…sau întoarcerea fiicei risipitoare. După o lungă absență, am revenit cu vești proaspete (și bune) printre voi. Câți mai sunteți, câți ați mai rămas.
Așadar, pe scurt, ce am mai făcut, la ce am mai meditat și la ce concluzii am ajuns:
– astenia care mi-a furat pofta de viață și cheful de a scrie, de fapt cheful de orice activitate în afară de odihnă binemeritată, e pe cale să mă părăsească. Există un reviriment, îl adulmec, îl simt, parcă sunt mai tonică, mai optimistă și mai binedispusă. Sper să nu fie doar o iluzie. Energie am din plin, dar o consum pe toată la serviciu. Pentru acasă nu îmi mai rămâne nici măcar o fărâmă.
– am recidivat. Miercuri, într-o zi superbă de martie, cu soarele cocoțat sus pe cer radiind de fericire că în sfârșit a învins în lupta cu norii furioși, am pornit iar Continuă să citești Gânduri de primăvară
