Acest articol e un pamflet. Vorbim despre literatura, despre arta, si oricine are dreptul la o opinie, indiferent cât de gresita este in raport cu … realitatea.
1. Jeffrey Archer. Cum e posibil ca autorul „Povestirilor cu final neasteptat” si al excelentului roman „In linie dreapta” sa decada atât de mult incât sa scrie o bazaconie ca „Impresie falsa” (actiunea se intâmpla la un moment dat si prin România, iar totala ne-documentare a autorului in legatura cu tara noastra in general, si cu Bucurestiul in mod special, e de-a dreptul halucinanta)? Probabil ca perioada de detentie petrecuta in temnitele Majestatii Sale (pentru ca da!, in Marea Britanie fac puscarie inclusiv nobilii care calca pe bec, chiar daca au fost membri ai Camerei Lorzilor) nu i-a adus lui Jeffrey doar noi subiecte pentru nuvelele lui din ce in ce mai diluate (cele din „Pisica are 9 vieti” – cu câteva exceptii), dar si un sictir in ale scrisului demn de o cauza mai buna. Ultima sa mare reusita, o varianta adaptata pentru intelesul zilelor noastre a Evangheliei dupa Iuda, nu prea i se poate imputa. „Scenariul” era dinainte stabilit si autorul a beneficiat de colaborarea profesorului Moloney care, probabil, a avut si rolul de a-l trage de mâneca pe geniu, ori de câte ori acesta incerca sa o ia razna. Pacat.
2. John Grisham. Am devorat, pur si simplu, orice carte de-a lui care mi-a picat in mâna. Actiunea e alerta, plina de tot felul de capcane care iti stârnesc o imensa curiozitate si ai impresia ca romanul ti s-a lipit de degete. Aproape ca nu-i poti da drumul pâna nu-l termini. Câteva din cartile lui au fost ecranizate, in respectivele filme au jucat actori de prestigiu precum Tom Cruise sau Gene Hackman („Firma”), Tommy Lee Jones sau Susan Sarandon („Clientul” – cu ocazia asta am constatat cât de bine face pe prostul Tommy; e actor complet, ce mai!), dar si lautarese in ale actoriei precum Julia Roberts („Cazul Pelican”), si au avut, ca o consecinta fireasca, un enorm succes. Dar…caci exista si un „dar” (asa cum exista si un „caci”), omul nostru nu se poate dezbara de marota lui si pace. In absolut toate romanele (cel putin in toate romanele pe care le-am citit, sper ca nu mi-a scapat vreunul care sa fie diferit) avem de-a face cu avocati straluciti, chiar daca nu intotdeauna morali, cu judecatori relativ multilateral onorabili (autorul, ca avocat ce este, are intelepciunea de a nu-i supara prea tare pe cei ce impart dreptatea, caci nu se stie niciodata) si cu politisti, angajati ai FBI sau procurori complet cretini. Faptul ca acestora din urma li se intâmpla sa rezolve cazurile se datoreaza in exclusivitate zvâcnirilor de constiinta ale avocatilor destepti, nicidecum propriei inteligente. Am o viziune in legatura cu urmatoarea sa „creatie”: un avocat beton se casatoreste cu un politist imbecil, dupa ce se intâlnesc pentru prima data in sala de judecata „patronata” de un judecator afro-american bine intentionat. Ce vreti?, iubirea nu poate fi explicata! Si vor trai fericiti pâna la adânci batrâneti, pe banii avocatului. Pam pam!
3. Adrian Paunescu. Pentru omul asta muream de gât in adolescenta cu oricine incerca sa spuna ceva urât despre el sau despre Cenaclul Flacara. M-am certat violent chiar si cu profesoara de limba româna pentru autorul genialei „Repetabila povara” si numai faptul ca tatal meu era profesor la acelasi liceu m-a scapat de corijenta cauzata mai degraba de efervescenta mea (bine, cearta plus un comentariu cam prea personal al baladei „Miorita” intr-un extemporal). I-am citit imensa „De la Bârca la Viena si inapoi” in doua nopti, pentru ca se procura pe sub mâna si am avut sansa ca o colega de-a mea sa o aiba. Mi-a dat-o doar pentru 3 zile, ca mai erau si altii la rând! Era o perioada in care imi alegeam prietena in urma unui scurt examen eliminatoriu: trebuia sa recite o poezie de-a lui Paunescu. Sau sa cânte un cântecel din Cenaclu, la alegere. Si a venit Revolutia. Dinamismul exacerbat caracteristic poetului nu l-a lasat sa stea doar la masa de scris, a trebuit musai sa intre in politica. Si Paunescu a avut neinspiratia sa se inscrie in PSD, via PSM, dupa o scurta hibernare (hibernare impusa de faptul ca a avut de ales intre a iesi o perioada din atentia lumii sau a fi linsat). A facut-o numai de-al dracului, ca liberalii (la care s-a dus prima data) l-au gratulat cu „iesi afara din sediul nostru, lingaule!”. Prin traditia familiei si prin propriul mod de a gândi, Paunescu a fost intotdeauna un profund liberal. Dar s-a aplecat sa scurme in grajdul pesedist, cam impotriva propriei fiinte, iar dupa Revolutie cenaclul lui a ajuns o prelungire nesemnificativa a ceea ce a fost inainte. Si el n-a prea mai creat nimic important. La colt pe coji de nuca, socialist impostor ce esti!
4. Mihail Sadoveanu – pentru intreaga activitate. Cum te poate dezamagi cineva pe care oricum nu l-ai placut niciodata? Inainte de a lua contact cu scrierile lui, mai toata lumea din preajma mea mi l-a laudat si ma asteptam cu vadit interes sa invat sa citesc pentru a afla direct de la sursa ce inseamna maretia scriitoriceasca. „Dumbrava minunata” mi-a indus sentimente amestecate si, nu stiu de ce, am simtit un dezgust instantaneu fata de autor. Iar in scoala am avut obligatia de a citi „Neamul Soimarestilor”, care imi provoaca si acum strângeri de stomac numai la auzul titlului. Am crezut ca mi se pare (prea imi spusese toata lumea ca e bun) si am incercat si altceva. In van. Toate scrierile lui pe care le-am incercat m-au trecut prin aceeasi placere ca atunci când mi se impunea ingurgitatul de ulei de peste, pe sadicul motiv ca e sanatos.
5. Corneliu Vadim Tudor. In ciuda aversiunii quasi-totale pe care am avut-o fata de acest personaj cam de când am auzit de el, nu m-am putut abtine sa nu-i recunosc o oarecare eruditie, dublata de o ironie saltareata, sa-i citesc (sau sa-i ascult) cu relativa placere poeziile si chiar unele scrieri sportive sau de tip „pamflet”. Mereu am avut senzatia ca omul asta e capabil de mai mult si, in ceea ce-l priveste, traiesc intr-o continua asteptare. Din nefericire pentru el si pentru literatura, iesirile paranoice din mediul politic i-au obturat calea catre o mare creatie. Sper ca nu definitiv. Ce oare l-ar determina pe omul asta sa-si lase naibii pornirile isterice la o parte si sa se concentreze doar pe scris literatura? Poate ca o experienta la limita, traumatizanta, ca de exemplu sa fie lasat liber si in pielea goala pe undeva prin HARCOV pentru vreo 3 zile, l-ar aduce cumva acolo unde n-a dat semne ca ar fi: cu picioarele pe pamânt. Dar nu prea apasat. Trebuie sa ramâna totusi scriitor, remember?
Exista, desigur, o multime de scriitori pe care nu-i agreez. Dar macar la cei de mai sus am avut, la un moment dat, pretentii….
Pe voi care scriitori v-au dezamagit? Si de ce?
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=HQZQXFZpTmQ]
Offfff….mereu fac câte o boacana de asta indiferent cât verific. E John Grisham, nu Jon Grisham.
Dragos, si criticii mai gresesc, nu fi atat de aspru cu tine, eu sunt experta in boacane si niciodata nu-mi fac probleme. :))
Primul care-mi vine-n minte la capitolul dezamagiri este Anton Holban. Am fost stoica si-am citit pana la capat “O moarte care nu dovedeste nimic.Ioana. Jocurile Daniei”, trei romane in care acelasi personaj traieste trei iubiri diferite, dar in care se evidentiaza, poate un pic prea accentuat ca sa placa, ca artistul, intelectualul are mai multe pretentii in dragoste si nu este usor de multumit.
Un al doilea…, desi sunt nebuna dupa el de la 15 ani, Aldous Huxley, m-a descumpanit un pic cu “orb prin gaza”, in care tot insereaza teme filozofice, psihologice, uneori fara prea mare legatura cu actiunea romanului. Eu stiu ca Huxley scrie in maniera aceasta, dar parca acum a depasit masura. Daca vroiam filozofie, il citeam pe Heidegger si ma saturam de la primele fraze.
Un alt scriitor iubit foarte tare de sufletul meu este Marin Preda, insa nu mi-a placut “Intalnirea din pamanturi”. In rest…., este omul care mi-a indulcit adolescenta, care m-a insotit pana acum si n-am incetat sa-i recitesc romanele. Nu de doua ori…., de cate trei, patru. Asta nu se pune ;la capitolul dezamagiri.
Sunt dintre aomenii care au citit cu placere “Neamul Soimarestilor”, desi…, era lectura obligatorie la scoala si, parca subiect de bac? Nu mai stiu. Dar mi-a placut la acea varsta. N-am putut digera “Fratii Karamazov” si mi-au trebuit vreo 10-15 ani sa ma-ncumet sa-l citesc. Aproape ca citisem tot de Dostoievski, dar acest roman mi se parea prea greoi. Poate ca si “Neamul…” trebuia citit la o anumita varsta, acum nemaifiind binevenit.
@ Nice, multumesc pentru incurajare, iti promit ca am sa gresesc si pe mai departe :-)
Vad ca ai prins ideea, cum cat mai relaxati si mai indiferenti, cu atat mai bine. :)
@ QED, multumesc pentru raspuns. Da, de Holban uitasem, dar el a fost pentru mine un scriitor nici prea prea nici foarte foarte, nu m-a acaparat suficient incât sa simt ca m-a dezamagit vreodata.
:-) :-) Tare faza cu Heidegger.
Trebuie sa marturisesc: pe Marin Preda nu l-am prea inteles.
Da, “Neamul Soimarestilor” parca tin si eu minte ca s-a dat la un bac. Din fericire, nu la bac-ul meu.
pai din ce spui tu nu rezulta ca Paunescu te-a dezamagit ca poet/scriitor, ci mai mult prin pozitiile avute dpdv politic. Nu pun in discutie aspectele astea, vreau numai sa spun ca spre deosebire de altii ca au facut lipa-lipa cu talent “inainte”, el nu s-a dezis de propriile-i activitati de atunci. Si acum, ok, PSD … insa daca ajungem la concluzia ca sunt toti o apa si-un pamint – mai are vreo relevanta unde a fost/este?! Spre deosebire de multi altii nu a sarit in alta barca odata ce nu a mai fost senator PSD … Ma rog … iar am discutat politica.
toti, absolut toti, in special ala, Mircea Cartarescu, care se intreba de ce iubim femeile :))) pai cum sa nu le iubesti ;))
Eu, de cele mai multe ori, ma intreb de ce iubim barbatii. Si, culmea, gasesc si raspuns, pentru ca ne place sa suferim. :))
@ onyewu, negativistule…. :-) Intrebarea lui Mircea e retorica. E de fapt o teorema pe care o demonstreaza.
Dragos, eu nu sunt deloc dumirita, de ce ne iubesc barbatii? Poti sa faci putin lumina, pls? :D
mai bine nu-i cereai asta =))
Bine, atunci raspunde tu. De ce iubesti femeile?
nu stiu :)))
Ca desi ne scot perii cateodata.. ne ofera o liniste de care avem nevoie.. un echilibru.. dar mai ales O completare :)
Si ce-am striga in cor multi “Tzatze, fund, picioare, etc”
Am rezumat mai mult asa.. dar cam astea’s printre principale
“Si ce-am striga in cor multi “Tzatze, fund, picioare, etc”” =)))
mo am inleles eu de ce unii is mereu ragishiti :))))
*ragusiti :D
Lusio, merci pentru raspunsul sincer si mai ales corect. Sper ca nu te-ai inspirat din cartea lui Cartarescu.
Nu.. chiar deloc.. DESI imi trecuse si mie prin cap la un moment dat =))
@ coolnewz, nu e adevarat, nici pe timpul lui Ceausescu nu prea agream anumite iesiri in decor ale lui Paunescu, dar eram constient ca altfel nu se poate si oricum pentru mine importante erau poeziile lui cu adevarat valororase. Ori dupa Revolutie a vrut musai sa intre in politica si a alocat foarte mult timp politicii in loc sa-si vada de poezii. Si asta m-a dezamagit in primul rând. Pozitia lui politica m-a deranjat abia in al doilea rând, chiar daca il inteleg: a facut-o din spirit de fronda, sa le arate liberalilor ca au gresit.
In principiu in discutie e valoarea lui de scriitor, nu de politician. Sau de om. M-a dezamagit ca scriitor ca nu a ramas la scris poezii. Ma rog, a mai scos câte ceva, dar cam slabut fata de asteptari.
@ Nice, am “in draft” (cum am observat ca se spune mai nou) un articol care vorbeste partial si de nedumerirea ta. Zic “partial” intrucât nu se refera la iubirea in sine.
Nu-ti inteleg totusi nedumerirea: cum de ce barbatii iubesc femeile? Pai ce-ar fi trebuit sa faca, sa iubeasca alti barbati?
N-ai citit cartea lui Cartarescu?
Dragos, nu am citit in intregime cartea lui Cartarescu, am gasit insa pe net fragmente din ea. Nu m-a pasionat suficient de mult ca s-o cumpar. Da, se pare ca in ultimul timp barbatii s-au plictisit de noi si vor sa incerce si altceva, se poarta tot mai mult dragostea intre barbati. Dar ma intereseaza punctul de vedere in legatura cu acest subiect al unui barbat normal, al tau de exemplu, nu neaparat al unui scriitor celebru. Asadar, trebuie sa astept articolul sau poti rezuma in doua cuvinte si pe loc?
Pe mine m-a dezamagit J.K. Rowling scriitoare celebrelor romane ”Harry Potter” si asta pentru ca renunta la a mai scrie chiar cand este in culmea succesului :-s, dar pentru moment sa ne bucuram de urmatoarele volume si filme ce vor aparea :D, iar in privinta scriitorilor enumerati de tine mai sus, nu-mi pot da cu parerea…nu prea i-am frecventat…
@ Nice, in “De ce iubim femeile” Mircea are un fragment in care descrie o intâmplare cu adevarat dramatica in legatura cu Zaraza. Ai aici fragmentul respectiv:
http://util.g0.ro/article/zaraza-193-1.html
Nu prea pot rezuma. Va trebui sa astepti articolul :-)
Pai am de ales? :( O sa citesc si fragmentul despre Zaraza…
Adica eu par draguta doar in anumite momente, nu per total, in general?! Super. 8O :( :D
Ba esti bre.. dar acum ai fost cu un plus
Nice poate fi tradus si-n dragut/a :D Si esti..
cp;))
De cand nu mi-a mai facut cineva un compliment…am si uitat cum este. :( Nu cred ca sunt , ai tu insa o perceptie aparte a realitatii. :P
1 . Peter Mayle.
M-a facut sa ma indragostesc de Provence si sa ma conving ca englezii pot avea un umor molipsitor in Un an in Provence,Din nou in Provence,Viata de caine si Lectii de franceza,m- a dezamagit teribil in Un an bun si Hotel Pastis.
2. John Kennedy Toole-sclipitor in Conjuratia imbecililor,din pacate singura lui carte.De aici dezamagirea mea.
Astia sunt la prima amintire scriitorii care m-au dezamagit tocmai pentru ca i-am iubit mult de la prima citire.Sunt si altii.
@ Lusio :-) :-) :-)
@ Nice, ‘succesuri’ la citit :-) . Crede-ma, nu vei regreta.
@ ZuZu, sincer sa fiu cred ca e corect cum procedeaza Rowling. Mai bine sa te regrete lumea decât sa creada ca te-ai prostit.
Nu e nicio problema ca nu ai frecventat scriitorii descrisi de mine. Dar “Firma” macar cred ca ai vazut :-)
@ Andreea, ce complexa esti…Peter Mayle :-) . Iar lui Toole, saracul, nu prea poti sa-i reprosezi mare lucru. A murit cam tânar.
Multumesc mult pentru raspuns si pentru ideea cu Peter. Provence deci….
@Dragos,sunt incantata ca ai observat “complexitatea”!
Si comentariul meu a fost in spiritul pamfletului tau.Sau cel putin asa am intentionat.:))
Love, love, love! Cum se face ca tot la dragoste se ajunge de la orice subiect,? Asta pentru ca dragostea reprezinta fericirea suprema in viata…(cel putin asta e opinia mea, asta, daca ai parte de asa ceva, fireste…) Am spus-o de multe ori ca atunci cand oamenii vor vi disparut si ultimele stele din Univers se vor fi stins nu va ramane decat dragostea!
vor fi disparut*
in fine, nu prea pot sa ma concentrez la tastare prea mult pt ca sunt racit cobza de vreo doua zile…
Buna, ce mai face vechiul nostru amic? :) :) Tot cu facultatea? 8O Multa sanatate iti doresc. :)
Meeci! Ce sa fac? astept sa inceapa facultatea, pt ca noi avem de fieacare data o saptamana in plus de vacanta din cauza incompetentei conducerii facultatii nu avem orarul la timp (care evident ca nu este afisat pe internet ci scris pe carton in vitrina la etajele 3 si 4 sunt sigur ca stii exact despre ce vorbesc :) )
O saptamana de vacanta in plus nu strica niciodata. :)
merci*
@ Nice, stii ca pe unul din posturile TV (nu stiu pe care) ruleaza “Narcisa salbatica”? Cum comentezi?!?!?
@ Modern Talking, genial spus….Imi pare rau de raceala ta. Da-i cu tuica fiarta pâna-ti trece.
@ Dragosh FRD
Prefer ceaiurile calde, nu de alta, dar nu sunt deloc un “fan” al alcoolului nici in cantitati mici. :)
Hopa, Dragos, dar de cand te uiti tu la telenovele? Ce ar fi de comentat? Doar stii prea bine ca nu deschid niciodata televizorul. :( :( Nici de mitinguri nu am stiut… Noroc cu articolele tale, ca astfel mai aflu si eu noutatile…
@ Andreea :-) :-) , ti-a “iesit” de minune!
@ Modern Talking, pai vezi?, d-aia racesti cobza…..
@ Nice, nu ma uit la telenovele, dar baga astia reclame din cinspe in cinspe minute si stii si tu cum e cu reclama si publicitatea: sunt in acelasi timp peste tot. Asa ca dau din telecomanda in timpul reclamelor si, vrând-nevrând, aud “Narcisa salbatica!” si arata o tipa pe jumatate despuiata la gâtul unui gigolo neclar.
Stiu ca nu deschizi televizorul, dar ma gândeam ca poate-poate faci o exceptie pentru “Narcisa Salbatica” :-j
:))) Si gandul te duce instantaneu la mine?
Sincer, si daca scenariul era inspirat din povestea vietii mele ma gandeam de doua ori daca sa vad sau nu telenovela. Daca ma plateau s-o urmaresc, atunci da, faceam sacrificiul suprem. :( Se mai uita cineva in Romania la telenovele?? 8O
Mamele cu copilasi.. aka gospodinele.. le devoreaza in draci
Eu pe mama am mai educat-o :> Dau seriale americane :> Dexter.. House M.D.
D-astea 
Mai bune decat Jose Armando 
Da’ Lusio de unde vine? 8O Aduce putin cu un personaj de telenovela, sa fie doar o stranie coincidenta?
Telenovela sau fotbalist ? fundas – Lucio: Inter Milano
http://www.breakingfootballnews.com/wp-content/uploads/2010/05/lucio-02.jpg
http://www.uefachampionsleague.ro/wp-content/gallery/jucatori/lucio_inter.jpg
Lusio vine de la Lucian (numele real). In liceu aveam o profesoara de engleza care ma simpatiza.. (eram printre cei mai buni din clasa la vremea aia) si ma alinta cu “Lusian”;)) Cum asta nu prea mi-a placut (mult).. am ales Lusio (Lusio pentru ca’s roman.. nu brazilian sau portughez sa zic/scriu Lucio :mrgreen:.. Oricum multi “tampiti” (altceva nu mai gasii.. sau mai era.. tarani) asa ar fi scos pe gura.. cum s-ar scrie “Lucio”. Asa ca prefer sa ramana ceva cat de cat “romanian”) :)
Aha, iata ca am dezlegat si misterul, deci vine de la Lucian, incantata de cunostinta, Narcisa. :)) Dar de ce pe unele bloguri te semnezi inca cu Twenty?
Nu era foarte greu de dat seama
Pe unele bloguri ma semnez asa ca m-a apucat lenea sa tastez Lusio acolo
De exemplu la NightOn.. Ultima oara cand am postat la ea (zic ultima oara ca-si inchisese blogul) eram cu Twenty.. cand a revenit iar pe blog.. Twenty inca era acolo trecut :) + il mai las si din cauza ca prietena il iubeste mai mult pe Twenty asta 
Ii e drag cand vede nickul asta 
(cand m-a cunoscut ea.. asa mi se (mai) zicea)
Unele fete mai ziceau Tweety.. si ma enervau
Mama lor de desene :evil:. Nickul era invechit, doream o schimbare. Sunt pasionat de fotografie.. daca as incepe sa tot fac.. cum sa ma semnez pe ele ? Twenty ? The number 20 ? 
Incantat si Eu..
ohhh d-asta zicea Dragos de Narcisa Salbatica ? :mrgreen:.. ai un nume.. cam Exotic asa.
Pai Twenty zic, daca ii place si prietenei tale… Si e si destul de original. Si eu sunt pasionata de fotografie, dar cel mai mult imi plac peisajele, natura, marea, cerul, norii, lacurile, apoi urmeaza peisajele urbane, antropice.
E un nume mai rar, nu neaparat exotic, insa ador tot ce e mai neobisnuit, ineditul, nu neaparat bizarul.
Si ce-ati dori ? Sa revin la Twenty ?
Mai e o fata care mi-a zis ca tot ala era mai bine.. I-am zis, poate ma enervez si ma semnez cu Luci(an) (asa, pentru ca mi se mai spune si Luci sau Lucian) :)
Printre gramada istorica pe care o avea acel nick Twenty.. una dintre ele a mai fost si faptul ca eram greu de reperat pe internet cu el. Ia bagati un Twenty pe google.. sa vedeti ce de “info” gasiti
NOT!
No city, no adress, no real name, no nothing!
Nu, ramai la Lusio, e mai practic si, in plus, eu m-am obisnuit cu el. Si cu tine. :) :P
Dap.. vesnica obisnuinta.. asa cum unii s-au obisnuit cu Twenty o perioada.. asa pot s-o faca si cu noul Lusio.. care intr-un fel nu-i nou, ca-i fix aceeasi persoana :)
@ Nice, pai esti singura Narcisa pe care o cunosc….iti dai seama ca, atunci când am auzit titlul pentru prima oara, era sa cad de pe fotoliu :-)
Habar n-am daca se mai uita cineva din România la telenovele, dar eu cred ca, daca le dau toate posturile (inclusiv TVR, AXN si mi se pare ca si B1TV), inseamna ca ‘bizoane’ sunt suficiente.
:))) Era bine sa fi fost si eu o narcisa salbatica. M-am cam domesticit in ultimul timp…nu ma mai recunosc.
:P
Ce inseamna”bizoane”? Nu am mai auzit denumirea asta pana acum.
Pai si la mine e prima Narcisa
and for Nice’s Comm:
Asa cum Lusio vine de la Lucian, numele tau real, asa Nice vine de la Narcisa. Este nick-ul pe care l-am ales in urma cu mai bine de trei ani cand m-am decis sa scriu pe un blog intrat de acum in istoria Prosportului. Un blog care la un moment dat a avut pe un articol 3000 de comentarii. Era si Dragos prin preajma… :)
Da.. am reperat N-ul in cele 2 parti :)
Oricum mie mi se spune in multe feluri.. fiecare cu preferinta lui
Unii inca imi spun Twenty.. altii Lusio.. Altii Luci/an, altii pe numele de familie.. iar astia care ma stiu mai de-o viata implicit de cand eram tzanc.. ma alinta cu celebrul > alint pt Lucian – Lucica
I fucking hate IT! Prefer sa fiu strigat pe numele de familie decat acest alint. :) Cand eram copil mai mergea, dar acum sa nu-l aud. :)
Mie imi place Lusio, e asa mai latino american, mai exotic.
Este
si chiar sunt latin 
@ Lusio, Nice, sunteti pe cale sa va calificati in finala Campionatului de ironii-viteza :-) :-)
@ Narcisa, ei lasa :-) . Am incercat un feminin ironic al “bizonului” (d-aia l-am si pus intre ‘ ‘ , m-a invatat Elfa tehnica asta). Iar “bizonul” este omu’ obinuit, care iese in fata guvernului când il cheama sindicatele la rezbel, sta vreun sfert de ora si dupa aia se duce la una mica impreuna cu prietenii lui bizoni. Dupa care ajunge seara acasa si decreteaza: d-aia traim prost, ca suntem condusi de tâmpiti!
Ii poti spune ca n-are dreptate?
Dragos, tu stii foarte bine unde se situeaza de obicei dreptatea. :)
Mi-a placut ce-ai scris pe aici
Inclusiv faza biz0n 
Dintre toti cei de mai sus nu l-am citit decat pe Sadoveanu si nu mi-a placut , dar cum nu aveam asteptari nici n-am avut de ce sa ma simt dezamagita.
Apoi fiecare scriitor e diferit de la o carte la alta…nu stiu,depinde probabil de gusturi. Am citit de exemplu vara asta printre mai multe carti si Procesul, de Kafka si a fost incredibil de plictisitor…pe de alta parte poate cuiva i-a placut.
Scriitori care m-au dezamagit … o nu. Orice om de arta poate avea creatii mai bune sau mai putin bune. Poate nu intotdeauna percep eu foarte bine ceea ce ar trebui sa-mi transmita … si in acest caz nu pot da vina pe autor.
Aaaa am fost dezamagita dupa ce am citit poezia lui Cosbuc „Trei doamne si toti trei”. Eram in clasa a I-a pe atunci si nu intelegeam unde sunt doamnele ca pe cei trei fii ii identificasem …
:))) Ce tare.
Lusio | octombrie 6, 2010 la 8:03 pm |
Printre gramada istorica pe care o avea acel nick Twenty.. una dintre ele a mai fost si faptul ca eram greu de reperat pe internet cu el. Ia bagati un Twenty pe google.. sa vedeti ce de “info” gasiti
NOT!
No city, no adress, no real name, no nothing!
_________________________________________
Ideal!
m-a dezamăgit un scriitor contemporan, pe care am avut plăcerea să-l cunosc. Am crezut, la cât se mediatizase, că are un roman superb. Sunt profund dezamăgită, dar nu pot să dau nume. Nu știi cum si de unde află…
Pe John Grisham l-aș numi scriitor bun de citit în zgomotul roților de tren, nu de savurat în liniște.
Pe mine nu m-a dezamăgit în mod special nici un autor… în general nu îmi fac așteptări în legătură cu o carte sau un autor, le descopăr pur și simplu.
Dacă ar fi un autor care m-a făcut să las cartea din mână, fără să o termin, ar fi D.R. Popescu.
Conștientă că încă n-am ajuns nici măcar la 1000 de cărți citite, mai am o grăăămadă, totuși, îmi permit să spun despre 2 autori care nu doar că m-au dezamăgit, dar mi-au zdrobit creierii în încercarea de a le termina cartea.
Unul este Franz Kafka, cu al lui Proces. Oribilă carte, chinuitoare, cred că am transpirat toată până la sfârșit. :)
Al doilea e Haruki Murakami, genialul Haruki Murakami, incredibilul și halucinantul Haruki … mda, care mie nu mi-a mutat nici un fir de păr din cap, ci doar vena de la tâmplă ori înspre dreapta, ori înspre stânga. :) Dacă îmi mai amintesc, îți zic.
@ Lusio, multumesc :-)
@ Silvia, inabordabilo, imi pare bine ca suntem de aceeasi parte a baricadei cand vine vorba de Sadoveanu :-) . “Procesul” este o carte incredibil de buna, dar poate n-ai avut tu starea spirituala necesara in momentul in care ai vrut sa o citesti. Iti recoman in acest caz filmul. E foarte bine facut, dar va trebui sa ai rabdare. Crede-ma, nu vei regreta.
@ Nora, :-))) tare de tot faza cu doamnele. Nu e vorba de creatii mai proaste. Astsa pot intelege! Ce nu inteleg e un sir de creatii proaste in raport cu asteptarile mele, sau lipsa acestora. Ca sa zic asa, e vorba de un trend, nu de o chestiune punctuala.
@ Ada, nu inteleg, ce e asa mare secret? Iti e profesor? Prieten?
@ DianaEmma :-) :-) tare….cam ai dreptate cu John Grisham. D.R. Popescu???? Dar ce te-a facut sa iei in mana o carte scrisa de el?? Punctul tau de vedere in legatura cu asteptarile e foarte matur. Eu n-am reusit sa fiu asa neutru. Sunt scriitori de la care, pur si simplu, vreau mult, pentru ca au dovedit ca pot. De aia cumpar cartile lor si e firesc, din punctul meu de vedere, sa ma enervez daca nu sunt scrise asa cum cred eu ca ar trebui.
@ miscellaneous11, interesanta idee cu transpiratia :-) , dar iti garantez ca “Procesul” e o carte extraordinara. Crede-ma ca transpiratia a meritat fiecare miligram de sudoare. Ce vrei?, acolo e descrisa o lume a absurdului. Dupa ce citesti asa ceva, nu-i asa ca parca ti se pare mult mai usor sa traiesti in Romania? :-)
:-) :-) Tare faina faza cu Hurakami. Desigur, abia astept sa-ti mai amintesti si sa-mi mai zici, e haios! :-)
@Dragos,am sa-l las pe Peter alaturi de Jennie la un pahar de Chateauneuf du pape:) si iti spun cine nu m-a dezamagit niciodata:
Cioran-am “crescut” cu el,l-am adorat de la inceput pe “credinciosul in nimic” pe scepticul care, indragostindu-se,spune “gloria intre patru pereti depaseste slava imparatiilor”-cred ca aici e vorba de Simone Boue-si Friedgardei ceva de genul-sub fustele dumneavoastra as dori sa-mi ingrop fata pentru totdeauna!
Da,un exercitiu de admiratie continuu pentru el.
Paler-de la “Un muzeu in labirint” la Viata pe un peron,am simtit mereu ca-mi atinge sufletul intr-un fel sau altul atat de profund si tulburator incat ii marturisesc iubire vesnica si neschimbata.
Jeni Acterian-Jurnalul unei fiinte greu de multumit -este cartea pe care am citit-o de nenumarate ori atrasa fiind de geniul si frumusetea acestei femei.O recomand tuturor cu multa caldura.Din nou regret ca este singura carte publicata,fiind aceeasi situatie ca si in cazul lui Toole,autoarea murind de tanara(insa de o boala grava,spre deosebire de acesta care s-a sinucis)
Din toti acesti 5 scriitori pana acum am citit doar Sadoveanu, dar sper sa-i incerc si pe ceilalti de curand. Pot doar sa spun ca mi-a placut sa interpretez si comentez Hanul Ancutei, dar “Zodia Cancerului” e una dintre cartile care nu mi-au placut si nu le-as reciti :D
@ Andreea, asta apropo de complexitate, nu? :-) . Am incercat sa citesc si eu o carte de Cioran, dar am ramas intepenit la o nota de subsol de la pagina 3. Dar ma avantajeaza citatul “gloria intre patru pereti depaseste slava imparatiilor” intrucât 4 pereti am si eu; nu o imparatie :-)
In afara articolelor pe care le-a avut in Flacara, de Paler am citi “Viata ca o corida” si m-a impresionat cu adevarat. Cartea am luat-o, evident, pe sub mâna, pentru ca pâna si Paler, fost director al Televiziunii, a fost pus la index in martie 1989. A fost una din cele mai bune carti pe care le-am citit in adolescenta. Nu cumva s-a nascut pe undeva prin judetul Brasov?
Jeni Acterian. Bun. Am notat. Multumesc! :-)
@ Alexandra, pai era vorba de scriitori care m-au dezamagit :-) ; daca ai citit o carte de Grisham inseamna ca ai citit cam 80% din cartile lui. Iar din opera Lordului in niciun caz sa nu iei ceva trecut de 2005 (cu exceptia Evangheliei dupa Iuda, despre care am specificat ca nu e chiar a lui)
@Dragos,intre Kafka si Cartarescu(mai era putin si se ajungea la Orbitor)am simtit nevoia sa-l introduc pe Peter!Ma bucura observatia ta,repet!
Da,Paler s-a nascut in judetul Brasov in comuna Lisa,parca.
@ Andreea :-) :-) :-) Foarte bine ai facut!
Si acum? Poate exista viata dupa Cartarescu? :-)
@Dragos,pentru a ne mentine in spiritul pamfletului,cred ca la aceasta intrebare ar fi mai potrivit sa raspunda una din femeile iubite de acesta:)
Eu ma declar “nevinovata”!:)
@ Andreea, genial raspuns :-) :-) :-)
pe mine inca nu m-a dezamagit nici unul..adevarul e ca eu nici nu prea citesc,si ce citesc,citesc doar la recomandarile ciuva…
Să mă bucur atunci că citesc de multe ori la întâmplare. Deși recunosc, dacă dau de un scriitor care îmi place, las întâmplările deoparte.
Mi-a venit în minte azi ceva… Neamul Șoimăreștilor e romanul cu ăla care mâncă o ciorbă 20 de pagini și cu familia aia mare care ieșea ca din mașinile cu clowni din bordei? Îmi amintesc ceva vag de prin generală… dar probabil fusese mult prea plictisitoare.
Nu-i nici prof nici prieten, ci o persoana care are acces imediat la bloguri si de care, probabil, va depinde debutul (cel putin) vietii mele literare. Ce poetic m-am exprimat. Nu-i mare secret, dar nu vreau să ridic nicio dispută…
John Saul, pentru ca stilul sau este searbad.
Clive Cussler, pentru ca nu il poate egala pe Jules Verne, indiferent cat incearca.
Kierkegaard, pentru ca mi-a fracturat creierul.
Eminescu pentru ca a exegerat cu vaicareala.
Walter M. Miller Jr. pentru ca a scris prea putin …
dezamagire din partea scriitorilor, nu prea am avut…
prin ograda feicaruia sunt si frumuseti si uratenii… anoste descrieri sau dimpotriva…
oricum… daca am sesizat dezinteresul faca de o carte… am abandonat-o pur si simplu…
paunescu… daca nu ar fi scris repetabila povara… l-as fi ignorat cu desavarsire… mai ales dupa o experinta avuta la un spectacol de-al lui cand eram student… si el a intarziat o ora si ceva… si a mai si mintit pe scena…
sadoveanu fara baltagul… si evindet duduca lizuca… mi se pare numai de predat la scoala…
am citit cu placere rebreanu… si zaharia stancu, uneori… mai ales in jocul cu moartea…
insa.. placere de a citi… o expermetez la minulescu si pastorel teodoreanu… la toarceanu, ca sa nu mentionez eminescu…
oricum… gusturile sunt personale… ca si dezamagirile, dealtfel…
cu respect,
ovi
@ marrynusha, nicio problema, ai timp berechet si pentru citit, si pentru dezamagiri :-)
@ DianaEmma :-) :-) :-) , cam asa ceva….
@ Ada, am inteles. Daca e vorba de debutul tau, atunci n-are rost sa-l stricam printr-o curiozitate exagerata. Dar poate ne vei face dezvaluirea dupa debut, eventual la sesiunea de autografe :-)
@ klausen1976 :-) :-) :-) , pai, ca sa te dezamageasca ar fi trebuit ca, la un moment dat, sa-ti fi placut de ei :-) . Da, asa e, Cussler nu il poate egala pe Jules Verne. Indiferent de cat incearca si de cat il venereaza in cartile lui. Carti prea tehnice pentru beletristica, prea beletristice pentru tehnica si prea fantasmagorice pentru SF.
“Eminescu pentru ca a exegerat cu vaicareala”. :-) Iti dai seama ce pierdere majora ar fi suferit literatura romana daca Eminescu ar fi fost fericit?
@ oovi, eu am fost invatat in copilarie sa mananc tot din farfurie. La fel si cu cartile. In principiu m-am chinuit sa le termin inclusiv pe alea pe care le incepusem si mi se pareau complet cretine. N-am reusit mereu.
Eu am iertat de multe ori, asa cum am mai zis, comportamentul lui Paunescu, inclusiv minciunile; altfel nu se prea putea pe atunci. Dar vine o vreme cand chiar trebuie sa zici “stop joc”.
Da, Minulescu, Toparceanu (ce ciudatenie!, unul vesel in viata de zi cu zi si trist in poezii, celalalt … invers) si Pastorel au reprezentat si pentru mine delicii literare.
Oricum, cum ai terminat tu am inceput eu: fiecare cu parerea lui. Si nu e nimic rau in asta.
“Eminescu pentru ca a exegerat cu vaicareala”. :-) Iti dai seama ce pierdere majora ar fi suferit literatura romana daca Eminescu ar fi fost fericit?
______________________________________
Extraordinar raspuns, felicitari Dragos! :)
@ Nice, multumesc. :-) Astept in continuare de la tine macar un autor care te-a dezamagit :-) :-)
Da, la autografe. Vai, ce frumos ar fi să vă am acolo. pe toti :)
consider ca ar fi fost o pierdere daca ar fi fost optimist Bacovia :)
@ Ada, ne vei avea, dar pana atunci noi nu putem decat sa asteptam; de scris…tu esti cea care va trebui sa scrie :-)
Da, scriu :)
Pentru voi! :*
A, mi-am adus aminte. M-a dezamăgit Stendhal. Cel putin „Rosu si negru”, in ciuda ideii superbe, m-a plictisit teribil. Dacă nu lungea atat de mult toate chestiutele alea, era altceva. recunosc că nu am citit prea multe de el, dar mi-am amintit. :)
hello! cine pe cine m-ai critica?
*mai
@ Ada, da, si mie mi-a fost cam greu sa citesc “Rosu si Negru” iar ulterior am evitat orce alta carte scrisa de Stendhal.
@ Lilly, hello!, am terminat de criticat scriitorii si am inceput sa ne criticam intre noi :-)
@ klausen1976 :-) :-) :-) extraordinar raspuns, multumesc! :-)
Klausen ti-a raspuns cu aceeasi moneda. :)) Nu s-a lasat intimidat. Sau mai prejos.
@ Nice, foarte frumos din partea lui :-)