Mă descurc greu, dar mă bucură că sunt încă sub papucul mamei și nu pot sta toată ziua pe net. Așa am timp și de altceva :biggrin:
Cum adica e dictata de el? Unele fragmente sunt scrise de acest EL? Nu e in intregime creatia ta? Eu asa credeam…
:heart:
Pai da, vad ca inspiratia nu te paraseste o clipa. Si asta e un lucru bun pentru un scriitor. :biggrin:
Nu, scumpa mea Nice, de data asta am schimbat. Ce e scris din perspectiva personajului feminin e creat de mine. Ce e scris din perspectiva personajului masculin e creat, într-adevăr, de EL. Simțeam amândoi nevoia unei provocări :wink: Da, e foarte bine. Mai greu e când sunt multe idei și capu-i mic… Oare de asta mă doare pe mine adesea?… :getlost:
Ei bine asta da surpriza…nu mi-as fi imaginat, stilurile voastra seamana destul de mult. Desi, la un moment dat, mi-a trecut prin cap si ideea asta. :ninja: :unsure:
Pai si el de ce nu raspunde pe blog la comentariile care ii sunt adresate? :dizzy: :wassat:
Să spun că din comoditate? :whistle: Nu, se supără pe mine dacă află. Nu știu de ce. O să-i transmit că îl așteaptă fanii :biggrin: Poate-l conving :wub:
Scrie superb, mie imi place foarte mult…e si el scriitor? Spune-i ca are deja unul. :biggrin: Adica doi. :silly:
Atâta vreme cât scrie, e scriitor :wink:
trei – eu fac cât doi fani
Eh, da, asa declaratie mai zic si eu. :wink: Sper ca imi citeste blogul si vede!
Lasă, ca dacă nu trece el pe aici, îi amintesc eu :happy:
Da, iubita perfecta.
:cheerful:
Și sufocantă și cicălitoare
Si tu? Si eu! :)) Nu suntem toate asa? Bine, daca nu prea iti pasa, nu esti… :wink:
Nu-s cicălitoare. Sufocantă nu prea se poate… :blush:
Eh, tocmai de asta ziceam ca esti perfecta.
Îmi aduc aminte la început când am dat ne net, stăteam pe mess și vorbeam până la 5-6 dimineața și îmi plăcea. Acum mă plictisește teribil. Să mai amintesc și de mIRC? :)))
La mine povestea cu mIRC-ul a tinut putin, maxim doua luni. M-am plictisit rapid de el, lumea aia nu era pentru mine. Tu nu iti iei vacanta, Creve? :ermm: :biggrin:
E criză. Poate prin august 2-3 zile :P
Da, criza ne-a lovit pe toti! Si eu sunt in aceeasi situatie, nu plec nicaieri din cauza banilor. A lipsei lor. :dizzy:
Lasă că or să vină și zile mai bune :happy:
Mi-e teama sa nu ramanem cu speranta… :alien:
Este o parte din viata si asta :biggrin: .
Nimeni nu a negat asta, insa ce e prea mult strica. Uneori ajungi la epuizare si ai nevoie s-o lasi mai moale. Ca sa nu trebuiasca sa ajungi sa renunti definitiv la ea… :wink:
Reprezintă ideea de vacanță… frumos spus :) Oricum, sinceră să fiu, nu cred că am mai văzut până acum vreun blog colectiv atât de… pasionat. Hugs! :) :alien:
Da, poate s-a creat ideea ca exageram, dar nu e deloc asa, eu intru mereu pe bloguri mult mai comentate si mai vizitate decat acesta. Ideea e sa ai o gasca(un grup) din care sa faci parte. E ca in viata…
Hugs back!
De obicei vara sunt mai putini vizitatori pe bloguri. Vara trecuta aveam cu aprox 50% mai putini vizitatori decat in mod obisnuit. Asta e, lumea pleaca in vacanta, nu mai citesc bloguri in fiecare zi. :) De aia putem si noi sa plecam linistiti, sa lasam blogul cateva zile descoperit, daca asta ne dorim.
Insa sa stii ca eu mereu am admirat la Summerday comunitatea care s-a format. E mare lucru sa intre zilnic sau o data la 2 zile atatia oameni, sa discute cu tine de fiecare data si nu mereu doar despre subiectul postat ci despre orice altceva. E mare lucru fidelitatea asta. Sa fii mandra de ea! :)
Da, eu ii iubesc si respect pe toti cei care intra si posteaza pe summerday, imi sunt deosebit de dragi, dar astfel de comunitati sunt mai peste tot in blogosfera. Ba chiar mai mari si mai active decat aici.
Nu cred ca tu ma stii de pe niceeynice, acolo am avut vara trecuta de trei ori mai multe vizualizari decat pe summerday in orice anotimp. Cu vizitatorii unici am stat intotdeauna foarte slab… Dar ca acum nu a fost niciodata. In timp ce pe alte bloguri traficul e identic ca in primvara sau iarna… Ba chiar mai bunicel. :wink:
Normal ca putem sa-l abandonam pentru cateva zile, eu tot o sa fac lucrul asta in perioada urmatoare. Azi nu am putut iesi ca am apa inchisa… :pouty: :angry:
De acord cu Mihaela. Ai o comunitate frumoasa aici
dar te inteleg foarte bine pentru ca si eu m-am gandit (deja) la asta desi sunt (relativ)noua in blogosfera. Scrisul e pentru mine ca un microb, dar imi zic eu mie….. : hei, te pierzi pe tine, ia un pix si scrie intr-un jurnal daca vrei, du-te in parc, lasa-ti telefoanele acasa, pune mana si invata o limba straina sau pregateste-ti documentele si ce ai de lucru pe maine……..Ia o carte si citeste”
Apoi “ding” aud sunetul care prevesteste ca am un nou comentariu si uit de intrebarile mele……….
Nu stiu, poate intr-o zi voi renunta ( macar o perioada ) la blogging dar nu imi voi sterge blogul
Asta imi aduce aminte de comentariul sirennei(parca) de pe blogul tau, care spunea ca a renuntat la blogging pentru ca era suprasolicitata, avea 2000 de unici pe zi si trebuia sa raspunda la sute de comentarii, cred ca si eu cedam in locul ei…
Nu stiu de cand ai tu blogul, insa din ce am remarcat, ai strans o comunitate extraordinara care lasa postari foarte frumoase, multe si lungi. Nu cred ca vei renunta prea curand la ea. Iar ca tine sunt multi, chiar si in blogrollul meu… Se cunosc foarte bine exemplele.. :wink:
Eu insa sunt epuizata dupa vizitele prin blogosfera, nu mai am deloc energie…
Ea cred ca se referea la raspunsurile in privat , pentru ca nu avea multe comentarii (cel putin nu aprobate)
Nu m-ar putea obosi prea multe commenturi- se poate raspunde si la 3-4 persoane deodata…….gestul conteaza, feedbackul.In plus sunt bloggeri care nu raspund la fiecare , recunosc ca mie asa imi place, altfel parca ignor persoana…..?Cel putin incerc sa raspund la fiecare…….
Mai greu este sa ii vizitezi pe restul – pe cei din blogroll si am vazut ca tu ai mai multi. Tu si Mihaela :)
E adevarat mi-ar fi greu sa renunt la ei dar…….sunt ciudata cateodata Nice . Si incapatanata. Daca trebuie sa fac ceva important si bloggingul imi ia prea mult timp, renunt. Dar cum am mai zis – nu sterg blogul, deci se presupune ca daca o iau de la capat dupa sase luni de exemplu, am sanse sa-mi refac micul grup ?
Da, categoric ca il poti reface, am vazut destule situatii de genul, iar bloggerii respectivi si-au recuperat prietenii din online. Daca i-au avut, desigur. Si tu ai, si nu putini.
Eu nu m-am plans de lungimea blogroll-ului, doar de faptul ca activitatea celor de acolo e prea intensa, iar eu nu tin pasul. Unii poate sunt mai tineri, mai dornici de succes, mai plini de entuziasm si energie, eu, din pacate, sunt mai lenta si mai obosita lately. :dizzy:
Nu mi se pare ca esti deloc ciudata, e normal sa stii sa prioritizezi.
Hey :)
Ei, as, ce ma intereseaza pe mine ce spun sau cred alti? eu nu ma simt blogar :D si nici nu conteaza daca intru sau nu in vacanta. nu o sa scriu niciodata ceva pentru ca este la moda, nu voi aveam reclame pe blog ca sa fac bani etc.
Nu as avea nimic impotriva sa scriu cate un articol pe zi pe blog, dar uneori nu am timp, sau daca gasesc o ora-doua, sunt mult prea epuizat psihic pentru a ma putea concentra. Si cum eu de obicei scriu poeziile mele, daca sunt obosit, de unde inspiratie..?
Blogarii sunt oameni si in orice indeletnicire se simte uneori nevoie de a lua o pauza.
Chiar acum vin de pe un blog unde am gasit un comment in care respectivul scria ca lui ii place sa citeasca bloguri pe care se posteaza zilnic sau macar la doua zile. De ce crezi tu ca cel mai mare succes il au blogurile pe care apar cate 5-6 articole pe zi, gen Zoso? Oamenii adora un astfel de blog/blogger si abia asteapta sa-l citeasca, cred ca sunt unii care nu se misca de pe pagina sa, dau intruna refresh sa vada daca a mai aparut ceva nou.
:biggrin: Nici eu nu stiu ce este la moda, cred ca suntem oarecum desprinsi de adevarata blogosfera, unde se critica intens, unde se poarta razboaie si dezbat subiecte incinse. Sper din tot sufletul sa nu-ti vina si tie ideea de a posta zilnic cate enspemii de articole. Unu si bun e suficient. Parerea mea.
Cei care posteaza zilnic, de multe ori pun chestii care nu-s ale lor. plus ca mie nu imi place sa transform blogul al meu sau sa vad pe al altuia devenind antena 3. nu am chef sa port razboaie nici in realitatea, nici pe blog. si nici nu am timp sa citesc toate cele 4-5 articole postate de cineva zilnic.
Credeam ca sunt singura care gaseste obositor acest obicei, in blogging am adoptat sintagma aia cu mai rarut… :biggrin: :happy:
Bine, pana la urma fiecare pune pe blogul sau ce vrea si cat vrea, fiecare are reteta sa proprie de blogging, stie foarte bine ce i se potriveste. Iar eu, ca cititor, stiu foarte bine ce vreau.
Aaaa, evident ca fiecare face ce vrea. Doar ca unii se erijeaza in experti. Si atunci devin deranjanti :)
Marin, normal ca se erijeaza in experti cand vad ca au un succes fulminant. Pana la urma e ca in presa, dai publicului ce vrea.
In ziua cand voi face asta, ma voi impusca. Nu urmaresc succesul decat daca el vine ca urmare a meritelor mele. Si nici atunci nu ma intereseaza prea mult :)
Nu imi plac relatiile de genul “ce imi iese din asta?”
Nu asa sunt toate relatiile dintre oameni? Cred ca esti prima persoana complet altruista pe care am intalnit-o pana acum.
nu sunt eu cel mai altruist, nu sunt nici inger, nici perfect. dar asa gandesc:)
Ei nu! :biggrin:
nu sunt mai. sunt asa…pe jumatate :)
Si intentionezi sa atingi intregul?
ca sa iti raspund sincer, nu cred ca sunt in stare. dar chiar incerc. fac eforturi sa ma analizez si sa imi imbunatatesc partile care nu imi plac la mine. insa asta este destul de greu :)
Marin, intentia conteaza, si ea e extrem de laudabila. Vad ca esti un tip realist, asta nu poate decat sa ma bucure. Poate nu pe deplin, poate nu 100%, dar in timp vei reusi sa ameliorezi unele aspecte neplacute azi, iti garantez. :biggrin:
Ai mare dreptate, Nice
. Lucrurile facute fara chef si tragere de inima… numai de dragul de a le face… duc la stress. De asta si eu scriu doar cand am chef (si inspiratie). Inchipuie-ti ca eu lucrez cu PC-uri, mi s-a acrit de ele… daca am ajuns sa spun “calculatoarele sunt satana” 
… iti dai seama. Am realizat acum cativa ani, intr-o perioada in care ieseam din casa o data la 3-4 zile… ca nu e sanatos. Si uite asa… am inceput sa mai ies cu lumea la o bere, sa mai schimb o vorba cu amicii, etc…
Statul la calculator in mod sigur nu poate fi numic viata.
Ma bucur mult ca imi impartasesti punctul de vedere.
Probabil ca acum 3 ani erai la inceput, noutatea intriga, ne capteaza si captiveaza in acelasi timp. Insa, apoi a devenit totul rutina, te-ai plictisit si ai cautat din nou legatura cu lumea reala, cu cea care conteaza cu adevarat, cea ce te face fericit. Dar chiar ca sunt satana, nu se putea o descriere mai buna. 
Cred ca e cel mai puternic drog la ora actuala, cel mai raspandit. Eu de aia mor de ciuda, ca inainte am avut o viata frumoasa si linistita si fara el. Acum de ce nu se mai poate? :ermm:
… eu unul imi doresc sa plec in salbaticie, @Nice. M-am saturat de toate tampeniile secolului 21
Pai ai putea sa mergi pe o insula pustie. Sau pe un varf de munte.
Intrebarea e, cat rezisti? :ermm:
Varf de munte. Cat rezist?…
O viata?
Cu conditia sa fie si o EA prin preajma…presupun. :dizzy: :cheerful:
… ar fi frumos, dar… nu neaparat
… numit, scuze :silly:
Sa stii ca uneori simt si eu o oarecare presiune, desi nu e justificat sa fie asa. Incerc sa nu devina un ,,trebuie” sa scriu, ci sa scriu cand vreau, cand simt nevoia. Presiunea vine din prisma faptului ca as vrea sa scriu multe, dar nu am timp si mi se aduna idei in minte pe care le tot aman.
Da, si statul la calculator zi de zi, multe ore, e viata, dar nu e una traita din plin, iar in astfel de zile (cum e cea de azi), in care nu fac nimic, stau doar in casa (la laptop sau nu), eu personal nu simt ca traiesc cu adevarat. Mi se pare o zi pierduta. Am nevoie, si probabil ai si tu nevoie, de activitate, de miscare (nu ma refer doar la sport, hihi :tongue: ), de contact cu lumea complexa si plina de stimuli reali, nu virtuali.
Cand transformam ceva placut intr-o obligatie, intr-un ,,trebuie”, se duce tot farmecul, toata frumusetea.
Din cate spuneai, e obositor pentru tine timpul petrecut pe alte bloguri, pe cele pe care le urmaresti, apoi comentariile pe care iti doresti sa le lasi… Nice, nu trebuie nimic, nu esti obligata sa faci asta. O faci cand ai timp, cand ai starea necesara, entuziasmul specific..
Eu mi-as dori sa am timp sa scriu zilnic, caci in fiecare zi ma ,,agaseaza” cate o idee, sau imi surade vreun gand in mod mai accentuat. Dar nu pot, stiu ca nu are sens sa ma fortez. Cred ca ritmul pe care l-ai avut a fost unul echilibrat. Ma refer la frecventa articolelor, caci ce iti ia tie mai mult timp sunt comentariile, nu ? (aici si in alte parti). Daca simti ca e prea mult, fie, poate reusesti sa eficientizezi timpul (eu as putea face asta, daca as fi mai hotarata, sa nu ma tot lungeeesc si sa fac zece mii de lucruri deodata), fie reduci pur si simplu timpul alocat altor bloguri. Nu toti scriu in fiecare zi. Daca lasi un comentariu peste 2 zile de la publicarea unui articol, nu e bine ?
Deci, eu sunt PRO iesirii la soare!! E important sa ne stim prioritatile :happy:
Da, Iulia, eu mi le stiu perfect pe ale mele, dar vezi tu, mai e si o zi din asta cand te trezesti cu apa inchisa si nu prea mai ai ce face…decat sa ramai in casa, pe blog. :))
:ninja: Si tocmai azi cand se mai domolise si canicula si imi planificasem atatea activitati prin oras. :ermm:
Ma simt tare frustrata in astfel de situatii, cand sunt privata de cel mai elementar drept: acela de a ne spala, de a fi curati.
Multe idei am si eu, doar ca nu am mereu cheful de a le pune in practica, nu am mereu energia necesara, si nici timpul pentru asta. Bloggingul ne tine legati de net jumate din zi, iar eu nu mai sunt dispusa sa aloc atat timp acestei activitati. Cel putin nu zilnic. :happy: :wassat:
Nu, in general cei pe care ii vizitez eu posteaza zilnic…iar in blogroll am unii care scriu si mai multe articole pe zi. :dizzy: Eu sunt bine intentionata, vreau sa merg sa ii salut pe toti, in special pe prietenii dragi, dar asta ma lasa fara vlaga…
Cred ca te inteleg. Si cand nu am nimic planificat neaparat, imi vine sa imi iau campii daca se ia apa.. :w00t: Ma cuprinde panica rapid :dizzy:
Cum iti mai spuneam, te pui pe tine pe primul loc si faci ce e mai sanatos pentru tine
:happy: Daca nu mai esti dispusa sa petreci atat de mult timp navigand pe internet, nu o mai faci, iar prietenii dragi din online vor intelege :tongue: Iar noi ne dorim o Nice fericita, sanatoasa, nu presata de timp, tensionata si necajita.
Lasa… ca vine apa si iti faci de cap
Ce draguti sunteti voi :heart: , si cat de intelegatori.
:happy: 
Dar nu se pune problema sa fiu necajita sau tensionata din cauza blogosferei, doar obosita… :biggrin:
Momentan cea mai sanatoasa activitate imi pare sportul. :cheerful: De el intentionez sa ma apuc serios. :unsure: :dizzy:
eu dupa un an de blogging neincetat mi-am permis o vacanta de vreo 10 zile in care m-am luaptat sa dau de tehnologie cocotandu-ma pe dita mai dealurile pentru o farama de semnal… ca de pentru unele relatii chiar e necesar sa pastrezi legatura! :ninja:
E frumos sa te deconectezi e relaxant, bine eu ma relaxez cand activez in online dar oricum e destul de obositor la un moment dat, fiindca se aduna. Acum mi se pare obositor dupa ce m-am intors fiindca incerc sa ma racordez iar la ce am pierdut in timpul in care am lipsit sa vad ce mai faceti, care mai traiti care nu!
E drept ca blogul nu-ti da de mancare desi pot sa zic ca am castigat cate ceva din blogging dar daca trag linie sunt pe 0+ am o carte, o revista, un tricou( pe care l-am cedat din bun simt ca “trisasem”) si o vedere. Banii i-am investit in blog sau i-am intors publicului.
Ideea e ca nu vad bloggingul ca pe o meserie, sau ca pe un loc de munca… poate ca unii s-au profesionalizat si au venituri frumoase din asta, eu insa am alte aspiratii.
Am spus mereu ca nu o sa refuz oferte daca vor fi de bun simt, daca voi fi luat la misto voi lua la misto si tot asa! :blush:
Am vazut ca esti cam peste tot prin blogosfera, ca ai multe intiative interesante, ca incerci sa impaci si dragostea, si facultatea si bloggingul de succes. Asta e minunat, nu stiu de unde atata energie si vitalitate, probabil voi, barbatii, sunteti altfel, in ritmul tau, sincer, eu nu as rezista.
Te apreciez in mod deosebit pentru felul cum stii sa intretii relatiile, mai ales cu persoana iubita. :wink:
nici eu nu stiu poate asa sunt eu facut… bine daca as munci fizic in ritmul asta n-as rezista prea mult. Ideea e ca fac ce-mi place si imi place ce fac :biggrin:
eu sustin ideea de vacanta chiar dc asta presupune 3 zile fara internet, e o pauza, o deconectare de la cotidian, e altceva
eu sunt dependenta de calculator, de voi cei din virtual, ma simt singura fara voi, dar cu toate astea mai fac si pauze din cand in cand, 3 zile sunt in sevraj apoi imi trece, imi gasesc alte preocupari si e foarte bine dar tot duc dorul internetului, paginilor colorate, comentariilor interesante, etc
e vara, acum tb sa ne bucuram de viata din real mai mult, la iarna sigur o sa stam tremurand langa calc, o sa ne plangem, vara e anotimpul bucuriei :)
o vara frumoasa pt toti cei care isi iau vacanta dar si pt cei care nu pot face acest lucru!
Foarte frumos spus, Lilly.
Online-ul mai poate astepta, vara sa ne concentram pe distractia din realitate, pe vacanta, pe alte activitati indragite. Eu tot imi propun sa ajung la fitness sau inot si tot aman din varii motive. :pouty: Nu zice nimeni sa neglizezi de tot blogul, nici nu am putea sa ne uitam prietenii de aici, mai ales ca iubim scrisul. :happy:
Dar parca se impune o detasare…macar din cand in cand. :unsure:
:biggrin: Nu dau berea pentru butonat! :biggrin:
Neata, Napocel, cum e in vacanta? Nu ai plecat inca la Somes? :ermm:
Îs la Someșu Rece!
:shocked: Asta da surpriza, nu ma asteptam.
Nu dau șnițele! :biggrin:
Alea vieneze nu le dau nici eu.
Cele mai bune! Da și cele ardelenești îs bestiale!
Din alea nu am mancat inca. :cwy:
Mă pot lipsi fără sevraj de tastatură mai ales când e vorba de vacanță/
Nu doar ca ne lipsim usor de ea, dar nici nu ii ducem dorul, nici nu ne amintim de ea in vacanta cu atatea de facut si vazut in jurul nostru. :w00t:
Când beu bere și mânc șnițele nici nu aduc vorba de tastatură! :biggrin:
:)) Cred si eu. :biggrin: :cheerful:
De fapt, asta se poate numi viata?
Nope, nu prea. Ştiu că acum ceva timp am atins superficial subiectul acesta. Avem doar o viaţă, ar fi păcat să pierdem interacţiunea completă cu restul doar pentru că internetul favorizează şi oarecum simplifică aceste contacte…
Pe mine mă sperie cei care scriu zilnic, nu am cum să-i urmăresc, şi în toată seriozitatea, deşi înţeleg să fie o fază, a scrie 365 de articole pe an sau şi mai mult deja tinde spre jurnal – şi astfel îmi cam omoară entuziasmul.
Sa stii ca am ajuns in punctul in care ma sperie si pe mine acest lucru, incerc sa nu devin sclava blogului. Macar in vacanta sa-mi petrec cea mai mare parte a timpului afara, la aer curat si printre oameni reali. Cu bune si rele. :dizzy: Trebuie mentinut un echilibru si, evident, entuziasmul de care vorbeai, bucuria de a scrie.
Nice tu ai foooarte multe replici de dat :))))
Pe langa asta, mi-ar fi greu sa las si comenturi pe la cei care ma viziteaza.
Am calculat intr-o zi – cand aveam mai putin cu vreo 2 persoane la blogroll – pana am raspuns la comentariile mele si pana am lasat cate un comentariu la fiecare blog pe care il am trecut in dreapta – mi-a luat o ora jumate- in care nu am facut nimic altceva
Mult, nu???
O jumate de ora? :shocked: Pai asta e floare la ureche, mie imi ia jumate de zi. :))
Bine, cum ziceam……….la cate comenturi ai tu, nu ma mira.
E normala dorinta ta de -a evada din spatiul virtual
Eu recunosc ca-s dependenta de net, dar nu am pretentia sa stea fiecare blogger zi si noapte sa scrie ca sa fiu eu happy. As mai pune mana pe cate o carte.
Intr-adevar, teoria e ca trebuie scris zilnic, dar eu cred ca ar trebui sa primeze calitatea, nu cantitatea.
Cantitatea e si ea buna intr-un singur caz, cand vine vorba de bani.
eu stau si ma intreb ce face summerday intr-o … winterday?? :)
Daydreaming. :wub: :happy:
toti avem nevoie de cate o pauza din cand in cand :)
Corect. :cheerful: