“Dumnezeu mi-e broker” sau literatura nemotivationala

Autori: Christopher Buckley & John Tierney

Editura Humanitas, 2008

Ori de cate ori citesc o carte fenomenala ma cuprinde disperarea. Nu de alta, dar undeva intre oasele craniului imi incoltise ideea ca as putea scrie si eu una. O carte care sa fie mai buna decat toate gogoritele lui Coelho, Castaneda si Dan Brown la un loc. O carte care sa-mi asigure un trai linistit, altfel incat sa-mi pot vedea de culesul de macese din micropadurea mea de salcami fara grija zilei de maine.

Numai ca vine cate una de asta, de lesini de ras citind-o, de trebuie sa faci pauze din minut in minut ca sa-ti relaxezi muschii pe care nu-i ai la burta, care-ti taie orice pofta de viata si de creatie. Caci ce-ti mai ramane tie de spus lumii dupa asa ceva? Ce rost mai are sa faci filme dupa ce deja au fost realizate “Parfum de femeie”, “Casa spiritelor”, “Diavolul se imbraca de la Prada” sau “Ultimul samurai”? Cum sa mai compui blues dupa “Lady in red” sau hard rock dupa “Thunderstruck”? Ce rost mai are sa te uiti la fotbal dupa finala din 2005 dintre Liverpool si AC Milan? Cum ai mai putea inventa un serial de comedie dupa “Seinfeld”?

Ei bine…un broker ratat  si bautor profesionist se duce sa se reculeaga intr-o manastire si se calugareste, devenind fratele Mog. Abatia Cana se afla insa intr-o stare financiara deplorabila, produce un vin pe care nu l-ar bea nici cel mai inrait betiv, chiar daca ar ramane cu el singur pe o insula pustie, iar abatele incearca prin toate mijloacele mai mult sau mai putin legale sa o salveze. Pe abatie adica. Intamplarile rezultate din obsesia abatelui pentru literatura motivationala (stiti care, aia care iti spune cum sa ai succes in sapte pasi simpli, cum sa castigi bani in patru pasi si mai simpli si cum sa provoci universul sa lucreze pentru tine in timp ce tu iti faci somnul de frumusete) si reflexele de broker renascut ale fratelui Mog, care vede in coincidentele dintre ceea ce el citeste din carticica de rugaciuni si fluctuatiile pietei sfaturile divinitatii, scot pentru moment manastirea din impas si o imping catre culmile imbogatirii. Si, cu cat abatia Cana se imbogateste mai mult, cu atat mai repede se apropie de dezastrul total. Un control de la Vatican, precum si faptul ca ‘afacerea’ intra in atentia FBI, complica lucrurile teribil, spre amuzamentul cititorilor. Oare ce se va intampla cu sfaturile provenite din ceruri si cum le va pune fratele Mog in practica? Dar cu literatura motivationala, care reusise sa goneasca mai toate cartile sfinte din bibliotecile calugarilor? Ar putea exista macar un armistitiu intre credinta adevarata, imbogatire si pozitivismul agresiv?

Autorilor Christopher Buckley (republican convins, fost consilier al lui George Bush, editorialist la Forbes) si John Tierney (ziarist la New York Times) le reuseste efectiv totul. Iau in deradere literatura motivationala fara sa o combata cu rautate, fara sa o jigneasca, ci cu umor desavarsit. Fac misto de lucruri sfinte fara sa ofenseze nici pe cel mai ortodox dintre catolici (desigur, presupunand ca respectivul are simtul umorului macar in stadiu de embrion). O carte care combate caloriile.

Cred ca acum ar trebui sa va intreb ce parere aveti despre literatura motivationala….fir-ar ea sa fie….

Unul tot trebuie sa piarda…

[youtube _0478LVveYs]

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Share

132 de comentarii la ““Dumnezeu mi-e broker” sau literatura nemotivationala”

  1. Sincer, Dragos, pe mine cel mai mult m-au motivat filmele Rocky…in niciun caz literatura :)

    Cat despre Liverpool-Milan, eu tin cu Milan mai mult decat tin cu Steaua, asa ca iti poti inchipui ca si acum mai am cosmaruri cu meciul ala :cwy:

    Citind ce scriai tu mai sus apropo de cum sa mai…mi-am adus aminte de intrebarea retorica a lui Eminescu: Iara noi, noi epigonii? :cool:

    1. Vai, Marin, sunt in stare de soc! :dizzy: :unsure: :ermm: :shocked: :silly: Cum poti sa afirmi ca tii mai mult cu Milan decat cu Steaua? :cwy: :sad: :angry:
      Noi, capricornii, si aici Vacitim poate confirma(sau infirma) avem atata ambitie si energie incat suntem capabili sa mutam si muntii din loc cand ne propunem ceva. E suficient sa vrem cu adevarat…si nimic nu ne sta in cale. Totul vine din interior, nu din carti.

      1. Asa e Dragos, Nice are dreptate….cica am fi genetic construiti sa ii enervam pe restul oamenilor prin determinarea si energia noastra.

        Nice, e greu de explicat, nici eu nu stiu de ce,dar tin cu Milan enorm, enorm, enorm…pur si simplu echipa aia e parte rupta din mine :)

        1. Nu neaparat sa-i enervam, ci mai degraba sa-i impulsionam, sa-i motivam, sa le fim exemplu pozitiv in viata. Observi modestia. :D ;) :P De unde crezi ca m-am inspirat? :P
          Da, daca tu nu stii e clar…eu nici atat. :(

            1. :D Hai mai ca la faza de aseara chiar am fost geniala. Azi in metrou am pus la punct ultimele detalii, o sa iasa ceva grande. :P Trust me. ;)
              Cum poti sa fii atat de sigur?

                1. O chestiune de ultima ora mi-a dat planurile peste cap. Hm. :( :D Bine, acum depinde foarte mult si de cat de mult iesi in evidenta intr-o astfel de actiune, pe cate cadavre trebuie sa calci pentru a-ti indeplini visul. :))

              1. Pai experienta de viata se referea la incercarile de a le explica altora ca trebuie sa lupte pentru visurile lor si sa nu se dea batuti. Aceste incercari mi-au atras mai mult critici decat multumiri.

                Acum, Nice, fiecare isi alege drumul in viata. Sunt de acord cu tine, nu trebuie sa distrugi vieti si suflete doar pentru un vis sau un capriciu :)

                1. Sunt de acord cu tine, nu trebuie sa distrugi vieti si suflete doar pentru un vis sau un capriciu
                  :( :( :( :(( No comment.

                2. Hai ca pana la urma nu ma pot abtine, e bine sa facem distinctia intre vis si capriciu. Multi calca pe cadavre pentru un moft si uita de ceea ce e realmente important in viata:atingerea unui vis frumos.

        2. Tine pt ca oricum Milanul e un club mai mare decat Steaua.. iar acolo mai miscam binisor/bine spre foarte bine in Europa :))

          Chit ca ne-a ars acasa Tottenham.. macar suntem in optimi.. Steaua nici in saisprezecimile Eur. League nu’s :))

          1. Deci(sa incepem astfel pentru ca e de bon ton :P ), eu nu pot intelege in ruptul capului cum cineva poate sa tina cu o echipa din strainatate(mare, mica, medie, microscopica, invizibila, nu conteaza) mai mult decat cu una din tara sa natala. Mai ales in condtiile in care afirma cu orice ocazie ca-si iubeste patria, ca e topit dupa ea, ca e roman in cuget si simtire, ca nu si-ar abandona niciodata glia stramoseasca, ca e patriot etc etc etc. :D Ce conteaza ca e in optimile nu stiu carei competitii europene daca nu e din tara/orasul tau? Ce te intereseaza ce fac niste…venetici?

            1. @ Lusio, trebuie sa ii eliminam pe Totenham…totusi, nu e Man Utd, nici Chelsea, nici Arsenal

              @ Nice…ce legatura are dragostea cu asta. Sunt cat se poate de patriot, nu tin sa o demonstrez asta. Dragostea nu tine cont de natie, rasa sau varsta.
              Iubesc A.C. Milan. Daca m-as indragosti nebuneste de o italianca si ea de mine, ce ar trebui sa facem? Sa nu ne casatorim pentru ca suntem din doua popoare diferite?

              1. Pentru mine dragostea netarmurita si neconditonata :D pentru Steaua contiune si un soi de orgoliu pentru faptul ca e o echipa din orasul meu natal renumita in toata lumea. Intelegi, Steaua ma reprezinta pe mine mai bine decat oricare echipa din lumea asta, cum sa ma identific eu cu Milanul?
                He, he, tu te-ai indragosti mai degraba de o turcoaica… ;;))

                1. Pai, te-a pus cineva sa te identifici cu Milan? Am zis ca tin eu cu ei, nu?

                  Bai, aia era o comparatie ca sa imi sustin argumentatia. Romancele sunt cele mai frumoase femei din lume, motiv pentru care tot o romanca imi place :)

                2. Marin, asa inteleg eu dragostea pentru o echipa de fotbal. Intrebarea mea este, pe tine cum te reprezinta Milanul? In ce masura te identifici cu aceasta echipa? Te simti mandru cand castiga in competita interna sau europeana?

                3. Pai mie-mi place si orasul Milano :))

                  Singura problema e ca nu ne-am nascut in Italia/Milano. Si Klausen de exemplu, nu in Manchester ;))

                4. Nice.. cum campionatul nostru e cam de rahat. Uneori nu-ti mai ramane decat sa te tot uiti in alta parte.. sa-ti alegi o alta echipa si sa tii cu ea.

                  Eu pe langa Milan mai simpatizez si pe Everton si Arsenal din Anglia.. si pe Atletico din Spania.. am destule :))

                5. Lusio, si mie imi place orasul Barcelona, este o bijuterie, diferenta dintre el si Bucuresti e uriasa, chiar si echipa orasului, FC Barcelona e pe placul meu, are traditie, are renume, e spectaculoasa, imaginativa, nu te poate lasa indiferent. O simpatizez si atat, nu o iubesc. In niciun caz pasiunea pentru ea nu o poate depasi pe cea simtita pentru Steaua.
                  Stiu prea bine ca toti indragiti mai mult echipe din strainatate, dar atunci unde e mandria locala, sprijinul neconditionat pentru echipa orasului tau, cea care te reprezinta cel mai bine?

                6. Lusio, daca doar le simpatizezi, le urmaresti pentru ca joaca un fotbal superior calitativ e ok, dar cand afirmi ca le iubesti si ca te reprezinta…nu mai inteleg.

                7. Cand va fi Craiova macar cat Sahtior Donetsk.. o voi iubi si eu mult si voi fi un mare suporter.. pana atunci.. prefer sa fiu un mic simpatizant si atat :))

                  Momentan n-am pt cine sa fiu infocat.

                8. Dap.. e rau ca nu tin cu LOSERII sau ?

                  (totusi) Stai chilleanu ca Everton e o echipa de locurile 4-12 in Anglia si tot tin serios cu ei :)) chit ca le cam fluiera vantul in vitrine.

                9. As fi suporter.. chiar si de-ar merge prost un sezon sau 2,3.. dar sa stiu ca echipa tot poate avea potential iar cine conduce e potent financiar. Deci as tine si acum cu Galatasaray (de exemplu) si m-as duce la stadion chit ca scartaie echipa.. dar macar aia par sa aiba un patron mai ok, POTENT financiar care investeste serios.. iar viitorul la ei nu e asa negru. Daca stii ca exista potential ramai langa echipa.. daca e din ce in ce mai praf, n-ai pt cine sa suferi.

                10. Nice, cine poate defini iubirea? Milan nu ma reprezinta, Milan face parte din mine. Eu fara iubirea pentru Milan nu as mai fi eu…am sora, dar echipa asta e fratele pe care nu l-am avut.

                  Nu imi cere sa iti explic de ce iubesc pentru ca nu pot. Pur si simplu iubesc. Iubesc A.C. Milan cu toata fiinta mea :)

                11. Evident ca nu te judec sau te condamn, fiecare tine cu ce echipa vrea, din ce tara vrea, doar ca eu vad lucrurile putin altfel aici. De fapt nu le vad, le simt. ;;)

  2. literatura motivationala? am mai citit, si am zis da mai asa este, si stau apoi si ma gandesc eu ce ar trebui sa fac, si zic…aaaaa, defapt nu la mine se refera :))))
    mereu mi-am aplicat propriile motivatii, eu cred ac trebuie sa crezi ca sa se intample, altfel nu merge reteta

  3. Marin, iti scriu aici ca acolo e o adevarata nebunie. :-S :-O :D Am intalnit zeci ca tine de-a lungul timpului, de aceea vroiam sa inteleg ce va determina sa iubiti o echipa straina, imi cer scuze, am fost putin socata de ce am aflat si tu stii prea bine ca eu imi revin mai greu si am uneori nevoie si de explicatii suplimentare… *-:) :whistle :rock

  4. Lusio, iti inteleg perfect dezamagirea, tocmai lipsa de profesionalism m-a indepartat si pe mine de fotbal, si suntem destui in situatia asta, nu, nu locuiesc in Ghencea, dar m-am nascut in Bucuresti, tatal meu care e si el stelist la fel e bucurestean, asa ca s-au creat toate premisele sa-mi curga sange ros-albastru prin vene.

      1. Emoticonul meu preferat e asta mic si nedumerit: :-O Il ador, pe mess il utilizez cel mai frecvent. Acum se potrivea blush, dar din motive independente de mine si de dorinta si putinta mea, nu vrea sa iasa decat: :blush =)) =:) B-)

              1. Nu mai merge. S-a stricat sambata.Adica nu pot sa vizualizez conversatia in fereastra. Cuvintele se pierd undeva in neant…cum ai patit tu cu comentariile acum. :(( :))

  5. Nice, iti marturisesc ca nu imi place aceasta tema, comentariile se vad urat, urat rau de tot, al naibii de urat! :P In alta ordine de idei, vad ca discutati despre fotbal; ei bine, si eu sunt fanul declarat al unei echipe straine, singura pentru care pun suflet, recte FC Bayern Munchen! Am suferit ca un caine in finala UCL din 1999 cand, in doar doua minute, diavolii nemernici,Sheringham si Solskjaer arde – i – ar Belzebut in cazanele cu smoala, mi-au rapit bucuria de a-mi vedea favoritii campioni europeni, Uh, cat am mai suferit atunci! Oh, si acum ai mei pierdura orice sansa la titlu, ii batura aia din Dortmund chia rin barlogul nostru, la Munchen! ~x(

    1. Bayern mi-a adus 3000 Ron in februarie 2010. Meci Bayern – Fiorentina.. 2 bilete cu total de 30 mil.. Scorul de 1-1 pana spre final. Klose gol din off-side dar acordat ( cineva de sus ma iubea cred :)) ). Final 2-1 si verzisorii au venit :D

      Nu’s fan Bayern dar pt faza de atunci ii simpatizez gen imi sunt dragi :)) Mai ales ca-l aveti si pe fotbalistul ala minunat anume Robben.

  6. Cat despre Dortumnd.. la ce fani au aia.. sunt happy ca vor lua titlul. Au niste fani incredibili iar echipa lor e formata din multi pusti TALENTATI, unii crescuti chiar de ei.

    1. Mare parte din fanii ei sunt……. TURCI! =)) Borussia este, cred, singura echipa din lume care, la un meci disputat acasa, a avut in tribune mai multi fani ai oaspetilor decat ai echipei! Asta s-a intamplat intr-un meci impotriva celor de la Galatasaray. Cred ca asta este umilinta suprema…….. >:) Cat despre pariuri….cartoforule, vezi sa nu cazi in patima asta, e periculos! :P

  7. @ Dani, aproape corect. Bineinteles ca literatura motivationala nu te poate ajuta cu nimic daca in interirorul tau nu exista un sâmbure de vointa. Totusi, s-ar putea sa-ti fie de ajutor un “brânci” venit la momentul oportun…

    @ Iulia, cu placere :-) . Ma bucur ca ti-a placut ‘ideea’. Mai ales ca te stiu destul de critica :-)

    @ vacitim :-))))))))))) . Pe mine m-a motivat La Piovra…sa stai cu stomacul in pioneze secunda de secunda, asa ceva mai rar.
    Eu tin cu Liverpool, dar voiam sa spun altceva: o finala de Liga cu multe goluri, cu o echipa care revine de la 0-3, bataie pe muchie de cutit pâna la final…
    :-) da, cam asta era ideea. “Cârlova ostirea cheama”. Acum se aduna pensionarii militari cu gornistii….

    @ Nice, modesta ca intotdeauna…lasa domnule omu’ sa tina cu cine are chef!
    Totul vine din interior…partial adevarat, problema e ca unele piedici se ascund foarte bine in interior. Momentan observ ca ai ceva probleme cu calcatul pe cadavre…
    Perfect de acord cu vacitim, nu exista nicio legatura intre patriotism si echipa cu care alegi sa tii. Locul nasterii nu depinde de vointa ta (desi, mai nou, unele teorii spun ca da), macar echipa sa ti-o alegi…

    @ Lusio, “dar sa stiu ca echipa tot poate avea potential iar cine conduce e potent financiar. Deci as tine si acum cu Galatasaray (de exemplu) si m-as duce la stadion chit ca scartaie echipa.. dar macar aia par sa aiba un patron mai ok” – perfect de acord. Asta ma deranjeaza si pe mine, ca suporter. Eu nici macar dorinta unui patron potent financiar nu o am – vreau doar atât, ca jucatorii sa moara pe teren la fiecare meci. Sa-si hatuiasca adversarii, sa incerce macar sa-i puna la respect. Uite, prin ’82 a fost o ‘dubla’, Shamrock Rovers – Craiova (2-0 in Irlanda si 3-0 la Craiova). Primul meci a fost transmis doar la radio, ca asta era obiceiul timpului. Ei bine, la fiecare actiune a irlandezilor aveam impresia ca a fost gol, asa vuia stadionul. Se bucurau pentru orice, pentru un sut pe poarta, pentru un corner obtinut, fara sa para deloc dezamagiti de ratari. Au luat bataie – dar macar au pus osul!

    @ Mihai, corect :-) Dar ai grija ca si pe aici s-au strecurat carti nashpa, am sa vin cu exemple altadata.

    @ Lilly :-))))) “eu cred ca trebuie sa crezi ca sa se intample”. Pai asta e si ‘miezul’ literaturii motivationale…

    @ Julien, discutam despre orice, parca n-ai sti…articolele sunt asa, le mai punem din când in când ca sa nu se adune sute de comentarii, ca e mai greu cu scroll-ul. :-)
    Sa stii ca m-am tot gândit ce finala sa aleg pentru exemplu, ca stateam in dubiu: ori finala din ’99, ori cea din 2005. Pâna la urma am ales-o pe cea din 2005 ca au fost mai multe goluri :-)
    Da, tin minte si acum finala din ’99. Daca s-ar fi terminat 5-0 pentru Bayern nu ar fi mirat pe nimeni dupa aspectul jocului. Nemtii au deschis scorul devreme, au avut si 3 bare, iar tot meciul, pâna spre final, a dat impresia jocului de-a soarecele cu pisica.

        1. Oli Kahn a fost idolul meu, cand stateam in poarta, caci eram praf la tehnica si ma puneau mereu portar..nu stiu de ce unii vad asta ca pe ceva negativ, ca pe o corvoada, infine…imi placea sa fiu strigat “King Kahn”, ma motiva! :D

    1. “vreau doar atât, ca jucatorii sa moara pe teren la fiecare meci. Sa-si hatuiasca adversarii, sa incerce macar sa-i puna la respect.” – Agree si eu cu tine aici.

      Dar cand cumpara patronul panarame ca de panarame are bani, cam greu sa vezi ce zici tu. :(

      1. Nice.. s-ar putea sa strici blogul asta cu miile tale de schimbari :))

        Ii scrisesem lui Dragos, Andriei si lui Julien.. dar cu disparitiile astea mi-a pierit tot cheful sa rescriu :(

        1. Lusio, nu e de la tema, dar am activat akismetu’, de la el ca ti se trage. Dar ma mir totusi, ca pana acum nu ai avut probleme. Oricum, tot ce merge la spam, recuperez eu, asa ca posteaza fara grija. ;) :) :P

  8. @ Lusio “Dar cand cumpara patronul panarame ca de panarame are bani, cam greu sa vezi ce zici tu”. :-))))))) Observ la tine o latura pe care nu ti-o cunosteam, ca ai umor! :-) .

    E adevarat. Pai cumpara panarame daca vrea sa dea tunri, tzepe etc. Se gândeste “il iau p-asta gratis, prinde 2-3 meciuri bune si dupa aia il vând cu un milion de eur” – sau variatuni pe tema asta. Parerea mea este ca cel mai bine ar fi sa-ti cresti tu insuti valorile, iar de cumparat sa o faci doar atunci când e strict necesar, nu asa, ca o regula.

    @ Nice, litaratura motivationala, deh….asa cum se spune (si Julien ar putea sa confirme, cred) ca victima isi cauta agresorul, asa e si cu locul nasterii. Ti-l alegi, in functie de unde si cum ai trait vietile anterioare. Eu, de exemplu, am fost un englez nascut in 1910 si am murit in ’48, in Israel, alaturi de camarazii mei din Palmach….iar in urmatoarea viata voi fi print in Suedia :-) . Cu ceva vreme in urma am fost si unul din atlantii care au scapat de dezastru. Cum-necum am ajuns la traci si pelasgi, in Carpati. Vin bun, gagici misto, stateai toata ziua buna ziua cu burta la soare….iar când venea iarna ne inghesuiam in tuneluri subterane si o tineam in orgii pâna la primavara (atunci vremea era mai blânda, primavara incepea cam pe la sfârsitul lui ianuarie). Trai pe vatrai nene, ce rost avea sa ma apuc aiurea-n tramvai de construit palate, piramide si alte tâmpenii?

    1. Dragos, de ce induci opinia publica in eroare/oroare? Spune adevarul, tu tii cu Dinamo, nu cu Liverpool, ca FRD-ul ala stim cu totii de la ce vine… Liverpool sunt cormorani, nu caini. :P

      1. Tin SI cu Liverpool, dar in cazul meu tin mai inainte de toate cu Dinamo. Stadion cochet (printre primele 10 stadioane din lume), in centru (nu trebuie sa ajungi prin tot felul de prelungiri ca sa-ti vezi echipa favorita cum ia bataie), culori frumoase, cântece si galerie misto…echipa ne mai trebuie, in rest le avem pe toate!

  9. Dragos, esti chiar comic, cred ca de la masonul ala ti se trage, de la domnu’ Ionescu. Daca ai murit in ’48, nu cumva te-ai reincarncat prea curand? :-O

    1. :-) Multumesc frumos.

      Pai…a fost o discutie. Dat fiind faptul ca am murit pentru Israel, divinitatea a zis ca ma pot reincarna mai devreme, pentru albirea sufletului. Mi s-a dat de ales intre 3 variante: somalez in Somalia anilor 2050, arab in Gaza anilor 2051 sau român acum….

        1. Pai nu e evident? Mi s-a dat misiunea sa vin in Carpati, ca sa construiesc aici, in batatura asta, primele piramide din istorie, pentru ca tracii erau un popor sfânt, dar ar fi avut nevoie de un mentor, iar eu, in loc sa-i pun la treaba, am preferat sa dorm cu tracele si pelasgele pe mine….In felul asta au intrat in adormire cele 13 porti stelare, iar despre Sfinxul din Carpati se spune ca e o creatie a vântului….Iti dai seama unde am fi fost azi daca mi-as fi vazut de misiune? Am fi avut o istorie reala, nu una inchipuita… :-)

  10. Interesantă tare descrierea cărții :D Cărțile astea motivaționale sunt okay atâta timp cât nu încep să abereze. Legat de fotbal: cum să te mai uiți la fotbal după un meci precum PSG – Steaua 5-0 sau Hajduk Split – Dinamo 3-0? :)))

    1. @ Creve, multumesc :-) . Da, asta e si opinia m ea in legatura cu literatura motivationala.

      :-) :-) :-) Pai ideea era sa aleg un meci fascinant, in care ambele echipe colaboreaza, cu goluri, cu rasturnari de scor, nu un meci in care una din echipe o face chisalita pe cealalta.

  11. Nu ma omor nici eu dupa literatura motivationala.Asa cum este conceputa este expresia unei bune strategii de marketing.Poate ajuta,fara indoiala.
    Cartea prezentata de tine pare a fi grozava.N-am inteles ce este cu “Diavolul se imbraca la Prada”?
    Si pana la urma vinul a fost salvat?

  12. @ Mihaela, pai da, e o carte foarte buna. Si nu costa decât 10 lei….

    @ Andreea, imi pare bine ca mai dai pe la noi :-)

    “Diavolul se imbraca de la Prada” e un film genial. Asa cum mie imi piere pofta de marire pseudo-scriitoriceasca atunci când citesc o carte foarte buna, presupun ca la fel simte (sau ar trebui sa simta, zic eu) un scenarist sau un regizor dupa ce altcineva face un film de exceptie.

    :-) Pai vinul facut de ei nu era in niciun fel de pericol intrucât era foarte prost. Pur si simplu, nu existau doritori sa-l bea. Au gasit alta cale de a comercializa vin….dar sa stii ca eu m-am oprit special din povestirea cartii, ce rost ar fi avut sa fac un rezumat?

    1. Dragos,eu dau zilnic pe la voi.In “tacere”.
      Stiu ca te-ai oprit intentionat.Si n-am reusit deloc sa te motivez sa mai dezvalui ceva…:)
      Daca tie ti se pare exceptional filmul “Diavolul…” trebuie sa-l mai vad si eu o data.
      Cu restul exemplelor sunt 100% de acord.
      Cat despre Coelho si Brown,m-ai uns pe suflet!

  13. @ Andreea, multumesc frumos, imi pare nespus de bine ca suntem ‘pe aceeasi lungime de unda’ :-)

    Sa stii ca sunt foarte onorat de ce mi-ai spus.

    Ba as putea sa spun si ce se intâmpla mai departe, dar ce rost ar avea? Cartea e foarte bine scrisa si merita citita. Domnilor calugari le trece prin cap sa cumpere vin din Chile si sa puna pe el etichetele lor…interesant este insa ca inainte de a sti de unde sa ia vinul (intrucât al lor nu era baubil) au elaborat un plan de marketing…in viziunea motivationala a abatelui procurarea vinului era ‘detaliu’, intrucât tu trebuie doar sa vrei, de restul amanuntelor se ocupa Universul….

    1. Dragos, dovedeste-ne cat de patriot esti tu si marturiseste aici pe blog, sa afle toata lumea, daca maine joaca Dinamo cu Liverpool, cu cine tii?

  14. Hmmm … Dragoș, interesantă întrebare. Nu prea am citit eu cărți motivaționale, însă asupra mea nu prea au efect. Mai degrabă mă simt motivată de un film … sau o faptă reală din viață, un discurs etc. Și nici nu știu dacă au efect asupra cuiva, sincer. :)

  15. nu cred in… imbogatirea rapida… decat asa… ca monica golumbeanu… prin casatorie… sau (adica… nu mai e maritata… ups… deci prin casatorie nu se pune) atunci loto… am deja bilet pentru tragrerea de maine seara…
    motivatia… la mine vine pe alte cai… mai delicate… fine… si… revin la punctul sensibil… prin dragoste…
    umorul in carte insa… il savurez chiar si cu ras zgomotos…

  16. Din literatura motivationala sau cea pentru dezvoltare personala am citit, la scurta-mi viata, cam 60 de carti. Unele stupid de proaste, unele mediocre, altele ok, doar cateva care au avut impact asupra mea, in mod special. Ce parere sa am? Unii oameni ar avea nevoie de incurajari, unii ar avea nevoie sa creada ca universul lucreaza pentru ei – nu toate cartile vand ideea asta. Universul lucreaza pentru tine, dar trebuie sa faci si tu una’alta.
    In schimb, ceilalti oameni care nu au nevoie de incurajari (caci se descurca foarte bine si singuri) preiau din astfel de carti idei ambitioase ce au legatura cu a-i calca pe ceilalti in picioare. Cred ca e un soi de literatura ca oricare alta, cu bune si rele :)
    Cat despre cartea pe care ai putea si tu sa o scrii, Dragos, nu te opune evolutiei, progresului :) Gandeste-te cum ar fi ca toata lumea sa gandeasca asa… Nu s-ar mai face nimic! Imagineaza-ti cate opere, cate creatii ar fi ratat omenirea. E intimidant, da. Dar nu se stie ce poate iesi dintr-o incercare :)

  17. @ M11, multumesc de raspuns. Sa stii ca am dat de oameni care au marturisit ca literatura motivationala a avut efect asupra lor. Dar nu intotdeauna in directia dorita. Concluzia ar fi ca trebuie sa si stii sa-ti formulezi cum trebuie dorintele.

    @ ovi, da, si eu l-am savurat. Ce-ai facut, ai câstigat la loto?

    @ colorbliss, fain comentariu….Pai si literatura motivationala e de mai multe feluri….si uite cum ma faci sa mai spun câte ceva…ca si in manastire s-a declansat la un moment dat un ‘razboi’ intre adeptii unui autor si adeptii altui autor…
    Nuuuuuuu….eu nu am zis ca lumea trebuie sa gândeasca asa….am zis cum ma simt eu. Pur si simplu, uneori stacheta e inaltata atât de sus ca drumul pâna acolo pare un desert infinit….Ai senzatia unui obiectiv nerealizabil.

    1. Hahah, asta trebuie sa fie amuzant! Calugari impartiti in tabere, razboi spiritual/motivational :)) Am notat cartea, pentru a fi citita candvaaaa…
      Stiu ca nu ai zis ca lumea trebuie sa gandeasca asa… Iti propuneam un exercitiu imaginativ. Stacheta e sus intr-adevar, dar gusturile difera de asemenea. Poate ,,Seinfeld” e foarte comic pentru unii, dar mai putin comic pentru altii :) Poate nu trebuie sa te ridici la nivelul respectiv, ci doar sa aduci ,,altceva”. Ca si cum ai contura un nou traseu prin desert… :)
      Incredibil cat de optimista sunt azi

  18. @ Iulia, multumesc frumos pentru vorbele bune. Dar sa stii ca serialul Seinfield e considerat aproape in unanimitate o capodopera a genului si cred ca e una din rarele dati când gusturile mele sunt pe aceeasi lungime de unda cu cele ale specialistilor si cu cele ale majoritatii covârsitoare a televizomaniacilor.
    Da…chiar ca ai fost optimista…surprinzator……atât de surprinzator incât am banuiala ca s-a ascuns altcineva sub pseudonimul tau :-)

    @ Ovi, nu-i nimic :-) . Ai câstigat, continua. Ai pierdut…continua :-)

    1. Dragos, din Seinfeld am vizionat abia primul sezon. Cum din 5 episoade nu e politicos sa trag concluzii, voi persevera in vizionarea lui, desi momentan nu ma amuza :)
      Hehe, te asigur ca tot eu am fost :P

      1. @ Iulia, eu l-am vazut de mai multe ori. Iti pot spune ca atunci când l-am vazut prima data mi-au trebuit vreo 30 de episoade ca sa-mi dau seama cu cine am de-a face. Desigur, la tine e si reactia specifica unei ardelence serioase, care nu intelege cum se poate face umor intr-un serial in care nu se intâmpla de fapt nimic….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *