“Stresul este sentimentul pe care il simti atunci cand percepi o diferenta intre ceea ce ai si ceea ce vrei. Cu cat diferenta este mai mare si cu cat chestiunea este mai importanta pentru tine, cu atat este mai mare potentialul pentru stres.” John E. Newman
Mare lucru sa fii zen! Problema mea e ca nu reusesc. Mi-e practic imposibil sa ma detasez total, sa-mi abandonez ideile, sa nu mai las gandurile sa ma tulbure, sa ma macine la infinit, sa-mi stoarca si ultima picatura de energie, sa nu ma mai complic inutil, sa fiu intotdeauna pozitiva si sa-mi mentin zambetul pe tot parcursul zilei indiferent de situatiile si incidentele aparute intempestiv in cale.
Evident ca exista un potential dusman, cel mai de temut pentru linistea mea sufleteasca si mentala, pentru sanatatea mea generala: stresul. Am identificat si cateva surse de stres cotidian:
1. Sunt o perfectionista, daca ma apuc sa fac un lucru, nici nu concep sa nu-mi iasa perfect, daca am dubii in privinta lui, prefer sa nu-l mai fac deloc. Problema apare atunci cand, din varii motive, unele independente de vointa mea, nu-mi ies planurile intocmai. Neputinta, greselile, esecul si mai ales teama de el, reprezinta in acest caz o sursa de regret si de stres.
2. Jobul. Ma intreb daca exista cineva care sa mearga bucuros la serviciu si sa se intoarca de acolo senin, implinit, satisfacut. Mie nu mi se intampla asta aproape niciodata, iar gandul ca voi intarzia iar imi provoaca un stres nebun. Nu reusesc sa fiu punctuala si asta ma scoate din minti. In plus, trebuie sa existe ceva sau cineva ( o situatie, un conflict, un sef, un coleg) care sa ma supere sau sa ma enerveze atat de tare incat sa-ti compromita definitiv ziua. Dar cel mai stresant mi se pare faptul ca azi il am, maine nu se stie. Nesiguranta ma omoara, incet dar sigur.
3. Este o certitudine ca zgomotul accentueaza probleme cardiace, creaza stari de neliniste si agresivitate, insomnii. In ultimul timp am dezvoltat o anumita intoleranta la orice tip de zgomot. De la poluarea fonica, iar Bucurestiul se afla pe primul loc in topul celor mai zgomotoase orase din tara pana la o banala discutie cu voce foarte tare in metrou, intre doua sau mai multe persoane sau purtata de cineva la telefonul mobil. Dar cea mai infricosatoare sursa de stres vine chiar din blocul unde locuiesc si o reprezinta vecinul de deasupra, care ne-a terorizat ani la randul cu o bormasina, iar cand nu a mai ramas niciun perete negaurit, si-a adus un “serafic” nepotel ai carui decibeli fac cat zece borbasini la un loc…
4. Blogul a devenit, mai nou, o sursa de stres. Cum este posibil, va veti mira? Este foarte posibil de vreme ce nu-mi merg plugin-urile, emoticoanele de mess nu se afiseaza normal, nu sunt in stare sa-mi instalez nici macar google analitycs, iar ieri, cireasa de pe tort, m-am trezit ca nu am acces nici la statistici. Bineinteles ca iar am sunat la blogway si i-am stresat si pe ei putin(mai mult), ei neavand insa nicio vina, problema fiind intr-un final apoteotic rezolvata de adevaratul vinovat, wordpress.com.
5. Vremea. Cum sa nu fii stresat cand azi e nefiresc de cald, umbli in bluza cu maneca scurta si urmatoare zi te trezesti pe cap cu un ger naprasnic, de esti nevoit sa-ti scoti de la naftalina manusile si fularul ? 
Cand stii clar cat de mult iti afecteaza organismul schimbarile bruste de temperatura. Tare capricioasa mai e si primvara asta…
Factorii stresori nu produc direct nici o boala, insa sunt responsabili pentru agravarea anumitor stari precum alergiile, astmul, migrenele, sindromul colonului iritabil, eczemele, psoriazisul. Ca o dovada a faptului ca in cazul meu nivelul de stres a atins cote alarmante, luni mi-a aparut pe brat un ditamai buboiul, un furuncul care nu ma lasa sa traiesc linistita, care ma deprima si dispera. :angry:
Cand schimbarea mediului nu este posibila, schimbarea atitudinii personale fata de agentii stresori si evenimentele stresante reprezinta solutia cea mai la indemana pentru reducerea nivelului de stres. Oare voi fi in stare vreodata sa ating acest deziderat? Hm, e mult de lucru…
Care sunt principalele surse de stres pentru voi? Cum reusiti sa combateti stresul?
In acest moment cel mai stresata sunt de facultate. De faptul ca nu am facut nimic pentru disertatie, de un obiect la care proful isi bate joc de noi constant, de un eveniment care trebuie organizat pana in mai.
Cateodata realizez ca este o porcarie, e vorba de master, nu e atat de important, e chiar ultimul semestru de master…fie ce-o fi, nu e o tragedie daca nu termin anul asta si termin la anul. Insa m-am obisnuit sa am mereu note mari, sa fiu printre primii, si din acest motiv sunt stresata.
La servici e mult mai ok…as prefera sa merg doar la servici, sa las facultatea asta deoparte ca nu o mai suport. :)
Cand am fost in Bucuresti si eu m-am simtit stresata de la zgomot si aglomeratie. E atat de diferit de Iasi; orasul imi place mult, dar cand esti obisnuit cu o viata mai linistita, simpla, e foarte greu sa te acomodezi intr-un loc mult mai activ.
Eh, Mihaela, ma insel eu sau si aici ne asemanam putin, si tu esti o perfectionista, o invingatoare? Normal ca vrei sa iei note mari… :w00t: :wink: Pai sa-ti spun ceva, poate stiai aspectul, dar daca Bucurestiul este pe primul loc in topul celor mai galagioase orase, Iasiul se afla la polul opus, a fost declarat cel mai linistit oras din tara. Totusi, cum e posibil, inainte era un importat centru industrial, ce s-a intamplat acolo, nu a mai ramas chiar nimic?
http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-8326769-poluarea-fonica-orasele-mari-cel-mai-zgomotos-este-bucuresti-iar-cel-mai-linistit-este-iasi.htm
Uite ca nu stiam ca Iasiul este cel mai linistit oras. :) Nu stiu ce s-a intamplat cu el, acum este un important centru universitar si cam atat. Nu prea gasesti un job ca lumea aici, mai ales in domeniul in care lucrez eu (marketing) si mai ales pe domeniul care imi place (marketing online). Dar asta e…
Sa stii ca ne-am gandit sa ne mutam la Bucuresti, dar ar insemna cheltuieli destul de mari. In Bucuresti as sta cu chirie, aici stau in casa mea; si ce castig eu in Iasi nu e suficient pentru preturile din Bucuresti.
Da, clar sunt o perfectionista, foarte competitiva si ambitioasa. Inainte eram si mai si, acum parca m-am mai calmat putin.
Pai nu puteti sa va vindeti casa din Iasi si cu banii luati pe ea sa va cumparati una in Bucuresti? :unsure: :dizzy: :ermm:
Nu prea ma pricep, ce presupune marketing-ul online? Ceea ce faci tu pe blog are legatura cu asta?
Nu stiu daca m-as risca in felul acesta…Nu prea vreau sa-mi vand apartamentul…oricum, vom mai vedea.
Tot ce inseamna promovare si comunicare online – site-uri, bloguri, retele sociale, motoare de cautare. Mai simplu, cum te faci cunoscut pe internet. De la blog mi se trage… :)
Aha, deci tu incerci sa-i faci cunoscuti pe altii si, implicit, devii si tu celebra… :w00t: :cheerful:
:)) Da, incerc sa-i fac cunoscuti cu speranta unei cresteri a vanzarilor. M-am ocupat si part time si full time, de diverse domenii…de la tipografie, magazin de vinuri premium la lenjerie intima. Mi-a placut…este un domeniu cu care sunt familiarizata si care imi place mult.
Da, e o idee frumoasa, trebuie sa recunosc, iar activitate imi pare relaxanta si de ce nu, in final, profitabila.
Nice, le-ai punctat pe toate foarte bine aici :D Sunt de acord cu faptul ca majoritatea dintre nu se duc la munca din placere, mai ales daca programul incepe de la 8 si trebuie sa te scoli cu noaptea in cap ca sa fii la timp. Nu am un serviciu stresant, dar la fel in fiecare zi exista cineva sau ceva aici care sa-mi strice dispozitia. Vremea de afar la fel, vreau sa vina odata primavara, soare, frigul asta chiar ca m-a ajuns deja, nu-l mai suport. Un alt factor stresant pentru mine il reprezinta greutatea :)) sunt stresata in fiecare dimineata daca cu o seara inainte am mincat tirziu :unsure: Si cea mai importanta sursa de stres este lipsa de bani atunci cind cel mai mult am nevoie de ei :pinch:
De ce sa fii stresata, ca am vazut niste poze pe fb, se pare ca ai o silueta impecabila. :w00t:
Iar de stresul asta se poate scapa usor, nu mai mananci niciodata seara si gata! Dar eu cum sa scap de nepotelul vecinului de deasupra care tropaie, urla, plange, fuge, sare prin apartement cat e ziua de lunga… Eventual sa ma mut de aici… :cwy: :whistle:
Deci nici tu nu reusesti sa fii zen… :tongue:
Nice, astepti ca nepotelul sa creasca… :whistle: :angel: Glumesc, nu stiu, ma confrunt cu aceeasi problema. Doar ca eu am 3 baietei pe palier. Ei urla si trantesc usi cand nu le convine ceva (adica mai tot timpul), dar urla la modul cel mai serios. Parintii nu prea mai au control asupra lor… Si cel mai dragut e ca se intampla sa nu le convina ceva tocmai cand vrea omul sa se odihneasca o jumatate de ora, ca doar atat ii permite timpul inainte sa o ia din nou spre oras. Si fix in jumatatea aia de ora esentiala…. Oh!
Uite cineva care ma intelege… Totusi, eu cred ca si bunicii sunt de vina, nu zice nimeni sa-si bata nepotul adorat, dar macar sa-i atraga constat atentia, sa-l invete cum trebuie sa se comporte, sa-l educe cat de cat, ca nu traiesc in codru, ci intr-o comunitate, iar ceilalti au de suferit din cauza lui. Normal ca s-a dus toata linistea ta cand incepe un baietel de 4 ani sa planga cu foc, sa urle sau sa tropaie prin toata casa de simti tavanul cum ti se prabuseste in cap. :getlost: Da, e vina parintilor si a bunicilor. Categoric, nu exista dubiu.
Eeeee, pai da, kilogramele la mine nu au pe dinafara, dar tind sa am un corp frumos :blush: cit despre mincatul seara, uneori nu ma pot abtine, in noua mea familie toti sunt foarte mincaciosi :))) dar tu da, ori te muti , ori dai muzica tare sa nu l mai auzi deloc :ermm:
Da, ca sa-i deranjez si eu pe altii. :)) :biggrin: :devil:
In primul rand te aprop in ceea ce priveste partea cu jobul,chiar daca n-am lucrat decat jumatate de an in viata mea =)) . Nu i-am inteles niciodata pe oamenii carora le place sa instige,sa sicaneze cu atat mai mult cu cat eu chiar sunt o persoana care sta in patratica ei
.Detest prezentele care pun presiune fara rost,eu nu sunt omul care sa se poata detasa si termin prin a incurca lucrurile definitiv.Ar trebui sa va scriu o lista cu defecte ,ar fi una luuuungaaaa.
In al doilea rand nu-ti face probleme de faza cu intarziatul ,nu se vindeca niciodata :silly: Nu stiu cum am ajuns asa…imi amintesc ca pana pe la vreo 16 ani eram mai demna si mai radicala decat sunt acum .Ma rog…sa nu deschidem usa asta…
Altfel referitor la stres,am o multime de surse din care mi-l procur ieftin si de calitate :)) .Pentru mine aproape orice lucru se poate transforma in obstacol. Nu detaliez ca e prea mult de scris .
Ideea e ca ma streseaza in momentul de fata o multime de lucruri,nu le mai numesc nici pe-astea ca sa nu ma apuce din nou starea de frenezie.
Silvia, sa fie din cauza zodiei? :ermm: :dizzy: :unsure:
:alien: Oare noi, romanii, vom reusi oare sa fim vreodata zen? Ca eu nu am cunoscut pana acum o astfel de persoana… :cwy:
Este de la zodie, de-acolo este, sunt sigura ca este…
:tongue:
Pentru mine o sursa de stres, din ce in ce mai benigna din fericire, e fotbalul. In general sunt dezamagit ca Dinamo pierde puncte aiurea, dar sunt dezamagit si atunci când o bate pe Steaua (destul de des in ultimii ani). As vrea niste diferente mai mari de scor.
Si nu, n-am nicio placere sa muncesc. O fac pentru ca n-am incotro.
@ Silvia, aprinde o tigara, am inteles ca te poate calma :-)
Ce bine ca nu ma mai intereseaza fotbalul.
:unsure: :dizzy:
Dragos, tu ai intalnit si romani fericiti…ups, zen vroiam sa zic… :whistle: :face:
Nu :-) . Am intâlnit oameni care incercau sa fie zen, dar nu reuseau.
Tu ai incercat vreodata sa fii? Ti-ai dori? :happy:
Da. Nu merge.
Se pare ca are Vacitim reteta. :wink: :w00t: :unsure:
N-am …
Tigari? Mai bine… :devil:
Nu de putine ori lumea se darama in jurul meu…dar eu nu sunt stresat :)
Ceea ce pot schimba, schimb, ceea ce nu pot schimba, las sa curga de la sine.
Niciodata nu ma opun curentului de apa, merg cu el.
Prefer sa citesc si sa ascult…inclusiv pe mine…cunoaste-te pe tine insuti, fii sincer cu tine…priviti dincolo de voi si de lumea asta :)
Hey.
Nu era vorba de lucruri atat de importante, de grave, iremediabile, in fata carora esti realmente neputincios, ci de lucruri marunte, cotidiene. Nu vorbesc de lucrurile care ne provoaca mari suparari, la care nu avem raspuns, de drame, tragedii, ci de lucrurile aparent inofensive, irelevante, pe care ajungem sa nu le mai toleram, care creaza disconfort, nemultumire, anxietate, neliniste.
Sa inteleg ca reusesti sa fii zen in orice situatie, ca nu te afecteaza chiar nimic, ca reuseste mereu sa te detasezi de micile probleme aparute in calea ta? Cum? Da-ne reteta fericirii eterne, a zambetului tau permenent. :biggrin: Ce inseamna sa privesti dincolo de lumea aceasta? :ermm:
Nu exista adevar in afara ta ca om….eu nu sunt zen…in niciun caz, as fi ipocrit daca as spune asa ceva.
Micile lucruri fac marile diferente, asa imi spunea o persoana draga acum ceva timp.
Nu exista alt secret decat acela de a te cunoaste pe tine insuti.
Nu am secrete nici lucruri miraculoase :) De ce nu incercati macar un minut pe zi sa taceti? Sa taceti cu totul, nu mai ganditi, nu mai ascultati nimic…opriti vorbaria din mintea voastra…
Dar de ce te mi te adresezi la persoana a II-a plural? :)) :ermm: :blink: Sa-ti spun un secret, “vorbaria” la care faci tu referire am cam oprit-o de ceva timp. Ma simt goala insa…de orice, de ganduri, de sentimente, parca nu mai sunt eu, nu ma mai recunosc. Se numeste detasare sau, mai trist, indiferenta. Detasare de tot, de orice… De parca nimic nu ar mai conta pe lumea asta… Nu cred, refuz sa cred ca sunt zen. Sper doar ca e o faza trecatoare, repet, eu nu sunt asa. Stiu ca in articol am scris altceva, ca nu ma pot detasa, aveam ideea in minte mai demult, am tot asteptat sa revin la starea de altadata, nu merge, nu functioneaza, nimic nu mai ma atinge… Dar trebuia sa scriu articolul, ma reprezinta…la paste tense.
Bine, celelalte motive de stres, vremea, jobul, plugin-urile, zgomotul, tupeul, nesimtirea, vulgaritatea, (ne)punctualitatea mea, teama de esec sunt reale. Dar in rest sunt mai detasata decat iti poti imagina. E liniste, am sistat avalansa gandurilor definitiv, nu doar pentru cateva minute.
Aia cu reteta era o gluma…
nu ma adresam doar tie ci tuturor celor care citesc ce scriu eu, in cazul in care o mai face cineva in afara de tine :)))))))
deci, vb la general
Ar trebui sa iti doresti sa fii zen, dar de fapt ce intelegi prin zen?
Ti-am raspuns putin mai jos, nu am studiat filosofia zen, nu ma pasioneaza asa ceva, articolul este despre stres, cauzele lui si modalitati de combatere. Am folosti zen cu tenta ironica.
Cat despre comentariile noastre, nu le citeste nimeni, sunt aproape convinsa ca multi nu citesc nici articolele… A se vedea unele comentarii complet off-topic.
Jobul, banii si vremea = stres combo pentru mine! :D In principiu locul de munca este clar factorul numarul 1 cauzator de stres. Doar imi petrec aici toata ziua! :)) Seara cand ajung acasa incerc din rasputeri sa uit ce s-a intamplat peste zi si sa ma concentrez asupra problemelor de familie si casa. Pana sa intram in UE pot sa spun cu mana pe inima ca veneam la munca de placere. Imi placea realmente sa vin la birou, sa ma ingrop in hartoage, sa raspund la telefoane si-asa mai departe. Acum ca nu mai merge activitatea cum mergea odata… nici placerea mea nu mai e aceeasi… :(
Si eu incerc din rasputeri sa ma detasez de problemele de la job cand ajung acasa…uneori ma ajuta si bloggingul…
Eu tot incerc sa ma detasez si de calculator cand ajung acasa. Nu-mi iese intotdeauna, dar cat se poate… :D
@ Mihaela, Nice: am bunici in Iasi. Ii vizitez mult mai rar decit as vrea. Totusi faptul ca ma duc rar acolo ma ajuta sa vad diferentele dintre vizite. Ultima data am fost anul trecut prin vara. Am ramas cu impresia ca este un Bucuresti in miniatura. Si am fost in weekend, ar fi trebuit sa fie mai linistit …
Sunt momente cand este destul de agitat, mai ales de sarbatori (gen Zilele Iasiului). Mie mi s-a parut oarecum ciudat cand am citit in articol ca ar fi cel mai linistit oras, nu mi se pare ca e chiar asa.
Parca Brasov mi se pare mai calm, mai curat…mi-ar placea atat de mult sa locuiesc acolo.
Linistit? Iasiul? Poate spune asta doar cineva care nu traieste aici sau cineva care traieste inafara tarii, intr-un oras intradevar imens…. Linistit mi se pare preeeea mult spus pentru ca nu este in nici o zi a saptamanii!
Vara, pe Copou, este destul de linistit. :) Bine ca in zona asta locuiesc foarte multi batrani iar vara studentii pleaca…asa ca se poate spune ca sunt momente, in anumite zone, cand e linistit. :P
Dar oraselul german in care locuiesti tu iti ofera motive de stres?
pff daca si blogul a ajuns sa constituie un factor de stres e grav… de asta mi-e frica si mie si incerc sa ma feresc
Vreamea pe mine ma deranjeaza ca are toane zilele astea:(
Din cauza ca nu ma pricep, Pato. Nu toata lumea intampina astfel de probleme…
Hello!
eu ma duc cu placere la job in fiecare dimineata :) evident ca ma grabesc sa nu ratez conserva verde, nu de alta dar apoi stau inca vreo 10-15 min pana ajunge urmatorul
nu-s stressata daca intarziu 5 minute, mi se pare chiar rezonabil desi de cele mai multe ori din departamentul meu eu ajung ultima:D dar nu-s stressata
pe parcursul zilei se intampla sa fie tot felul de probleme dar….dc nu ar fi probleme cum as putea stii ca sunt capabila?
evident ca uneori cad prada problemelor si ma stresez, ma agit, ma enervez, etc
vremea ma influienteaza pt ca sunt meteosensibila si cel mai mult sufar din cauza durerilor de cap si asta ma intristeaza
lucrurile care ma stresseaza cel mai tare sunt legate de familie sau de anumite boli, daca cineva e bolnav ma stresez si ma intristez
am observat ca sunt zile in care sunt binedispusa si imi mentin starea respectiva intreaga zi dar sunt si zile in care starea mea se schimba de n ori
cred ca suntem in neam de plangaciosi si toate neajunsurile ne-au facut asa de sensibili incat la cel mai mic factor care actioneaza asupra noastra cadem prada stressului…eu recunosc ca sunt o plangacioasa
ca si remediu, cel putin in cazul meu functioneaza, e rasul si bunadispozitie, daca incerci sa razi, sa-ti gasesti motive sa si zambesti altfel trec toate
scuze ca mi-am dat drmul la gura si am scris asa mult :)
Iti multumesc din suflet pentru comentariu ontopic. Chiar ma intereseaza subiectul, vreau sa aflu cat mai multe pareri despre stres, tocmai de asta l-am si propus. Ai dreptate, toata lumea se plange de cate ceva, tocmai de asta m-a surprins ca lumea prin blogosfera e mai zen asa… :whistle: :wink:
Bravo lor.
Cred ca terapia prin ras e cea mai dorita dintre toate…
Nice, oare cati stiu ce e zen de fapt? :)
Eu habar nu am ce inseamna sa fii zen, titlul articolului e la misto. In cadrul comentariilor l-am folosit ironic, evident, cu tenta de liniste interioara, detasare.
zen inseamna mult mai mult, Nice. Linistere interioara ai si cand te imbuibi de sex si de mancare si dupa un scurt timp dormi ca un porc…esti al naibii de linistit si de detasat :P :))))))))
Zenul are la baza o tehnica de respiratie, este un fel de meditatie profunda, este un concept filosofico-religios, avand la baza termeni care se regasesc in china si indica antica, este tehnica medidativa a celui mai cunoscut budha-gotama, este filosifia si religia samurailor japonezi.
ZEn inseaman deci stare medidativa. Este practica posturii și a respirației corecte, cu corpul și mintea unificate, un fel de stare de constiinta extinsa….
Inseamna ca prima poza e relavanta pentru ce inseamna Zen…
Aha, deci stare meditativa, am citit eu ceva pe net, mi s-a parut dificil si neinteresant, de asta ne indemnai tu sa privim dincolo de noi si de lumea asta… :unsure: :blink:
da, poza cu femeia in ac pozitie, e relevanta :)
neinteresant nu cred ca este, parerea mea….nu chiar, dar da, cam asta era ideea mea…eu chiar comentasem ontopic :))))
Dear, inca o data tin sa precizez, faza cu zen-ul a fost o gluma, articolul este despre stres. Ti-am mai spus ca planuiam de ceva timp articolul asta, de vreo jumatate de an, am asteptat momentul potrivit…se pare ca am dat gres. :dizzy: :cwy: :pinch:
Acum, ca tot venii vorba, tu ai practicat vreodata meditatia asta? Cu succes?
Doamne Iisuse, fiul lui Dumneazeu, mantuieste-ma pe mine pacatosul!
Aceasta este cea mai puternica rugaciune ortodoxa, si practicata de calugari intr-un anumit registru de respiratie, aduce cu sine o puternica energie capabila de exteriorizarea constiintei, o alta stare umana :)
Aha, merci pentru raspuns, ce inseamna exteriorizarea constiintei?
am inteles ce ai spus :)
nu, nu l-am practicat,sunt inca la prima faza, aia de autocunoastere :)
dar nu e nevoie sa merg pana la zen, pot incepe si ramane la rugaciunea isihasta si conceptul de respiratie care o defineste :)
Rugaciunea isihasta? Acum chiar ca m-ai bagat de tot in ceata. :dizzy: :sleeping: :blink:
Zen nici eu n-am sa fiu niciodata :) am citit definitia corecta data de Vacitim (multumesc)
pentru mine zen inseamna starea aia pe care nimeni si nimic nu mi-o poate lua, si asta e greu de obtinut si mentinut, probabil ca prin perseverenta si meditatie reusesti dar eu n-am rabdarea necesara
cu placere…ei, nu cred ca e o definitia chiar corecta si completa, dar cam asta inseamna:)
ai vazut “eat.pray.love”? un film care te invata sa fi zen :) mie mi-a placut foarte mult
Merci de pont, e musai sa-l vad atunci.
:cheerful:
da, l-am vazut si eu :d
Stresul trebuie acceptat ca fiind parte din viata, controlul acestuia insa,se face treptat si se poate ajunge foarte aproape de ignorarea totala al acestuia, chiar daca o constientizezi mai departe. Exista metode, exercitii specifice pentru acest lucru
Tu le pui in practica? Poti sa-mi dai cateva exemple de astfel de exercitii, eu nu cunosc nici unul. :ermm:
Bineinteles, sunt jucator de tenis, asa ca trebuie sa-l pun in practica. De exemplu frica de a nu pierde este un factor de stres pe care daca nu o lasi sa te domine, atunci CHIAR te ajuta pentru a lua masurile necesare de a preveni o eventuala infrangere
Esti jucator de tenis ? wow.. :blink:
Cati ani ai, imi poti spune ?
Participi la CHALLENGERS ceva ?
Turnee mai mici (deocamdata), …….nu-mi permit mai mult……Nu traiesc din pacate din tenis :(
Ce-i drept, e greu sa ajungi departe :( Dar deh, de multe ori traim sperand.
De cand joci tenis ?
Eu n-am avut ocazia, dar de-as fi avut, as fi jucat de cand eram tzanc/pusti :biggrin: N-am avut ocazia ca ai mei n-au tras de mine sa ma duca undeva iar atunci nu eram prea indragostit de tenis :blush:
Pana la urma m-am trezit singur cu ideea, cam tarziu.. :cwy:
Niciodata nu este prea tarziu
Pentru marea performanta este!
bai.. am vazut semifinala cu Nadal si del Potro. Desi incepu foarte bine Potro.. l-a cam nimicit Nadal pe urma
S-a jucat fantastic in meciul asta si realizez ca turneul feminin e pur si simplu DE NECOMPARAT cu cel masculin
La ce petarde de mingiute si in ce extreme erau trimise si ce alergari erau pe teren a clarificat treaba. Cele de la feminin nu se compara cu cei de la masculin. Iar lui Nadal nici macar “femeia barbat” aka Serena Wiliams
.. nu-i face fatza. 
Acum se joaca Novak cu Federer.. si se cam arata din nou ca Federer cam trebuie sa iasa la pensie :cwy:
Ce finala superba ar/va fi.. Nadal vs Novak care pare sa fie in FORMA :ninja:
Si desi Novak e din est de la noi.. sarb la origine.. tot cu Nadal voi tine
Lusio, niciodata nu mi-a placut Novak… Ma mir ca abia acum ai ajuns la concluzia cu tenisul feminin vs masculin… Nu se pune problema de o comparatie… :dizzy:
Mereu am inclinat spre ce-am scris acum.. dar azi cred ca mi s-a confirmat 100 % fara marja de eroare
Cateodata aveam impresia ca pe teren sunt doi Arnold undercover.. la ce viteze prindeau mingiile si-n ce colturi fugeau
Nu stiu exact de ce.. dar si mie mi-e cam antipatic Novak asta.. desi gandul ca e estic ma tot incanta, s-ar parea. ( chit ca el deja s-a stabilit pe la Monaco
)
Si se pare ca va mai ajunge un estic SUS.. unu din Ucraina anume:
http://static.technorati.com/10/05/19/13005/429x.jpg
Alexandr Dolgopolov
( damn.. multe poze naspa cu el pe google image
)
Laudand meciul de azi realizez ca e o tampenie ce-au strigat fumeile, gen:”Sa avem si noi aceleasi premii ca baietii.. da da da, sau daca nu facem prostest, noi femei emancipate si gingase”
(am inflorit-o oleaca, dar cererea cam pe acolo ducea, gen sa nu fie “discriminare”)
Mi se pare aiurea ca au cerut asta avand in vedere in ce hal se joaca uneori, mai ales la turneele IMPORTANTE, la baieti. E de necomparat AGAIN. Si sa nu se uite ca la Grand Slamuri baietii joaca cel mai bun din 5 seturi, in timp ce fetilii o ard doar cu maxim 3.
Call me misogin aici, dar nu mi se pare corect sa-l vad pe un tenisman ud leoarca dupa 5 seturi, iar o tenismanca sa stea inca uscata pe cel putin 60 % din vestimentatie dupa 3 seturi. (poate exagerez cu procentul dar oricum, diferenta EXISTA, macar la modul de joc)
Te felicit pentru inspiratie, am ales meciul Stelei si m-am imbolnavit. Iar au facut-o de oaie, nu au fost in stare sa conserve rezultatul favorabil. Oare astia nu se invata niciodata minte? Cica lipsa de concentrare… :cwy: :dizzy: :unsure: :wassat:
Da, Lusio, ai dreptate, am practicat tenis 4 ani de zile si stiu ce inseamna sa joci contra unui barbat. Imi aduc aminte ca eram odata la Costinesti si am incercat sa fac un meci cu un tip, nici macar nu am reusit sa-i returnez mingile, nici nu le vedeam… :face:
Ii acuza Becali dupa meci ca daca esti la Steaua nu trebuie sa te retragi prin aparare cand conduci.. dar deh, apare iar mentalitatea romaneasca, atat de clasica……..si stupida.
N-ai cu cine
“nici macar nu am reusit sa-i returnez mingile, nici nu le vedeam… :face: ” – Hai ca ai fost amuzanta aici, inclusiv la emoticonul ala
:silly:
Si totusi.. waw.. 4 ani ? :blink: De ce n-ai tot continuat ? Nu le aveai sau ? :alien:
Si totusi.. Federer asta pare cam Alien
De cand il stiu, chiar si jucand 5 seturi.. omul asta nu a gafait niciodata 
Desi Nadal o face, Novak o face, Murrary o face.. la naiba, majoritatea o fac 
Dar la Federer asta sa moara ciprian daca l-am auzit vreodata gafaind 
Pai da, ca venisem de la disco direct pe terenul de tenis…cu “forte proaspete”. Iti dai seama ca nu dormisem toata noaptea… :sleeping: Ala era super odihnit ca nu fusese la disco. :angry:
L-am practicat in timpul liceului si cand s-a apropiat bacul am renuntat. :face:
FOARTE RAU!!! :ninja:
Eu in locul tau chiar si acum il practicam.. mai ales pt sanatate :alien:
Corecta observatie, nu degeaba i se spune FedEx. :cheerful:
6-3, 3-6, 6-2 pt Nole.. Se pare ca batranetea implicit tineretea (sportiva) a lui Novak isi spun cuvantul. Daca avea azi macar 26 de ani, Federer putea fi invingator.. dar acum ……………….
(si totusi, Federer mai are in cateva ore, finala la dublu cu prietenul lui, tot elvetian, Stanislas Wawrinka.. Macar la dublu sa ia trofeu)
Si totusi.. Vamos Rafa!!
Pare sa fie un meci TARE in finala
Lista factorilor de stres este lunga.
Daca mai esti si perfectionista, cum sunt si eu, atunci oricati factori inlaturam prin vointa, tot mai raman… :)
Ma gandeam eu ca si tu esti perfectionista… :wink:
Principal la stres ? Lipsa de noroc, ghinioanele.. ma scot de-a dreptul din sarite.
Fie ca’s bets fie ca e un proiect anume.. mai toate imi aduc stres mai devreme sau mai tarziu.
Cateodata ma streseaza chiar si mintea mea plina de ganduri
Cateodata mi-as dori o minte mai odihnita.. asta pt mine, ca nu stiu daca altora li se pare ca-i foarte busy 
Wou, ce avatar simpatic, ti se potriveste tare bine. Dar nu mai bine iti puneai poza lui Lucio de la Inter Milano? Ups, stai ca nu se poate, ca tu esti suporter de-al Milanului… :unsure: :tongue:
:ninja:
Da, perfecta remarca, si eu parca m-am nascut in zodia ghinionului, ma exaspereaza faptul ca nu pot avea si eu o data noroc. :angry: Te inteleg perfect. :silly:
Dar, te intreb acum cu pariurile astea, oare nu stii dinainte ca aici mai mult se pierde?
Ai si o solutie, nu mai joci si ai inlaturat o sursa importanta de stres! :devil: :dizzy:
Pai ai vazut ce ne sfatuieste Vacitim, sa incetam “vorbaria” din mintea noastra. Macar pentru cateva minute… :biggrin: :happy: :whistle:
Da.. a lu`AcM
L-am pus pe Nadal ca he’s a real winner si are o determinare pe teren iesita din comun.
Mi’s mare fan……chit ca-si trage chilotii des din ass
+ iubesc tenisul :wub: (si regret constant ca nu m-am facut tenisman
Dar trag speranta la o viitoare fetita sau un baietel de-al meu :heart: Ahh, ce emotionat as mai sta prin tribune si cate libere mi-as mai lua de la servici 
ca sa vad unele turnee mai importante, sa-mi sustin copilul din tribune)
Cat despre incetatul ala, usor de spus, greu de facut
Pai Lusio, normal ca si-i trage din moment ce poarta nadragii aia asa stramti pe corp. Unii mai larguti asa nu gaseste? Plus ca el e asa mai musculos… Sau vrea sa para sexy? Nu inteleg, nu cred ca i se impune modelul ala imposibil de catre firma care-l imbraca. :ermm: :dizzy: :biggrin:
Si eu tot la tenis m-am gandit sa-mi dau copilul, e cel mai frumos sport in opinia mea, dar cam scump…
Sa nu-mi spui ca esti dependent? Daca profitul e mai mare decat investitia se merita, daca nu…
“normal ca si-i trage din moment ce poarta nadragii aia asa stramti pe corp” – se pare ca ai realizat si tu deja
Nu cred ca vrea neaparat sa para sexy.. ci doar sa lanseze noi tendinte…………..de tras chilotii din ass (des)
Iar la dat, vreau sa vad in primul rand daca are vreo urma de talent.. in caz ca da, o sa fac tot ce-mi sta in putere ca ea/el sa ajunga SUS
(fie ca-i financiar, fie ca-i ajutor si mental, VOI FI ACOLO LANGA EA/EL). Iar la part 2.. in caz ca n-are talent :cwy: bagam baza mai mare in studii, scoala/facultate sa devina ceva GOOD! Daca la tens nu a fost vreo sansa sa aduca mii/sute/milioane de euro home 
Dependent de ce ?
De pariuri. :dizzy:
Cum sa nu remarc evidenta, are si el un tic, cum are Andy cu mana pe sapca sau cu ridicatul tricoului. :wassat: Enervante in tot cazul pentru spectatori.
Daca la tens nu a fost vreo sansa sa aduca mii/sute/milioane de euro home :)))))))))) Hai ca-mi placusi la faza asta, deci vrei si tu o parte din castigurile lui.
In ultima perioada treaba sta cam echilibrata.. gen ce bagi, scoti la loc
Pai evidentus ca vreau.. ca doar eu bag bani in assu lor, in toata perioada adolescentei
Ce sa mai zic si de acoperis deasupra capului, educatie, crestere, alimentatie :ermm:
Ii ia mama ‘reacu daca nu ajuta si parintii, puslamalele nerecunoscatoare
Cat despre mii/sute/milioane euro.. cam astea’s sumele care se invart pe la tenis. Niciun doctor EXPERT/FOARTE PRICEPUT din Romania.. nu ajunge sa ia vreo 100.000 euro intr-o saptamana, in schimb ce un tenisman daca ia un turneu mai serios ii ia lejer. ( ce sa mai zic de un Grand Slam unde daca iei turneul dupa 2 saptamani.. iei aproape 2 mil de euro
Sau macar de ajungi in sferturi/semifinale si deja o arzi cu cel putin 100.000 euro).
Sa fii sportiv mai ales intr-un sport mai deosebit/mai important e foarte BINE. Mai bine si decat a fi doctor, ca tot dadeam exemplu sus.
Ce sa mai zic de Banel care ia 10.000 euro pe luna
si nici nu-i fotbalist mare.
Lusio, tu vrei sa-si vezi copilul campion, cati astfel de tineri exista in Romania?
Tineri campioni ?
Aveam si noi pe Sorana Carstea.. dar ea a dat de……hai sa zic doar boys.. Sedinte foto trendy/sexy.. iesiri in cafenele (dese).. si uite asa acum e praf, in cadere libera, locul 100 si ceva (desi la un momentn dat a fost pe 23 mondial) :biggrin: (Se pare ca sindromul gagici, cluburi, masini scumpe etc, trece si pe la fetele din Romanica.. sau Manelica, vorba lu`Mircea Badea).
Aici la al meu/a mea as interveni eu tinandu-l/-o mai din scurt.. si mai focused pe ce trebuie. Nu interzic de tot chestii dar nici sa ajunga tralala nu trebuie.
Si da, vreau.. ce are ? E ceva rau ? :blink:
Nu, e chiar perfect, sper sa ti se indeplineasca visul, doar ca in afara de Ilie Nastase, romani realmente talentati si de succes in tenis nu prea mai stiu.
Victor Hanescu care nu-i grozav.. dar e pe locul 50 si ceva.. are deja avere de 4 sau 5 mil de euro si inca nu s-a retras, mai are ceva anisori de jucat.
Deci n-am nevoie NEAPARAT de numarul 1 mondial cum era Ilie.
La naiba.. si daca sta pe 80 mondial, tot aduce mii de euro (seriosi), acasa
si tot e peste un doctor din Romania. 
Cat despre realmente.. Au fost destui asa.. dar cand i-au lovit banii gramada, masinile scumpe, gagicile gramada.. au murit sperante
din talente promitatoare…
+ faza cu mentalitatea.. a multora e slaba, tocmai de asta spuneam mai sus ca as lucra cu el/ea si mental. Ca doar sunt un bun psiholog
(sau daca nu’s suficient 
no problem.. o s-o trimitem la unul)
Da, Lusio, ne lipseste mentalitatea de invingatori. Noua, romanilor, in general. Aici e de lucrat…
Cat despre servici.. yeah.. foarte stresant/enervant dar deh.. banii fac legea! Ca de n-ar fi pt asta, ar fi demisii la gramada
Atat timp cat faci ce-ti place(iar tu lucrezi in domeniul IT din cate am inteles) nu vad cine/ce te-ar putea stresa? Azi, dupa mult timp, am avut si eu o zi senina, super linistita la job. :wub: Ba chiar am ras cu pofta la glumele colegilor mei super simpatici. :tongue:
E si-n IT stres stai linistita.. :cwy: Imi place, da.. dar am si momente cand ma enervez rau :ninja:
:shocked: :ermm: :dizzy: :cwy: :wassat: Ai momente cand nu-ti iese un anumit lucru? Te enerveaza propria nepricepere, neputinta? Sau e vorba de altceva?
“Ai momente cand nu-ti iese un anumit lucru?” – Yeah..
..sau celebra faza.. trag cateva zile pt ceva, sunt uneori chiar foarte aproape de reusita.. si poc deodata un rahat de ghinion imi strica tot ce-am construit :cwy:
Ups, asta chiar curat ghinion. Trebuie sa fie foarte frustrant si stresant. Nu cumva iti fixezi obiective prea inalte, greu de atins?
Uneori da, uneori nu. Dar asta nu prea tine cont de alegere :blink:
Nu te lasa doborat niciodata, Lusio, lupta pana la capat, pana la urma vei invinge si ghinionul…
Il invingi da.. dar dupa revine si-ti mai f.te inca una, poate chiar mai rau
Dar deh.. luptam… pana vom da coltul
Stiu perfect cum e, te paleste cand ti-e lumea mai draga, atunci cand crezi ca totul merge din bine spre mai bine, ca nimic rau nu se mai poate intampa, dar sper sa se mai plictiseasca si el si sa ne mai scuteasca… :whistle: :wink:
Scuze ca ma bag si eu asa in discutie, dar NU cred ca locul 80 mondial in tenis e putin lucru. Trebuie sa ai si acea mentalitate de invingator ca sa ajungi chiar si pana acolo, plus sa nu uitam ca ajunge pe tablourile principale cam a tuturor turneelor, la care participa…..iar in trecut a si castigat un turneu
Am zis eu pe undeva ca e putin lucru ? Eu din ce-am scris inteleg ca-i bine chiar si acolo.
SI TOTUSi din ce-am vazut la ultimele meciuri ale lui Hanescu.. uneori as zice chiar “ma da ce cauta asta pe locul 55 (sau cat o fi el acum), gen ?”.. zici uneori, ca n-are nicio treaba :cwy: iar mentalitatea lui pare la pamant, chiar si atunci cand conduce sau are sanse de a lua un set.
PS: Vad ca ai blog de tenis.. cred ca sigur ma vei vedea des la tine pe blog
(bine ca am dat click pe nume)
Dar de ce nu avem si noi un roman in top ten? De ce cehii pot, de ce sarbii pot, de ce polonezii pot si noi nu? Noi ne inecam ca … la mal.
Ma, tu te uiti undercover la tenis ?
Nu stiu daca chiar stii cu adevarat, dar ce-ai enumerat, chiar se afla prin top 10
Probabil ca ei au o mentalitate mai buna si’s intr-o generatie mai buna (cu tenismeni mai talentati) gen Novak Djokovic si Tomas Berdych..
Eu am avut speranta mare in Sorana Carstea.. si nu doar eu aveam. Dar de la un timp in loc sa urce in top, stie doar s-o ia in jos.
Mai avem pe Alexandra Dulgheru.. acum cateva saptamani era pe 28 mondial.. dar n-a mai facut ceva important de cateva luni, caci deh, ea exceleaza s-ar parea, doar pe zgura.. prin alte parti e cam varzuca. Dar e bine ca se mentine in top 50 ca va urma sezonul de zgura SI S-AR PUTEA sa ajunga intre primele 20 din lume.
Lusio, nu m-am mai uitat de cativa ani, cred ca de vreo 2-3 asa. Dar ultima data stiu ca ma tot intrebam de ce vecinii nostri(si nu numai, ci si alte natii mai putin numeroase ca a noastra) pot si noi nu, ce au ei in plus fata de noi, unde gresim noi, unde speculeaza ei. Pe atunci se ridicasera mult jucatorii din tarile ex iugoslave(croati, sarbi, sloveni) si din alte tari central si vest europene care nu aveau o bogata traditie in tenis… Numai noi nu reuseam sa depasim anumite bariere.
Ca si in cazul fotbalului, si la tenis am fost o adevarata enciclopedie. Poti sa-ti imaginezi ca eu am comentat despre fotbal zi si noapte timp de 3 ani de zile? Stiam tot ce misca in sportul asta. :tongue:
Nice, mi se pare ca noi, romanii, nu avem disciplina aceea interioara necesara pentru a face performanta in orice domeniu, nu doar in sport. Ne place sa ,,fraierim” orice, sa ajungem la destinatie fara efortul muncii depuse pe traseu. Generalizez acum, caci nu toti suntem asa, insa ca mentalitate de grup…, din pacate asa vad lucrurile.
Sincer, prea putini suntem perfectionisti in tara asta..
Da, asta este explicatia corecta. Poate nici nu suntem suficient de talentati si de ambitiosi, nu suntem facuti din acel aluat din care sunt facuti invingatorii.
Talentati suntem, am vazut atat de multi copii ce promiteau multe. Dar asa cum spuneai, lipseste ambitia si spiritul de invingator, da…
In mare parte ca suntem o natie de manelari.. cu scopuri cam tampite.
Romanul cand se vede cu bani mai multi ori o lasa moale ori cauta sa stea roz, facand putin efort.
De exemplu la Nadal desi are avere de 37 mil $ (in momentul asta) la doar 23 de ani parca
Tot trage mancand pamantul 
uneori cu o determinare iesita din comun. Nu pot uita cand am avut un meci important al lui la un Grand Slam (parca).. era condus cu 2-0 la seturi.. si aproape sa piarda cu 3-0. Dar printr-o determinare remarcabila.. a facut 2-3 la seturi si-a castigat 
(meciul era cu cel mai bun din 5 seturi)
La romanul nostru Hanescu am vazut sa aiba si 4,5 sanse de a incheia un meci si adversarul a salvat tot si l-a si batut pe-al nostru
Aici sesizez alta problema: Romanul si cand e aproape de victorie isi da cu stangu-n dreptu`. Vezi Hanescu la tenis.. sau vezi chiar si Steaua cand conducea bine de tot in cupa uefa la ‘boro aia.
Suntem de tot rasul!
E ciudat totusi.. pe vremea cand eram o tara comunista aveam campioni gramada. Tenis, handbal (eram campioni mondiali), gimnastica si chiar si FOTBAL
Acum o luam la toate in JOS :blink:
Ai pus corect punctul pe i, cand suntem aproape de a inregistra o victorie, ceva se intampla in mentalul nostru, ca un fel de delasare, parca incetam a mai lupta. Parca suntem prea siguri de noi. Acolo e de lucrat, la psihic. Exemplele tale sunt bine alese, sugestive, fara nicio explicatie…
Unii pot, pentru ca la ei se finateaza asa ceva, se sponsorizeaza si se investeste.
exteriorizarea constiintei, Nice, inseamna sa ai intr-o anumita stare fizica si sufleteasca o revelatia dincolo de aspectul obisnuit al existentei tale, o poti compara oarecum si cu experienta descrisa de Eliade in Secretul doctorului Honigberbger….in fine, sa ai un fel de viziune, dar una launtrica, o viziune care sa te schimbe la nivel sufletesc, energetic :)
Uite, astfel de momente imi doresc eu sa experimentez cat mai des. It seems a bit…far-fetched.
Nice, atunci nu iti dori sa nu devii zen…nec plus ultra cum spuneam latinii inseamna gata, ajunge cu felul de pana acum…inseamna un fel de inoire…daca iti doreste, citeste despre asta, practic-o….nu exista nimic prea imposibil cand e vorba de suflet :)
Spui ca vrei sa scapi de stres, ….atunci fa asta
Ma vezi pe mine practicand meditatie zen? :))
Eu nu imi permit sa iti te vad nicicum…nu e treaba mea…eu doar imi spun punctul de vedere…
Da, ti-l spui si bine faci! :w00t:
eh, sunt om si imi place sa invat :)
m-am stresat si eu putin cu blogul in ultima vreme motiv pentru care am decis sa o las mai moale
:shocked: Cum asa? Tot la partea tehnica te referi?
Zen e doar Dalai Lama, poate. :))) Și eu încerc să fiu, dar nu reușesc mereu. Stresul meu se datorează organizației în care sunt, AIESEC, pentru că scârțâie multe lucruri … așa cum e și firesc, nimic nu-i perfect, și faptului că nu pot să ajung cum trebuie la școală, punctualitatea mă omoară și pe mine.
Nu se vede că sunt foarte stresată din cauza asta, nici n-aș spune că e ditamai stresul, e mai mult o preocupare, dar mă consumă așa câte puțin. :) Mi-am promis ca de săptămâna viitoare să mă organizez mai bine, după ce scap de week-end-ul ăsta. Alt stres ( dar mai mic ) îl reprezintă banii … o duc foarte greu.
Oricum, legat de ce ai zis tu … păi sorry, Nice, dar chiar nu merită să te stresezi din cauza unor oameni de doi bani, serios. :) Ăsta să fie ultimul lucru pt care să te stresezi. Job-ul … schimbă-l, nu poți ? :P Punctul 1 mi se pare cel mai ușor de îndreptat … acolo chiar e vorba doar de tine. Și eu sunt perfecționistă, dar nu mă stresez din cauza asta. Iar vremea va înceta curând să mai fie un factor de stres. :) Asta până când iar o să spui, probabil, că-i prea cald și că nu știu ce. :))))) Și că vine toamna, iarna etc. :P
Aaaa ! Mi-am amintit, sunt și eu zen !! Când dorm … :))
A, da, și blog-ul mi se pare că îl poți elimina din stresul cotidian… Doamne, nu-ți merge google analytics azi .. ok, lasă-l pe mâine, că doar n-o arde țara !! Și cu emoticoanele ești culmea, pe bune, oricum lumea pricepe când se pune :)) sau :(( … Și așa, gândește-te cu cât stres puțin rămâi. :P
Din pacate nu-l pot lasa pe maine, ca nu-l am deloc instalat. :face: Nu am reusit desi m-am tot chinuit…
Pai nu vreau sa se priceapa lumea la emoticoane, sa le tasteze singuri cand sunt plugin-uri care ne permit inserarea lor in comment cu un simplu click, problema e ca hostul meu nu are acele plugin-uri. Asta ma roade pe mine…
:)))) Am ras copios la commentul asta, dar m-am si intristat.
Misce, nu pot schimba jobul, ii multumesc zilnic lui Dumnezeu ca-l am si pe asta, in conditiile actuale… Si nici nu sunt sigura ca am vrea sa-l schimb. :wink: Asta nu inseamna ca nu exista nemultumiri, ca nu ma vaicaresc mai tot timpul. De aia am blog, nu? :ermm: :dizzy:
Pentru mine banii constituiau un motiv de stres atunci cand ii aveam, ca vroiam mai multi si mai multe… Acum, cand sunt atat de jos, ma multumesc cu putin. Nu-mi mai permit nimic. :wassat:
Eu nu sunt nici macar atunci, aproape noapte de noapte am vise extrem de ciudate, uneori chiar si cosmaruri…
Singurul meu factor de stres să spun așa, ar fi cănd văd că părinții au probleme. Până mai acum vreo doi ani mă mai stresam cu facultatea cu examenele și licența, dar au trecut. Acum singurul stres e cel menționat mai sus. Și caut să scap și de ăsta pentru că dacă mă stresez, datele problemei nu se schimbă în bine deloc. Ba din contră, mai există și posibilitatea să mă panichez și se duce totul de râpă.
Dap, mare dreptate ai cu panicatul asta, mie mi se intampla destul de des cand observ ca e ceva wrong cu calculatorul, netul, blogul, multifunctionala. Si cel mai des cand nu am apa si trebuie sa plec la job…
De vreo 2 ani am si eu probleme acute cu stresul. In ultima perioada insa am ales sa ma refer la el ca la o stare de agitatie. Mai schimb termenii, sa nu prinda radacini in mine.. :happy:
Ma stresez si imi fac griji din cele mai mici lucruri, si nu in particular pentru fiecare, ci ca intreg. Faptul ca mi se aduna prea multe nimicuri pe care ,,trebuie” sa le fac. Acest verb ma scoate din sarite si pune o presiune extraordinara pe mine. Cum scap ? Incerc sa imi gasesc adevarata motivatie pentru care, eventual, si VREAU sa fac acele lucruri. E vorba de atitudinea personala fata de acel lucru. Alaltaieri eram stresata ca trebuie sa merg la un experiment, pentru a-mi obtine ore de practica la facultate. Am schimbat rapid tactica: experimentele astea sunt o oportunitate pentru mine de a-mi depasi anxietatea sociala si de ce nu, pentru a ma amuza de situatii noi, neasteptate, in care as putea fi pusa.
Deci chiar cred ca e vorba de perspectiva si unghiul din care privim situatia…
Ce ma agita ? Centrul orasului cu zgomotele lui – ne asemanam aici, uneori simt ca nu mai suport sa mai aud vreun sunet!, oamenii agitati care gesticuleaza exagerat si vorbesc prea tare, facultatea uneori (faptul ca nu am inca toata bibliografia scoasa la imprimanta si organizata frumos), proiectele pe care le am de pregatit, faptul ca nu imi ajunge timpul pentru tot ceea ce as vrea sa fac, lipsa banilor si faptul ca nu imi pot gasi un job pliabil pe orarul de la facultate. Nici nu stiu daca e vorba de stres, e mai mult o presiune psihica. Si e usor sa ma las doborata de toate gandurile si grijile
Insa, reusesc in jumatate din timp, sa mai schimb perspectiva si sa imi gasesc/amintesc motivatia. Cat despre zen, citind explicatiile lui Vacitim, am constientizat ca in momentul in care simt ca imi face bum creierasul, trag adanc aer in piept si incerc sa ma concentrez pe respiratie si atat. De asemenea, masarea fruntii, in special zona dintre sprancene, are si ea efecte pozitive :biggrin: Bineinteles, pe termen scurt, dar uneori chiar fac o diferenta.
Da, cam asta simt si eu de cele mai multe ori, presiune psihica. Si da, abordarea subiectului dintr-o alta perspectiva, poate fi o solutie viabila pentru a ne (mai) calma.
Eu sunt Zen, dar pentru asta, a trebuit să-mi pese tot mai puţin de lucrurile pe care nu le pot controla. Şi nu-i tocmai cea mai uşoară treabă…
Da, e aproape imposibil să fi zen..cel puţin în vremurile astea.Ce mă streseaza,pai : examenele,problemele care apar ”spontan” sau atunci când o persoană apropiată are o problemă..
Nici pe mine nu prea ma ocoleste stresul :cwy: cel mai mult din cauza faptului ca sunt perfectionista si innebunesc daca pe un domeniu care imi place e cineva mai bun ca mine sau daca ma chinui mult cu un proiect sau un hobby si nu imi iese cum vreau…si daca acum, la nici 20 de ani nu reusesc sa fiu zen, ma gandesc cu groaza cum voi peste vreo 10 ani cand o sa am o familie, un job stabil, griji mult mai mari… :unsure:
Eu cred ca atunci va fi ceva mai bine… nu stiu daca neaparat zen, dar mai impliniti sufleteste, mai echilibrati, mai detasati. Mai intelepti.
Nice, si eu sper ca odata cu inaintarea in varsta sa pun mai putin la suflet anumite intamplari…doar e spre binele meu :happy:
va recomand o carte…superba…care pe mine una m-a trezit la realitate si m-a facut sa imi dau seama ca este absolut inutil sa ma stresez cu lucruri marunte si lipsite de insemnatate….atata timp cat exista SANATATE suntem binecuvantati si ar trebui sa fim recunoscatori pentru tot ceea ce avem.
creierul nostru (rationalitate si emotivitate) este extrem de maleabil…iar noi putem stabili ce si cum sa lasam sa ne influenteze linistea si pacea interioara….trebuie doar sa devenim constienti de puterea pe care o avem
http://www.amazon.it/Stroke-Insight-Jill-Bolte-Taylor/dp/0340980508/ref=sr_1_1?ie=UTF8&qid=1337928382&sr=8-1
spor la citit si la devenit zen