Dupa modelul ‘ca nu e om sa nu fi scris in viata lui o poezie’, asa cred ca nu e om sa nu-si fi dorit, la un moment dat, sa-si upgradeze slabele cunostinte de dans…intr-un mod ceva mai organizat.
Poti gasi oferte pe zidurile sau stâlpii orasului, pe internet sau poti afla de la cunostinte despre o sala de dans care e, cu siguranta, cea mai buna si mai profesionista. Alegi una. Platesti abonamentul si intri. Ai ajuns insa prea devreme, in sala evolueaza ‘avansatii’. Nasul incepe sa-ti freamate. Cum, dintotdeauna, la cursurile de dans sunt cam de 3-4 ori mai multe fete ca baieti, ai parte de un spectacol neoficial, dar incântator: fete dansând cu fete. Te uiti cu luare-aminte cum sânii tresalta unii peste altii, cum fetele se tin languros de talie, aproape sa se sarute, cum…cursul avansatilor s-a terminat insa. Intre timp, pe lânga tine s-au adunat viitorii tai colegi de la ‘incepatori’. Fatuci afisând mine inabordabile, doamne apropiate de 50 de ani care se cred tinere dive, expunându-si fleicile cât mai arogant cu putinta, studenti dezorientati si speriati, adusi cu japca de prietene la cursul de dans.
Când considera ca masa critica a fost atinsa, profesorul ne Continuă să citești Cursul de dans
