Ce este “normalitatea”? Ce înseamnă “a fi normal”? Auzim zilnic formulări precum “Este normal”; “Nu este normal”; “Nu mi se pare normal”, etc. Cine stabileşte ce este “normal” şi care sunt criteriile care definesc această “normalitate”? Desigur, o primă analiză ne-ar direcţiona atenţia către societatea din care facem parte. România este o ţară preponderent creştin – ortodoxă şi europeană; astfel, împărtăşim valorile creştine şi europene, ne raportăm la ceea ce reprezintă acestea. Sunt convins că pot fi identificate diferenţe de interpretare a normalităţii şi în interiorul civilizaţiei europene; de pildă, regulile britanice de circulaţie rutieră nu se regăsesc şi pe continent.
În opinia mea, clivajele majore apar la nivelul marilor civilizaţii. De pildă, civilizaţia musulmană. După cum ştiţi, femeia musulmană este discriminată în mod flagrant, având un statut inferior bărbatului.. De asemenea, în lumea musulmană, poligamia este permisă; pentru un bărbat, numărul de soţii este un indicator al poziţiei sociale, cu cât are mai multe consoarte, cu atât este mai bine văzut în societate. Occidentalilor nu li se pare normală această stare de fapt, pe când musulmanilor, da.
Civilizaţia africană, complexă, enigmatică şi fascinantă, propune alte ipostaze ale normalităţii. Canibalismul continuă să fie, chiar şi în prezent, o practică des întâlnită în interiorul unor triburi izolate de pe continentul negru. Vracii, şamanii şi bătrânii satului sunt respectaţi şi temuţi mai mult decât medicii sau poliţiştii. Din nou, ne confruntăm cu situaţii care, pentru omul alb, sunt de neconceput.
Sunt foarte multe astfel de exemple, nu intenţionez să realizez un demers analitic exaustiv asupra diferenţelor de percepţie dintre popoare. Mi-a spus cineva că normalitatea este relativă. Subscriu şi mă întreb dacă, nu cumva, normalitatea constituie, încă, o barieră în calea apropierii accentuate între popoare, civilizaţii, culturi. Omenirea se mândreşte cu progresul; toate domeniile au fost marcate de inovaţii care, acum câteva zeci de ani, erau de neînchipuit. Avem sateliţi pe orbită, dar nu reuşim – sau nu dorim – să limităm paupertatea şi să eradicăm virusuri precum Ebola sau HIV.
Normalitatea ne indică apartenenţa la un anumit set de valori, proprii unei naţiuni, unei civilizaţii. Cu toate acestea, rămâne o întrebare dificilă, ce facem atunci când ceea ce noi considerăm normal contravine percepţiei altora? Cum procedăm? Când trebuie să dăm dovadă de empatie, de flexibilitate, şi când trebuie să tragem linie, să spunem STOP şi să nu acceptăm ceea ce alţii invocă “în numele tradiţiei, a ceea ce pentru noi este normal”?
Ce este normal, ce este anormal? Avem dreptul, este corect să caracterizăm indivizi sau civilizaţii în funcţie de ceea ce apreciem noi ca fiind normal?
sursa poza: aici
Normalitatea poate însemna încadrarea în diversele norme: sociale, morale, legislative, biologice, religioase, ale bunului simț, de etichetă etc.
În acest caz normalitatea nu e neapărat relativă (de pildă normele biologice sunt știință, absolute, normele legislative tind în general spre o standardizate; doar normele sociale, morale și religioase cunosc o diversificare mai puternică).
Din păcate însă de multe ori anormalitatea se percepe negativ. Mai degrabă asta e problema decât caracterizările.
De pildă un om cu ochi albaștri sau verzi este la un anumit nivel o anormalitate biologică, pentru că oamenii ca specie au ochi căprui. Ochii de altă culoare au apărut în genomul uman ca mutații.
Sunt anormali.
Dar conotația nu e deloc negativă, ci de diferit.
Și chiar din contră, această anormalitate a ajuns să fie considerată de mulți mai frumoasă decât normalul. Ochii albaștri, verzi, mov sau gri sunt considerați interesanți, frumoși, atrăgători.
Nu văd de ce ar fi incorect să caracterizăm, să judecăm, să ne dăm cu părerea, atâta vreme cât nu jignim.
Nu e o jignire să spui cuiva că e anormal… jignirea o facem noi în mintea noastră dacă vom considera ceva rău doar pentru că e diferit.
Pai, Diana, pentru unii, termenul in sine de “anormal” ii pune pe ganduri, le activeaza mecanismul de autoaparare……. :ermm: :ermm:
E adevarat ca in lumea musulmana poti avea mai multe neveste, DAR, inainte de a te casatori, trebuie sa faci dovada la tribunal ca le poti intretine. Si e vorba de dovezi certe, nu de promisiuni aruncate-n vânt. Si, de fapt, care societate e mai cinstita cu propriile valori? O societate in care e permisa poligamia, dar care-ti cere dovezi ca-ti poti intretine nevestele in conditii civilizate, sau o societate care promoveaza monogamia, dar in care cei mai multi dintre barbati au si un cârd de amante (in afara sotiei, se intelege)?
Rol inferior? Discriminare? In mare parte, poate ca ai dreptate. Dar oare stii ca procentul de studente iraniene e mai mare decât procentul de studente americane? Cu exceptia câtorva state (din ce in ce mai putine), incepe din ce in ce mai pregnant sa se observe o deschidere si in lumea musulmana. Am avut noi oare vreun prim-ministru femeie? Pakistanul a avut! Sotiile de regi sau presedinti din statele musulmane, educate in Vest, promoveaza in tarile lor spiritul de independenta si de initiativa ale femilor. Eu cred ca ar trebui sa observam in primul rând deschiderea din zilele noastre, nu fantomele trecutului.
Unde se mai practica domnule canibalismul in Africa?
Am o prietena care zice, ori de câte ori se intâmpla sa apara germenele unei dispute: fiecare cu normalul lui. Asa e, ne raportam la ‘normalul’ nostru si inca n-ar fi un motiv de suparare, atâta timp cât nu incercam sa ni-l impunem. De fapt, atunci când sunt pe alt teritoriu, incerc pe cât posibil sa joc dupa regulile ‘casei’ respective, oricât mi s-ar parea de ciudate. De exemplu, e o jignire teribila pentru un arab sa-ti vada talpa incaltarii, deci nu stai cu picioarele pe masa (ceea ce in America ar fi considerat ‘cool’) daca esti la un arab acasa.
Ebola sau HIV ar putea fi eradicate, dar cu siguranta ar aparea ceva si mai dramatic. Sunt anticorpii naturii impotriva omului care nu a priceput cum sa-si protejeze planeta. E o lupta inegala: oricâti sateliti am plasa pe orbite, natura intotdeauna va gasi un drum sa ne invinga, in caz ca nu intelegem sa-i fim parteneri, nu doar inamici.
Cu siguranta avem dreptul la o opinie, la o parere. Dar sa ne-o impunem cu forta – asta doar in cazuri punctuale si extrem de bine gândite.
Dragos, procentul ridicat de studente iraniene nu are nicio legatura cu statutul femeii in societate; degeaba li se acorda acces la educatie, iar cand ajung acasa trebuie sa stea cu capul plecat infata barbatului sau sa mearga pe strada la 5 metri in spatele lui…In mod evident, nu toate popoarele musulmane sunt caracterizate de acelasi grad de conservatorism, tarile maghrebiene, Turcia, Bosnia, Albania, etc, sunt zone mai liberale…..dar, procentual, conservatorismul caracterizeaza majoritatea lumii arabe, cel putin in ceea ce priveste pozitia femeii in raport cu barbatul. In privinta canibalismului, arunca o privire acilea “Cannibalism has been reported in several recent African conflicts, including the Second Congo War, and the civil wars in Liberia and Sierra Leone. A U.N. human rights expert reported in July 2007 that sexual atrocities against Congolese women go “far beyond rape” and include sexual slavery, forced incest, and cannibalism.[126] This may be done in desperation, as during peacetime cannibalism is much less frequent;[127] at other times, it is consciously directed at certain groups believed to be relatively helpless, such as Congo Pygmies, even considered subhuman by some other Congolese.[128] It is also reported by some that witch doctors sometimes use the body parts of children in their medicine.[citation needed] In the 1970s the Ugandan dictator Idi Amin was reputed to practice cannibalism”
Julien, vorbim de Iran, nu de Arabia Saudita. In Iran femeia nu merge in spatele barbatului decat, eventual, in familiile ultratraditionaliste, din cine stie ce ungher uitat de lume. Evident ca aceste doua aspecte se cam bat cap in cap; femeile care au acces la educatie realizeaza ca asta cu mersul in spate e o tampenie.
Daca judecam asa, si la noi, atunci cand oficiaza o casatorie, preotul spune ca “femeia e datoare sa-si asculte barbatul”. Invers nu!
Ei lasa….Idi Amin a fost cu adevarat un dictator sangeros, dar asta nu-l poate califica drept “canibal”. Sunt multe minciuni care au doar valoare de manipulare, la fiecare dupa obiceiul locului: in Africa viol si canibalism, la noi Ceausescu a fost acuzat de genocid…uneori acuzele sunt adevarate, alteori mai putin. In Africa asa e “normal” poate, violezi o femeie si dupa aia o mananci….
Tu de unde ai luat fragmentele alea? De pe Wikipedia te pomenesti…
Dragos, eu, personal, nu vad Iranul drept o tara liberala. sa nu uitam ca titulatura oficiala “Republica islamica Iran”, spune multe….de ce nu doar “Republica Iran”? http://en.wikipedia.org/wiki/Women_in_Iran#Under_the_Islamic_Republic_of_Iran Deh, nu zic, gasesti si multe tampenii pe Wikipedia, da’ mai spun si lucruri reale…..nu te gandi ca iraniencele sunt mai liberale decat turcoaicele….. Sa nu imi spui tu mie ca anumite triburi uitate de lume prin jungla africana nu se mai infrupta, mai mult sau mai putin des, din cate o ciozvarta de om….ei cred ca a consuma creierul dusmanului inseaman a-i prealua puterea acestuia…..Eu cred ca tu esti prea optimist, ai prea mare incredere in forta de penetratie a civilizatiei albe^^ :w00t: :w00t:
Evident, Iranul nici nu e o tara liberala in adevaratul sens al cuvântului dar, judecând comparativ….
Nu poti face schimbari de titulatura o data la zece ani…acolo a fost o revolutie islamica si au venit ayatollahii la putere, numai ca am vazut niste demonstratii acum câtiva ani când demonstrantii (printre care multe femei in blugi – chiar si asta ne spune ceva) se bateau fara jena parte-n parte cu politia….Asa, si China e teoretic o tara comunista….
:-))))) Pai n-am zis ca nu exista canibalism in Africa, dar e departe de a fi o moda.
E posibil sa fiu cam prea optimist, nu te pot contrazice, dar pâna una alta in lumea islamica exista cazuri si de prim-ministu femeie si de presedinte femeie. La noi nu exista asa ceva (ma rog, exceptându-l pe Bombonel despre care niciodata n-am stiut ce e de fapt) si chiar as risca sa cred ca ce-ar spune românasii despre o eventuala candidatura feminina ori pentru presedinte, ori pentru functia de prim-ministru n-ar fi tocmai de bun augur. Chiar, sustine cineva candidatura Elenei Udrea la presedintie? Nu de altceva, dar din punctul asta de vedere in alianta liberal-kolhoznica lucrurile sunt clare pe termen nedefinit: femeile n-au ce cauta in vârful piramidei.
Pentru mine, normalul este ceea ce eu simt ca este corect.
Exista mai multe tipologii de actiune ce se incadreaza ca malum inse si malum prohibitorum. Ce vreau sa spun este ca normalul este dictat de toate normele sociale care sunt acceptate pe un teritoriu in intr-un anumit timp prin prisma relatii stat-societate. in primul caz daca societatea ar rea ca bautura in exces sa fie ceva normal, statul ar putea accepta asta. Dar malum prohibitorum este categoria de fapte care niciodata nu pot deveni normale-daca oamenii vor legalizarea crimei, niciun stat nu va accepta asa ceva.
Prin urmare exista o grila de actiuni umane care permite ca ele sa treaca usor de la normal la anormal in functie de timpurile traite si de teritorii. Ce azi e normal, maine va fi anormal si viceversa :)
Ce faci cand esti inconjurat de ceea ce tu consideri a fi anormal? Sa presupunem ca te-ai afla in mijlocul acestei societati si ca ai fi martor la o atitudine de genul acesta, ce faci, cum procedezi, accepti normalul lor sau incerci sa il impui pe al tau? http://www.bbc.co.uk/news/world-south-asia-10897018
de ce totul trebuie sa fie o lupta? de ce trebuie ceva impus? fiecare lupta pentru a se proteja, nu pentru a impune. Eu sunt ceea ce sunt, ii accept pe toti cei din jurul meu fara a incerca sa ii schimb. singura cale este toleranta, respectul reciproc si iubirea :)
Nimic din ce a fost impus cu forta nu a rezistat. Daca tu imi dai un astfel de exemplu, eu nu mai scriu nimic niciodata :)
UUf, parca ai fi un pastor din asta adventist^^ Esti istoric, stii foarte bine ca viata reala nu poate fi asa…flower power. Cum te impaci cu exemplul dat de mine, daca ai fi acolo si ai avea o armata de partea ta, ai ridica din umeri nepasator, urmarind cum biata fata este mutilata pentru ca si-a parasit sotul?! :ermm: :ermm: :cwy: :cwy:
Daca asa spune legea lor, da! Nu am niciun drept sa intervin…
Uh, si eu, care credeam ca iubesti oamenii, indiferent de ……….sincer, m-a intristat raspunsul tau! :cwy: :cwy:
Iubirea pentru oameni nu are nicio legatura…crezi ca acei oameni despre care vorbesti tu m-ar aprecia pentru ca intervin? nu, dimpotriva…sunt legile lor, nu sunt eu in masura sa le schimb…pana si Iisus a spus ca el nu a venit sa schimbe legile ci sa se asigure ca sunt respectate….
Cu ce drept sa imi impun eu vointa, doar pentru ca sunt mai puternic? Nu am un astfel de drept. Acele populatii trebuie sa ajunga pe drumul lor la concepte similare celor pe care le avem noi despre drepturile omului si altele.
Nu are sens sa impun cu forta ceva ce ei nu pot intelege…e inutil
Lasa pe fiecare sa isi duca destinul….nu te ghida numai dupa filmele de holiud si dupa propaganda americana.
Este mai drept sa intervenim in cazul de mai sus, dar sa ne traim viata linistita pe cand alti cetateni de-ai nostri mor de foame sau de frig in casa?
De ce agresorii din exemplul tau sunt de blamat si noi nu pt ca ne imbuibam cand altii rabda? Nu este si asta anormal? Sau e normal?
Ce e mai trist? Faptul ca un om e pedepsit intr-o societate mai drastic decat am face-o noi pt a gresit? Deci noi reprezentam normalul, nu? Dar normalul nostru est cel care concentreaza puterea in mana altora astfel incat unii sa scape de pedeapsa….deci, Julien ce este cu adevarat mai trist?
Pai nu sustine toata lumea ca viata este dreapta, ca fiecare primeste ceea ce merita? In acest caz, exemplele prezentate de tine intra in categoria normalului.
Decat sa imi fei taiat nasul pentru ca am fugit de un sot care ma maltrateaza……..mai bine mor de foame! In fine, nu vreau sa intru in polemica pe tema asta, raman la fel de uimit de atitudinea ta….deh, fiecare cu normalul sau, ce sa-i faci?……..
Julein, care atitudinea mea, eu nu i-am dat dreptate lui Vacitim. Cum ai putut intelege asa ceva? :ermm:
Offf, Nice, trebuie sa faci ceva cu comentariile astea…..eu il plasasem ca raspuns pentru Vacitim, dar ai comentat si tu si a parut ca fiind o reactie la comentariul tau..in fine, de acum incolo, va trebui sa scriu nominal cui ii raspund; pana la urma, procedeaza bine Dragos cand scrie numele celui vizat indreptul fiecarui raspuns! :biggrin: :biggrin:
A, da, corect, chiar ma speriasem, pai e foarte buna ideea ta in aceste conditii. O s-o adopt si eu.
chestia cu mai multe neveste a fost odata regula. Din citi musulmani am cunoscut, fie ei arabi sau nu, pe toti i-am intrebat si mi-au spus ca nu stiu pe nimeni care sa mai practice asa ceva … E drept ca nu am vorbit cu nimeni de prin Arabia Saudia sau Libia :)
Un exemplu : “Barbatii care au relatii poligamice intampina dificultati in a impartasi toate nevoile si nemultumirile sotiilor si copiilor sai. Rezultatul final este ca acesti barbati devin nefericiti si lipsiti de caldura unei familii adevarate, conform unui nou studiu efectuat in Malaezia.
Poligamia este permisa prin lege in comunitatile musulmane, care reprezinta peste 60 la suta din populatia Malaeziei, informeaza dariknews.bg .
Legea islamica permite musulmanilor din aceasta tara sa aiba pana la 4 sotii. Insa, organizatiile feministe considera ca poligamia este necurata si se indeparteaza de principiile initiale ale Islamului, care sustineau ca trebuie ajutate vaduvele si orfanii.
Conform studiului respectiv, cea mai mare parte a sotiilor “venite primele in familie” se simt nefericite. La fel, si copii din familiile poligamice. Studiul releva faptul ca primele sotii sunt cel mai adesea uitate dupa ce barbatul se casatoreste din nou.
Conform rezultatelor preliminare ale studiului, mai mult de 90 la suta dintre cei 523 de copii intervievati au promis ca nu vor constitui familii poligamice, iar doua din trei sotii de “prim nivel” s-au aratat impotriva acestei practici”.
o sa scriu si eu un …articol pe tema asta despre cum vad eu lucrurile!
:ermm: :dizzy: :ninja: Daca ar raspunde toti comentatorii asa, unde am ajunge?
:) poi daca asta aveam in gand in acel moment? vrei sa fiu fals si sa spun nu stiu cata dreptate ai…?
Parerea mea este ca de asta se pot lasa comentarii sa spui ce crezi. Si eu ti-am spus ca si eu am in gand sa-mi expun parerea pe tema asta si in curand o voi posta doar ca tu mi-ai intrecut putin.
A fi normal in ziua de astazi ca mai in toata istoria inseamna sa fii in randul lumii!(cu asta cred ca am spus tot)
Totul depinde ! Ce e normal pentru mine, poate fi foarte anormal pentru altcineva. Pe mine in general ma dispera normalul. E plictisitor !
Ceva de genul asta am ales drept motto pentru articol. It suits me perfectly.
Acel cineva care ti-a spus ca normalitatea este relativa,are dreptate. DIn punctul meu de vedere eu sunt normal,iar unul care gandeste total diferit de mine,care este din toate punctele de vedere diferit de mine nu este normal,asa cum pentru altii eu nu sunt cel normal.
Normalitatea e relativă. Susțin asta. Avem orice drept, inclusiv acela de a „grupa” oamenii după tradițiile lor sau după „codul lor de legi”. Asta nu înseamnă că îi vom discrimina. Spre exemplu, canibalismul se practică de atâta vreme și încă nu e nicio amenințare de a pierde națiunea sau tribul respectiv. Ei se descurcă și fără drepturile omului. Nu știu ce să zic. E greu, dar cred că, atâta vreme cât nu ne afectează efectiv pe noi, nu avem motiv și nici nu ar trebui să intervenim. Fiecare are propriul cod de legi…
Am si eu o intrebare. Cati oameni normali ati intalnit pana acum? :dizzy: :ermm:
Vai, Nice, ce întrebare :P
Eu nu întrebam așa… ceream si nume
Glumesc!
Ada, esti normal atat timp cat nu iesi din tipar, din limitele impuse de colectivitatea din care faci parte, in momentul in care ai facut un mic pas in afara, esti taxat si etichetat drept anormal, ciudat sau chiar neadaptat.
Si ce e atât de rău in a fi „anormal”? Da, nu sunt in turmă, da, nu fac ce fac ceilalti, da, vreau să merg pe calea ferată si sa inchid ochii in intersectie. Asa simt ca sunt eu, asa ma recunosc. Sa-i ia naiba pe cei care ma judecă!
A, pai daca pui asa problema, o sa observi imediat ca nimeni nu o sa mai vrea sa fie considerat normal. E destul de neplacut sa faci parte dintr-o turma, sa nu te diferentiezi prin nimic de ceilalti. Cred ca multi tocmai asta incerca, sa fie anormali, sa se comporte, sa se imbrace, sa gandeasca, sa faca ceva diferit tocmai pentru a nu fi considerati banali, plictisitori…normali. Niste bieti muritori de rand…
Deci, dupa tine, cum e bine? Să fii sau nu normal?
Sa fii tu insuti, iar daca esti diferit, fii in bine, nu in rau, anormalul tau sa nu sperie, sa nu raneasca, sa deranjeze, dimpotriva, sa atraga, sa ajute, sa placa.
Haidade, ce raspuns dur! :w00t: :w00t:
al meu?
Nu, al meu. :ermm: De ce dur, doar el stie. :dizzy:
nice, despre al meu e vorba :P
Iartă-mă dacă ti s-a parut dur si tie!
Uff, Nice, de unde ai dedus ca ma refeream la raspunsul tau,,,,te grabesti sa reactionezi, precum fata mare la maritat! :w00t: :w00t:
Atunci la ce raspuns te refereai?
La asta, al Adei “Si ce e atât de rău in a fi „anormal”? Da, nu sunt in turmă, da, nu fac ce fac ceilalti, da, vreau să merg pe calea ferată si sa inchid ochii in intersectie. Asa simt ca sunt eu, asa ma recunosc. Sa-i ia naiba pe cei care ma judecă”!
Oh, dar nu e deloc dur, e foarte corect. Same opinion. :w00t:
De ce ar trebui să ne pese de părerea lumii?
Ca să ne împiedice să trăim cum vrem? Ca să fim nefericiți, după normalitatea altora?
Cine trăiește după gura lumii, trăiești nefericit, refulat, plin de resentimente. Și ratează „a trăi cu adevărat”.
Cineva va fi mereu speriat, deranjat.
Mulți mari oameni au făcut ceva printr-un anormal care a deranjat, a supărat, a rănit. Oameni care au descoperit mari adevăruri științifice, care au inventat leacuri. De la „e pur si muove”, până la primii chirurgi care făceau experimente pe cadavre, de la mari inventatori și fizicieni.
Dacă mergeam pe aceste principii cu toți, și acum credeam că pământul e plat.
Și asta e doar o fațadă.
Nu ma referean in niciun caz la marile inventii sau descoperiri stiintifice. Si in niciun caz la oamenii care au lasat ceva de pret in urma lor.
Da, sa nu uitam de Galileo Galilei…..daca mai insista cu teza ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui, si nu invers, ar fi fost condamnat la moarte….deh, era anormal ce spunea el.
Evident, el avea dreptate, numai ca cei din vremea lui nu erau pregatiti sa accepte…..normalitatea! :w00t: :w00t:
Ca acum suntem…
Sa inteleg ca nu accepti faptul ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui?! :w00t: :w00t: La asta ma refeream, vorbind de normalitate in timpul lui Galilei.hihihihih parca vorbim limbi diferite, asta imi aduce aminte de un film super, in care fiecare protagonist vorbea propria limba si intelegea de la celalat ceea ce dorea el^^ http://en.wikipedia.org/wiki/The_Cuckoo_(film) Btw, ai urmarit vreunul din filmele pe care ti le-am recomandat? Macar cel cu Merryl Streep, “Out of Africa”, ca tot ne vorbisi tu foarte frumos despre safari ^^
:))) Nu am reusit inca, dar mai e timp. Nu ma refeream la normalitatea geografica, evident. Tu nu vezi ca in zilele noastre daca esti normal(linistit, iti vezi de treaba ta, nu injuri, nu furi, nu esti smecher etc etc etc) esti considerat un ciudat, o anomalie? Si esti marginalizat, respins, judecat, criticat.
Din perspectiva asta vorbeam. Traim intr-o lume in care valorile sunt rasturnate, in care de mult, mult timp anormalul e considerat normal, iar firescul e privit ca ceva ori perimat, ori bizar, ori inadaptat.
Toti suntem normali dar fiecare avem normalitatea noastra
daca vrem totusi sa stim ce e normalitatea trebuie sa ne comparam cu persoane care au lucruri in comun cu noi: religie, nationalitate, statut social, etc
deci dacă eu sunt bogată (in teorie, da?) și un altul e foooarte sărac, el nu e normal?
nu am spus asta
m-am gandit ca nu e bine sa te compari cu musulmanii, africanii, si ce exemple erau date in post
Mda, fir-ar…e interpretabil postul, ca orice posibilă explicație…
sincer e greu de comentat asemenea post
:))) Ca drept dovada numarul de comentarii. :biggrin:
Si autorul nu apare :-w
Da, adora sa ne tina in suspans. :))
Venii si eu la spartul targului! :)))
da…..orice ai zice lasi loc de interpretare si atunci preferi sa te abtii
si autorul unde-i? :) e dat disparut?
:dizzy: :ermm:
Probabil ca mai are si alte treburi omu’, nu poate sa stea chiar toata ziua pe blog si sa modereze comentarii. :tongue: Dar noi il asteptam rabdatori, cumintei si foarte curiosi.
Vorbesti de lup si lupul…pe blog. :w00t: :biggrin:
Lilly, nu traim singuri pe lumea asta, noi, romanii, miezul universului! :biggrin: :biggrin: Uite, ce vei face tu, cand vei merge in vacanta in Egipt, sa zicem? Ce faci cand vine arabu’ la tine si ii zice iubitului/tatalui ca el ofera pentru tine o turma de camile? :w00t: :w00t: Il iei la bataie, pentru ca e anormal, sau zmbesti fortat si ii spui c anu esti de vanzare?
ai ceva cu camilele
Sau cu arabii…si deserturile. :biggrin:
Ha! Si tu ai un desert favorit!!! Unde am vorbit eu prea mult de arabi si deserturi? :whistle: :whistle:
In articolele viitoare. :wink:
nu zambesc fortat, nici nu-l iau peste picior ii spun doar ca n-are el atatea turme de camile cat valorez eu :D
Un raspuns excelent, de om educat si flexibil! Mi-a placut, sunt convins ca si arabul ar fi zambit! :tongue: :tongue:
Ar fi zambit si…ar fi continuat licitatia. :biggrin:
ROFL, de unde stii tu? Ai interactionat cu arabi?! :w00t: :w00t: Oare cum ar suna ..Narcisa al Fatah al Hawi? :devil: :devil: :w00t: :w00t:
Am presupus, nu am interactionat. :devil: Cum sa sune…dezastruos. Oribil. :pouty:
se stie ca arabii sunt buni comercianti asa ca ….pana la urma poate cumparam eu camilele :)))
:w00t: :biggrin:
Uite cine cunoaste realitatile locului… :wink:
E normal ce-mi place mie. E normal ce-ti place tie. Simple as that! :)
Vine el
Stii ceva ce noi nu stim? :biggrin:
Nu, sunt doar sigură că va apărea într-un final. :angel: :angel:
Ok. Nice, ti-am zis că vine :P
Cum realitatea este relativa , asa si normalitatea. Nimik nu e batut in cuie si fix. Insa totusi exista un flux de valori, reguli, conditii, care ne fac sa le respectam. Se stie ca lumea noastra este haotica,si daca nu s-ar tine cont de careva legi de conduita, de comportament, angajamente, moralitate, etc atunci oamenii ar fi niste monstri.
Oricum, depinde de individ in parte,de tara, cultura, religie, ceea ce au ca promovare. Anormal – este tot ce vine ca contrasens la toate astea.
Aferim! :biggrin: :biggrin:
@ Nice: viata nu este dreapta, dimpotriva, este foarte nedreapta…si te loveste crunt, violent pana cand te lasa fara suflare….de fiecare data, mereu si mereu pana te distruge….dar nu asta conteaza.
Pe masura ce ea te loveste, tu trebuie sa te ridice si sa o sfidezi ca sa te loveasca din nou…si chiar daca rezisti de n ori, nu te relaxa….pentru ca sigur va fi inca o lovitura. Si chiar daca urmatoarea va fi cea decisiva, trebuie sa o astepti cu zambetul pe buze.
Nice, nu exista normal si nici anormal….exista obisnuit, cotidian si aici intra tot ceea ce indivizii accepta sa se intample, toate actiunile repetate de catre indivizi pentru ca oranduirea sociala de pe teritoriul lor sa poata exista. Acest obisnuit, acest cotidian genereaza, valideaza si compune ceea ce se cheam stat…voi il puteti asocia cu normalul.
Exceptionalul este acel eveniment deosebit care iese din tipar care strica oranduirea, care sparge barierele acelor fapte repetate cotidiene (un cutremur, un razboi, secetele etc….)
Prin urmare, in ce explica Julien acela era cotidianul lor, deci era ceva normal…interventia noastra teoretica ar fi anormala, deci, un fapt exceptional….
In cazul meu, nu, foametea, frigul sunt anormale, pentru ca indivizii cedeaza din libertatea lor statului pentru a fi protejati de atacuri, foame, frig, etc…. deci normalul este ca statul in schimbul cooperarii oamenilor sa le asigure un astfel de minin… Deci, sa le asigure obisnuitul :)
Este o chestie teoretica, sper ca m-am facut cat de cat inteles….
Voi scrieti si vorbiti frumos…dar interventia in cazurile discutate de voi pot fi intelese ca atacuri la siguranta statelor respective…lasati-i pe ei sa ajunga la anumite considerente similare celor ale noastre…lasati-i pe ei sa vina la noi…asa cum au facut unele tari arabe (a se vedea EAU, prin Dubai, Qatar-ul…)
Cateodata ce scrii.. parca te face inuman.
“viata nu este dreapta, dimpotriva, este foarte nedreapta…si te loveste crunt, violent pana cand te lasa fara suflare….de fiecare data, mereu si mereu pana te distruge….dar nu asta conteaza.” – totusi agree…
Ce discuții cu musulmanii… mă bag și eu la urmă ca babele.
1. „Anormalii” suntem noi. Ca specie, oamenii sunt poligami, nu monogami. Dacă stai să studiezi comunitățile primitive, ele sunt predominate de poligamie. Tendința oamenilor, fără religii, morale, legi, la începuturile era spre un bărbat care avea mai multe femei, în general masculul care era cel mai puternic, liderul. Tendința care a fost de la primii umanoizi, la triburile de oameni inițiale.
Dacă te uiți la populațiile rupte de lume, din zone pustii, tendința e aceeași.
Oamenii nu sunt ca păsările alea care după ce le moare partenerul, mor și ele că nu mai mănâncă, nu se mai mișcă. Oamenii, în majoritatea situațiilor, dacă sunt într-o relație monogamă, la un moment dat înșeală. Excepția sunt cei care rămân fideli, nu poligamii.
Măcar musulmanii asigură protecție femeilor în poligamie. La creștini… săraca amanta dacă e lăsată, maxim să îl dea în judecată pentru pensie alimentară dacă eventual a rămas gravidă.
2. Românii sunt o populație majoritar creștină. Religie creștină se bazează și ea, ca religia musulmană, pe supremația bărbatului, femeia trebuind să fie supusă și ascultătoare.
Diferența e că românii în marea lor parte se bat cu pumnii în piept că ei cred, dar nu respectă regulile propriei religii. Musulmanii măcar dacă spun că ei cred în ceva, în marea lor parte fac și ca atare.
E mai „normal” să spui că ai o religie și să îi urmezi principiile, oricât de absurde, decât să spui că ai o religie, dar să fentezi de câte ori pot principiile.
A nu se înțelege că le țin partea. Poate doar de dragul discuției.
Dar musulmanii măcar au „nimerit” prin poligamie firea umană.
Măcar sunt sinceri și își oficializează numeroasele femei.
„Monogamii” în vorbe, mint, spun că nu înșeală, jură în față diverselor biserici și divinități, amăgesc 2-3 persoane o dată, etc.
Dacă întorci problema pe toate fețele, rezultanta e și asta:
– la musulmani dacă își ia a doua nevastă, e obligat să le ofere ambelor aceleași condiții materiale, trebuie să doarmă cu fiecare un număr egal de seri, trebuie să le viziteze același număr de ore, trebuie să le ducă în aceleași vacanțe; chiar dacă nu le iubește la fel, are aceleași îndatoriri față de ele
– la restul, amanta va primi bijuterii și nevasta abia bani de două boarfe, amanta va merge cu el la munte, cu amanta va sta toată noaptea în ședințe, cu amanta face sex și de nevastă uită; ba mulți și-au părăsit nevestele după ce le-au înglodat în datorii
Diana, ce analiza complexa, mi-a placut! Cred ca ai fi avut o activitatea prodigioasa ca sociolog/analist al mentalitatilor! Felicitari, excelent comentariu!
Poate ca psiholog.
Pur și simplu mă interesează foarte mult modul cum gândesc oamenii și de ce. :D Și totuși e o mică parte din ceea ce un sociolog, antropolog sau psiholog știe. Dar n-am mai multe vieți să fac toate meseriile care mi-ar plăcea. :D
Diana, barbatii poate sunt poligami. Dar femeile? Isi doresc si ele mai multi barbati? Eu una nu, vreau unu pentru toata viata. Tu vrei mai multi soti? Sunt convinsa ca majoritatea se multumeste cu unul singur… de ce ar trebui considera normal doar ce vor si ce simt barbatii?
Pai, nu asa a zis Dumnezeu, femeia sa dea ascultare barbatului si sa ii fie supusa? Indraznesti sa pui la indoiala cuvantul Domnului? Huuooo, eretico!
:biggrin: :biggrin: :tongue: :tongue:
Il ascult, dar nu orbeste. Doar cand are dreptate. :dizzy: :getlost:
Problema e că nu se poate bărbații poligami și femeile monogame.
Vorbeam de normal ca specie; și totuși dacă te duci pe insula aia ruptă de lume sau te întorci în timp în vremurile de început ale omenirii, nu cred că pe femei le deranja. Ba din contra, se considerau fericite că le apară cel mai mare vânător de prin peșteră și nu le papă animalele.
Nu te gândești și că poate dorințele femeilor de monogamie sunt doar o consecință a normelor impuse de morală, religie, etc.? Femeile sunt mult mai conformiste.
Nemulțumirile noastre sunt naturale sau împachetate frumos de educație?
Vorbesc de normalitate ca trăsătură a speciei, cum e că avem două mâini sau două picioare.
Care din punctul tău moral sau psihic de vedere e anormală.
Iarăși, majoritatea ta, cu majoritatea mea nu se înțeleg.
Cunosc infim de puține persoane fidele. De fapt, singura pentru care aș băga mâna în foc (înafară de mine, ca să nu fim modești) e o prietenă care așteaptă până la căsătorie. Deși și aia avea iubit de 2 ani și ieșea la întâlniri cu alții.
Și din generația noastră (20-30 de ani) singurul cuplu foarte bine închegat pe care îl cunosc (au și vreo 7 ani în spate), e bazat pe relație deschisă, fiecare se duce cu oricine altcineva vrea. În rest, n-ai ce să le reproșezi; dacă e vreunul bolnav se îngrijesc, au făcut o casă împreună, etc.
normal… sunt anormal… am ochii albastri… dar… nu-mi pasa…
normal… stare de obisnuinta a unui grup social… ceia ce accepta majoritatea…
normal ca normalitatea este relativa… chiar foarte relaitva… extrem de relativa… chiar si in cadrul uni grup restrans, normalitatea capata sensuri diferite de la persoana la persoana… depinde cat de adanc privim obiceiurile…
sa schimbam normalitatea??? sigur ca da… sunt pentru a schimba normalitatea… dar nu prin forta… ci prin puterea exemplului… si… prin asta sa revenim la normalitatea de la inceput… adica… din gradina eden… unde a aparut prima anormalitate… dar… deja mi se pare o imposibilitate… asa ca… prin observatie si educatie, mi-am propus sa-mi modelez singur normalitatea mea… in care ma simt liber… si independet de normalitatile opuse normalului meu…
de ex… comentez pe aici… pentru ca este un loc unde, prin ideile prezente, prin modul lor de prezentare, seamana cu conceptia mea despre blog… deci mi se pare un loc normal… si ma simt bine aici… opus acestui fapt… sunt multe alte bloguri pe care le-am deschis… si am plecat grabit… ca nu ma simtema bine… si… evindet… las pe latii sa fie prezenti acolo, fara sa le impun normalitatea mea… la fel cum nici mie la randul meu, nu mi-ar place sa-mi fie impusa prezenta in alte locuri….
vai… ce mult am scris…
sorry….
Vai, dar ce frumos ai scris…si cat de adevarate sunt cuvintele tale. Si magulitoare.
Deci, tot nu am inteles, a fost sau nu a fost inca ziua ta? E normal sa iti spun azi LA MULTI ANI? :tongue: :biggrin:
a fost ziua mea… alataieri.. rasalataieri… dar… va mai fi si la anul… sper…
oricum… tu stii daca e normal, sa-mi spui la multi ani… in ce ma priveste… este mai mult decat normal sa le primimesc… si o fac cu mare placere… multam… si cu oacazia asta… mai serbez o data… ce prajituri sa aduc… care iti plac?
@ Lilly, n-ai inteles ideea lui Julien: nu tu vei fi intrebata câte camile valorezi…
@ vacitim, parerea mea este ca un minim de standarde internationale trebuie aplicate intregii comunitati. In general statele sunt mai puternice decât individul si abuzeaza. Pur si simplu nu pot fi lasati toti dictatorii si toti nebunii sa profite de faptul ca au ajuns la putere in mod mai mult sau mai putin fraudulos si, cocotati acolo, sa-si reprime propriile popoare. sa-si abuzeze cetatenii si sa devina pericole pentru vecini. Uita-te la ce a facut Saddam in Irak, Idi Amin in Uganda, Bokassa in Republica Centrafricana (pe care a proclamat-o ulterior Imperiu si pe el s-a proclamat imparat)…stii ce facea Bokassa cu opozantii? Ii batea pâna mureau si dupa aia ii mânca. Stii cum tinea sedintele de guvern (ca el era de toate, si presedinte, si imparat, si sef de guvern, si cel mai tare amant….)? Punea o tipa sa danseze goala pe masa aia de sedinte si, daca se intâmpla ca vreunul din ministri sa aiba o erectie mai mare ca a lui, il executa.
Nu spun ca trebuie impusa democratia occidentala cu orice pret, dar macar un minim de reguli de baza tot trebuie impus.
Democratiile nu se razboiesc niciodata.
Dragos, normal ca nu eu, dar tata ma iubeste mult prea mult incat sa se multumeasca cu o turma de camile pe care nici macar n-are unde sa le creasca, noi avem porci si vaci nu ne trebuie camile :D
in ceea ce priveste iubitul- ma gandesc ca daca am fi intr-o vacanta in Egipt asta inseamna ca tine la mine, ca am iubeste si am vrea pentru el,100% nu pot fi convinsa, nu degeaba se spune ca banul e ochiul dracului dar macar sa fie destept sa ceara mult :)))))))
Parca imi imaginez “Mai, baiat, mai, eu blagut mult la femeia ta; eu dat 100 de camil’, tu dat mie ea, noi facut afacere bun….eu avut mult grija de ea, facut mie multi copii si eu multumit Allah asa femeie buna” Muhahahaha :devil: :devil: :w00t: :w00t:
@ Lilly, poate ca te iubeste (iubitul, nu tatal), dar pâna la camile…
@ Julien, am cunoscut o pereche (ea era colega de birou cu mine) care au fost in excursie in Tunisia. Se faceau si mini-excursii organizate de hotel, prin desert. Intr-una din excursiile astea tipu’ a primit o oferta pentru nevasta-sa, nu mai tin minte ce….10 camile parca. Bineinteles ca a refuzat, dar când s-a intors la hotel l-a intrebat discret pe receptioner ce inseamna asta. Receptionerul a facut ochii mari si i-a spus: aaaaa, dar nu trebuia sa refuzati, e o oferta exceptionala, de obicei femeile se cumpara cu 3 camile…sa stiti ca n-o sa mai primiti o oferta asa de buna! :-) . Mai ca-i venea sa se intoarca….
“care a fost”…offff…gramatica asta…..
Dragos, macar sa fie destepti si sa nu ma dea la subpret, sa-si faca iubitul vila -piscina-casa-masina- femei frumoase :)))
si tata sa fie bogatan macar acum la batranete, sa-si faca un palat :)))))) si o ferma ;)
Lol, inseamna ca 100 de camile este o oferta de nerefuzat…Lilly,nu stiu daca iubitul tau citeste acest blog; daca da, eu zic sa eviti excursiile in tarile arabe, nu de alta dar…dupa ce a zis Dragos aici…….beware! :devil: :devil: :w00t: :w00t:
numa sa nu ma trezesc ca-i scot peri albi la arab si dupa 3 luni ma duce inapoi acasa si vrea camilele capoi dezamagire pe cei care m-au dat :))))))))))))))))
bine m-am distrat,merci baieti :)
ha ha ha………Julien …….superrrrrrrr emoticonscareepespatederas
merci, mi-ai facut ziua mai buna :)
100 camil’ si multa aur :)))))
Eu zic sa pui mana sa mananci cat mai mult si sa cresti in greutate, am auzit ca unii arabi prefera femeile mai rubiconde, poate ai noroc si plateste vreunu’ greutatea ta in aur! Ia uite, aici este de tine! :w00t: http://www.bloginvest.ro/2010/07/emiratele-arabe-unite-tara-in-care-aurul-este-material-de-constructii/ Ma bucur ca micul meu exercitiu de imaginatie te-a facut sa zambesti!
daca ajung grasi sapoi nu ma mai place? :) e cu doua taisuri asta
a fost bun exercitiul asta, m-a facut sa zambesc
ce este normal pentru noi, este extrem de anormal pentru altii, si tot asa…normalitatea e relativa…variaza in functie de traditii, obiceiuri, in functie de normalul personal al oricarui individ…din pacate, ce este considerat anormal este judecat, si inteles negativ si prea multi oameni sunt inca raniti pe motiv ca sunt diferiti fata de majoritate…
Uneori, ar trebui sa fim toleranti…….cel mai dificil este sa stabilim unde se opreste toleranta.
Eu nu ma consider normal,stiu ca nu-s; nici nu vreau sa fiu normal :))) vreau sa fiu asa cum sunt:D :wub: :wub: :wub: :wub: :angel: :angel: :angel: :angel:
Black Angel, s-ar putea sa fii printre putinele persoane normale din aceasta lume… :wink:
Lol, ultimul mohiican al normalitatii, unicul reprezentant al unei specii demult apuse……..mai, Nice, ce poetica esti tu! :tongue: :tongue:
Este normal ce cred eu, ce-mi place mie, ce e in concordanta cu actiunile mele. Important e ca macar un sfert din tot normalul fiecaruia sa fie comun, ca sa nu iasa razboi personal sau mondial, ma gandesc. :)
Normalitatea e dictată cantitativ. Cu cât sunt mai mulţi oameni care acceptă un lucru ca fiind normal, cu atât e mai puternică acea nuanţă.
De exemplu, dacă de mâine toată lumea ar accepta că e normal să fim nespălaţi şi să miroasă peste tot, ar fi haos pentru că vechea normalitate igienică e puternic înrădăcinată. Dar în timp, la fel cum au fost acceptate manelele sau alte lucruri care nu merită pomenite, normalitatea se rescrie şi redefineşte pentru a funcţiona adaptativ societăţii.
De altfel, cum am fost şi în străinătate, normalitate variază odată cu comunitatea, nu doar cu ţara. Şi e ‘normal’ să fie aşa, legile de bun simţ al fiecărui sistem trebuie să vină din interior, nu impuse extern.
Mi-a placut foarte mult cum a explicat Diana diferenta dintre normal si anormal (primul comentariu). Nu as avea multe de adaugat aici.
Ceea ce ma deranjeaza pe mine este ca noi tindem sa judecam foarte mult aceste diferente si sa facem tot ce putem pentru a le face sa dispara. Si aici ma refer la oamenii cu alte orientari sexuale sau la cei cu defecte fizice evidente si exemple mai sunt multe. Acest lucru este cu siguranta facut din teama, teama de ceva nou, de ceva diferit de noi…
Normalitatea este dictata de majoritate.
Spunea Nice undeva mai sus ca traim intr-o lume in care valorile sunt rasturnate, anormalul a devenit normal etc. Anormalul devine normal cand tot mai multi indivizi accepta, adera, practica acel lucru. Daca in 25 ani, 80% din populatia Romaniei va suferi de boli mintale, cei anormali vor fi restul de 20%, cei ,,sanatosi”.
Asa cum intr-o comunitate in care se asculta manele, un om care asculta rock e ,,anormal”, e valabila si viceversa: intr-o comunitate in care se asculta rock, un om care asculta manele este anormal. Si exemplele pot continua.
Tind sa ii dau dreptate lui Vacitim in legatura cu interventia in cadrul altor.. comunitati, insa partial. Probabil daca as avea puterea, as interveni intr-un anume caz singular, doar pentru ca nu as putea asista eu la asemenea ,,aberatii” (din punctul meu de vedere). Insa asta nu ar rezolva problema. Daca la nivel de societate, anumite comportamente sunt considerate normale, calea este una lenta. Legile se schimba greu, mentalitatile si mai greu. Nu schimbi nimic daca iti impui normalul, in schimb ai putea sa ii oferi celui considerat anormal o alternativa, sa ii explici ca exista mai multe moduri de abordare a unei situatii, sa ii aduci argumente valide pentru care normalul tau e mai normal decat normalul lui. Daca nu suntem in stare sa facem asta, sa aducem argumente, putem sa ne lasam pagubasi.
E foarte simplu.
Nimic nu-i normal și anormal este normalul. :silly:
Asa de simplu? :w00t:
Omul are mereu tendința de a complica lucrurile…hai să le lăsăm așa simple. :tongue:
eh, uneori e bine sa mai fii si complicat….prea multa simplitate induce monotonia…
Da, așa este dar,am certitudinea că la capitolul : Ce e normal și ce este anormal? – lucrurile se pto complica destul de mult. :w00t:
Frumos articol :D Eu cred ca nimic nu e normal…ce inseamna normal pentru mine, cu siguranta pentru oricine alcineva nu e lafel e normal…Si asta pentru ca suntem diferiti, nu putem ajunge la un punct comun, nu sa definim normalul…:))
Merci! Adica, cu alte cuvinte, adevarul este dincolo de noi? :w00t:
Imi aduc aminte ca Freud spunea ca intre oamenii bolnavi si cel sanatosi nu e mare diferenta…in fond, cu totii avem in noi o gena de nebunie si singura deosebire dintre un om normal si unul mai…anormal ar fi cea de ordin patologic. Doar cand exista o rupere de realitate de-abia atunci putem spune ca respectiva persoana are ceva probleme…Deci? ;;)
Greu de dat un raspuns la aceasta dilema….freudiana! :biggrin:
Normalitatea poate fi relativa… tinand cont de conceptii, de locuri, de vremuri, de multe aspecte… :unsure:
E normal ceea ce-ti spune forul tau interior, educatia, cunostintele despre lume si viata. (sper ca n-am dat-o in bara cu raspunsul asta)
Buna, @Nice
Stii vorba asta…
“What is normal for the spider is chaos for the fly”?
Ideea de normal e schimbatoare, asta dupa cum ii cade bine omului. Acum cateva sute de ani ‘normal’ insemna unul ca mine sa fie ars pe rug pentru “erezie”. Sclavia – alt exemplu – a fost (si din pacate inca mai este) normala pentru unii, la fel cum normala a fost/este invadarea unor tari pentru bogatiile ei naturale.
.
Pana la urma… exista (sau ar trebui sa existe) o linie comuna a lucrurilor.
Normal spui cand cineva din lumea ta apreciaza Pamantul ca fiind rotund, si nu patrat
Normal ar trebui sa fie, de exemplu, principiul potrivit caruia te abtii sa provoci suferinta unui om nevinovat. Exemplul asta poate fi considerat ‘numitor comun’, in ideea caruia orice om ar trebui (bine, asta dupa mine) sa se abtina sa-si chinuie/ucida semenii. Din el deriva alta ideea de ‘normal’, aceea ca omul trebuie sa actioneze (ajute) atunci cand un altul, nevinovat, sufera. Ma rog…
Normal pentru multi este sa procreeze, in timp ce pentru mine este gresit. Detalii gasesti in postarea scrisa de mine acum cateva zile, daca ai chef de citit.
Evident, unii isi rezerva dreptul de a-i face pe altii sa sufere.
Dupa cum stii – din punctul meu de vedere lumea in care traim e cladita pe egoism si suferinta. Deci, privind dintr-un anumit unghi poti spune ca… egoismul si suferinta sunt normale.
… si-acum urmeaza o faza simpatica: cand stii ca lucrurile stau asa, a fi “anormal” devine o necesitate.
… a fi “anormal” intr-o lume “normala” e… normal :wink: :biggrin:
Aici revin cu acel “exista adevarul meu, adevarul tau… si adevarul universal”. Tine de forta interioara, caldura si finetea sistemului de valori – sa apreciezi ce-i normal, zic eu. Poate ma-nsel. Poate nu.
Somn usor :wink: