Fobiile Copilariei

Aspiratorul sau bestia urlătoare. Acest electrocasnic mi-a marcat primii ani din viaţă. Nu doresc nimănui să experimenteze trăirile mele din acea perioadă. Când mama sau bunica trezeau bestia, eu paralizam. De frică. Tremuram şi nu ştiam unde să fug pentru a mă ascunde. Părăseam sufrageria, venea după mine în hol, invadam dormitorul, urgia după mine. Salvarea venea întotdeauna din baie, mai precis, din cadă, acolo ştiam că sunt în siguranţă. Într-o bună zi, cred că se întâmpla pe când aveam 7 ani, o idee divină m-a salvat. Ştiam unde doarme hidoşenia, aşa că m-am decis să acţionez, ştiind că este inofensivă când se odihneşte. Trusa de scule a tatei mi-a fost de mare ajutor. Am înşfăcat un ciocan şi m-am îndreptat tiptil spre animal. Ochii îmi dansau de fericire şi buzele formau un rânjet angelic. Actul criminal a fost de scurtă durată, dar intens. Am lovit rapid şi puternic, până când am simţit că am ucis bestia. I-am scos măruntaiele şi le-am ridicat triumfător deasupra capului. M-am dus să mă laud; în loc de felicitări, am fost pedepsit aspru. Nici până azi nu am înţeles de ce.

“Dacă nu eşti cuminte, te dau la Continuă să citești Fobiile Copilariei

Share

Maxima zilei(XVII) Addiction

“Internetul este o supapa de evacuare a frustrarilor ascunse in spatele timiditatii si o buna ocazia de a da frau liber personalitatii noastre reale.” G. Dinica, 15 septembrie 2004

Nu stiu altii cum sunt, dar eu as putea sa stau ore in sir fara sa ma misc, fara sa respir, fara sa beau sau sa mananc, pe blog. Acum patru ani mi-am gasit o activitate care mi se potrivea perfect, care ma fascineaza si captiveaza si azi la cote maxime. Am nevoie de blogging ca de aer pentru ca e singura mea metoda de relaxare totala. Veneam epuizata psihic de la munca, incapabila sa fac ceva prin casa, de multe ori nervoasa, dezamagita, iritata, nu suportam sa mai aud nimic, si cel mai mic zgomot ma deranja, nu simteam nevoia sa vad si sa vorbesc cu nimeni, vroiam sa fiu doar eu cu mine, in sfarsit singura. Si ce te poate deconecta mai bine decat scrisul pe blog? O activitate aproape deloc solicitanta, care presupune doar un usor, dar placut efort intelectual. Odata pasul facut in mirifica lume internauta, in coltisorul meu de paradis, cum imi place sa-mi alint blogosfera, reusesc sa ma calmez si detasez instant de toate problemele din viata de zi cu zi. Pana si lacrimile de dor mi se usuca pe obraz, convulsiile de la job se pierd in negura uitarii, iar dimensiunea microscopica a salariului imi pare dintr-o data irelevanta. Ar fi culmea sa nu accept ca sunt posedata de demonul Continuă să citești Maxima zilei(XVII) Addiction

Share

Si bautura din partea casei…

Pentru ca ne aflam intr-o frumoasa si linistita zi de duminica, iar voi cu siguranta veti lua pranzul cat de curand, m-am gandit sa va ofer posibilitatea de a savura in cadrul lui  o bautura ceva mai speciala. Iata propunerile mele:

Bautura traditionala italiana, Limoncello. Un fel de tuica italiana, acest lichior de lamaie are un gust dulce si teribil de aromat, dar suficient de puternic incat sa te ameteasca rapid. In comparatie cu alte lichioruri, limoncello a fost creat pornind de la premiza “cu cat mai simplu cu atat mai bun”, deoarece contine doar patru ingrediente: coaja de lamaie, alcool, apa si zahar. Reteta originala prevede folosirea lamailor Sorrento (cele mai gustoase din lume). Este o bautura digestiva, care trebuie servita foarte rece. Provine din cea mai romantica si spectaculoasa zona de coasta a Italiei, preferata mea din aceasta tara, Coasta Amalfitana. Ca desert va recomand tiramisu.

Continuă să citești Si bautura din partea casei…

Share

Miracolul vietii

_
Leapsa de ieri in varianta Dragos FRD:

_

IUBESC – miracolul vietii. Ma minunez in fiecare primavara, ma minunez ori de câte ori revin florile si frunzele, ma minunez atunci când germineaza niste seminte aparent fara viata.  Cunosc mecanismul, am invatat in scoala…dar tot ma minunez!
CRESC – da, cresc; cu maturizarea stau mai prost.
PACATUIESC – Hai sa fim seriosi, cel fara de pacat sa arunce primul piatra. Sunt si eu om, in felul meu….
CITESC – carti, facebook, bloguri, etichete
CRED – caci “Credendo vives”
MIMEZ – ….ca muncesc?
VISEZ – cai verzi pe pereti
CER – intelegere
SPER – ca sa nu disper
FRUMOS – hmmmm, ciudat, am o buna prietena care scoate zicale de genul Continuă să citești Miracolul vietii
Share

Iubesc

O leapsa preluata de data aceasta de la Andera Y imi da posibilitatea sa clarific unele sentimente, afirmatii, dubii. Asadar:

IUBESC – vara, soarele, oceanul, plajele coraligene, insulele exotice, cafeaua,  shoppingul, bloggingul, pe voi… :wub:

CRESC – cateva floricele minunate in ghivecele de pe pervazul din sufragerie.

PACATUIESC:sad: Totusi, suntem in post…

CITESC – blogurile voastre zilnic  :kissing:

CRED – ca nu va veni sfarsitul lumii in 2012 si nici ca norul radioactiv de la centrala atomica de la Fukushima ne va afecta. :sick:

MIMEZ – uneori fericirea :face:

VISEZ – la o excursie pe Coasta de Azur, Valea Loarei, Paris :cwy:

CER – doar un strop de iubire si intelegere :ermm: :unsure:

FRUMOS – precum un camp de maci, un cer sangeriu la apus, o plimbare pe stradutele inguste si romantice ale unui oras medieval, precum plajele din Algarve a caror particularitate este data de prezenta colorata a stancilor ce ies din mare sau din nisip, adevarate oaze de intimitate si umbra in zilele toride de vara,  gradinile inverzite si fantanile celebrului Palat Alhambra din Granada. Continuă să citești Iubesc

Share

Punctul nevralgic al primaverii

In sfarsit putem afirma fara teama de a gresi, ca zana semeata si neinduratoare, iarna,  s-a infasurat in mantia-i sidefie, incrustata cu pietre scumpe, si-a luat tot arsenalul sau necrutator, gerul, fulgii cei jucausi si crivatul cel taios si s-a hotarat ca pentru o perioada  sa zaboveasca  prin alte tinuturi  de basm. Eliberata din prinsoarea ei, am simtit acut nevoia sa zburd ca o copila pe campuri proaspat inverzite, sa-mi pierd ratiunea visand la trandafirii fericirii, sa privesc mirata copacii osteniti de bogatia miresmelor si a culorilor. Acum nimic nu ma mai poate opri, un straniu impuls ma impinge sa testez racoarea undelor fermecate, transformate in susur cristalin, sa culeg raze de soare timid si sa ma bucur de stangacia naturii trezita la viata. Adulmec primavara si transform sentimentul intr-o simfonie a simturilor, intr-o mare a aromelor si o eterna beatitudine a sufletului. De undeva de departe, o melodie imi insoteste gandurile: e freamatul pamantului intrigat de schimbare. Continuă să citești Punctul nevralgic al primaverii

Share

Reteta unei duminici perfecte

Nascuta fiind duminica, aceasta mi-a devenit in timp ziua preferata din saptamana. Probabil ca cei care nu sunt tocmai fericiti la serviciu, asa ca mine, asteapta venirea weekend-ului exact cum asteptau pe vremuri bunicii nostri venirea americanilor. :biggrin: Stiu, veti spune ca mai e si sambata, dar pentru mine  aceasta are conotatii mai degraba administrativo-gospodaresti, pentru ca in familia mea s-a impamantenit obiceiul curateniei si al mersului la cumparaturi tocmai sambata. Deci, tot stres, multa munca si oboseala. In schimb, duminica nu-mi ramane mai nimic de facut, poate doar sa ma pregatesc pentru ziua de luni. Sufleteste, evident, pentru ca nu-i asa, ce  poate fi mai nesuferit pe lumea asta decat ziua de luni la job?  Dar asta e deja o alta poveste. Studiind eu desfasurarea ostilitatilor in blogosfera la sfarsit de saptamana, am realizat ca lumea prefera sa-si ia o pauza binemeritata de blog si sa  se dedice activitatilor din offline. Si asa a incoltit o curiozitate fireasca: oare ce fac bloggerii duminica, cum isi petrec ziua?

Pentru mine duminica inseama Continuă să citești Reteta unei duminici perfecte

Share