A spectacular view

beach-house

Ce contează cel mai mult la o casă? Să fie spațioasă și modern decorată, confortabilă și bine compartimentată, cu o atmosferă tonică, care să te binedispună imediat ce te-ai întors de la serviciu? Să aibă o bucătărie imensă și bine utilată și neapărat două băi? Să fie plasată într-un cartier liniștit sau, ideal din punctul meu de vedere, într-un decor fantastic, luxuriant, să dețină o verandă frumoasă, o grădină veselă și o piscină ademenitoare?

În fiecare dimineață, dar și spre finalul zilei, la asfințit, stând în balcon, visez la o casă cu o priveliște spectaculoasă. Mă gândesc la cum ar fi ca în loc să văd cabluri, antene, blocuri cenușii, identice, în loc să aud picamere penetrând adânc asfaltul dur, tramvaie zdruncinând pământul, sirene și claxoane spărgându-mi timpanele, să admir valuri înspumate sau creste înzăpezite, să nu mă mai satur să privesc verdele smarald al unei păduri sau arhitectura armonioasă a unor căsuțe colorate.

Și sunt convinsă că nu sunt singura persoană din lume care are nevoie de un asemenea loc pentru a da frâu liber imaginației sau pentru a-și încărca bateriile. Un loc unde să poată savura dimineața cafeaua aburindă și Continuă să citești A spectacular view

Share

Frumusețe efemeră

frumusete-efemera
Mă trezesc buimacă, în jur de ora 9, și primul drum este în bucătărie de unde vin arome îmbietoare de cafea proaspăt făcută. În loc de lichidul negru, vital pentru îmbunătățirea instantă a stării mele de spirit, mama îmi întinde o farfurie cu o felie de avocado și un cățel de usturoi. Nu încercasem niciodata fructul originar din America Centrală și constat că are un miez untos și un gust fad.

Aflu că este plin de vitamine și minerale, deci are multiple beneficii pentru organism, este anticancerigen, reglează glicemia și tensiunea reducând riscul bolilor cardiovasculare. În plus atenuează apetitul exagerat, dar asta nu mă entuziasmează prea tare, parcă îl prefer în cosmetice (șampoane, măști, creme de față). Deși sunt curioasă dacă mi-ar plăcea preparat sub formă de pastă (guacamole).

Mi se face sete, beau puțin suc de spanac, uit complet de cafeaua aburindă și mă pregătesc de “sală”. Mă echipez rapid (tricou, trening, adidași) și ies pe Continuă să citești Frumusețe efemeră

Share

Semne de primăvară

vestitorii-primaverii

O explozie de puritate, vitalitate și gingășie, covorul infinit, țesut delicat în culori intense, miresme îmbătătoare, proaspete și acorduri vii, sprințare, în văzduh. Visam de câțiva ani să surprind în imagini atmosfera de început de primăvară, să admir, să mă bucur și să imortalizez micii vestitori ai anotimpului renașterii, ghioceii, brândușele și viorelele.

Am sperat la o rază de soare care să-mi ușureze misiunea, dar nu am avut parte de ea. Babele, altădată teribil de capricioase, acum au uitat de fițele marcă înregistrată și au avut un comportament bizar, parcă tras la indigo, pentru că debutul lui martie ne-a adus doar ploaie din belșug și o vreme rece, mohorâtă.

Și mi-am zis, dacă nu acum, atunci când, așa că m-am avântat, îmbrăcată total necorespunzător, spre locul unde bănuiam că ar trebui să găsesc diafanele floricele albe, galbene și albastre. Și erau acolo, nu mă înșelasem, mă așteptau fremătând, iar sufletul îmi tresălta de încântare și emoție ori de câte ori îmi ieșeau în cale, însă a fost mai greu decât mi-aș fi putut imagina vreodată. Pentru că Continuă să citești Semne de primăvară

Share

Autorul, opera si feedback-ul

bucuria-primaverii
Orice s-ar spune, fiecare dintre noi este un creator; indiferent că realizăm o poveste, o fotografie, o poezie, un obiect handmade și, fie că recunoaștem fie că nu, așteptăm un feedback din partea celorlalți care poate să îmbrace diferite forme: un like, un gând, o părere a ceea ce ai simțit în momentul contactului cu respectivă creație, o impresie, orice reacție care ne poate oferi o imagine de ansamblu, cât de cât obiectivă, asupra muncii depuse de cele mai multe ori cu abnegație, cu pasiune și entuziasm.

Personal, de-a lungul timpului, am cam fost ocolită de feedback-ul pozitiv, adică de laude. Chiar dacă unii îl contestă, poate fi dovada simpatiei și popularității de care te bucuri în rândul celorlalți. Deci, nu sunt obișnuită, în niciun domeniu al vieții mele să primesc aprecieri. Mai degrabă sunt familiarizată cu reproșurile și cu nemulțumirile.

Și am ajuns până într-acolo încât orice semn lăsat de cineva care are un Continuă să citești Autorul, opera si feedback-ul

Share

Refugiul

zi-insorita-de-iarna
Ce faci atunci când nu ai chef de nimeni și de nimic? Când nu știi exact ce se întâmplă, de unde vin și de ce te copleșesc stările de confuzie, dezamăgire și lehamite maximă? Sau știi exact, dar efectiv nu ai cum să îndrepți situația. Și, ironia sorții, tot ce ai vrea în acel moment este să strigi adevărul în gura mare, dar îți dai seama că e inutil s-o faci. Te-ai lupta cu morile de vânt.

Și atunci pleci departe de ei. De oameni, de facebook, de blog, de tot. Evadezi. Un timp mai lung sau mai scurt cât să uiți și să-ți revii. Să meditezi suficient pentru a lua o decizie, pentru a nu mai simți frustrarea. Un respiro binevenit în care să-ți umpli sufletul cu liniște și frumos. Ai nevoie ca de aer de un refugiu. Și unde găsești un astfel de loc tămăduitor unde starea de bine e omniprezentă? În sânul naturii, evident. Unde altundeva?

Tânjeam de ceva vreme după Continuă să citești Refugiul

Share

Răpusă

chiciura-pe-flori

Am crezut că sunt șmecheră. Mi-am imaginat că dacă port un pulover gros și un ditamai cojocul, un fular la gât și o căciulă pe cap, niște ghete îmblănite în picioare, mă pot lua la trântă cu el. De la egal la egal…amical. Care pe care.

Biata naivă. Nu am avut nicio șansă. Nici nu am știut când mi-a dat lovitura de grație. Tot timpul am simțit că dețin controlul, că sunt suficient de rezistentă să-i fac față. Și m-am bucurat timp de patru ore de bijuteriile prețioase de gheață, numai diamante strălucitoare cât vezi cu ochii, de broderiile sofisticate pictate cu atâta migală pe flori, ramuri și frunze de renumitul artist.

N-a fost să fie zăpadă așa cum ne doream de sărbători, dar ieri dimineață nu mică mi-a fost mirarea să constat că m-am trezit într-un oraș de basm. Totul era înveșmântat într-o mantie argintie, delicată, ca într-un tablou hibernal desăvârșit. Ce frumusețe nemaivăzută, de ce n-aș imortaliza și eu minunea asta, mi-am spus încântată de ceea ce vedeam de la balcon.

N-am rezistat în fața Continuă să citești Răpusă

Share

Reflexii autumnale în Herăstrău

imagini-superbe-de-toamna

O să vă surprindă, poate, mai ales pe cei care știți cât de “dragă” îmi este mie iarna, dar abia aștept să ningă ca-n basme, să ies la fotografiat prin orașul meu, chit că nu e nici frumos, nici spectaculos sau pitoresc. Cert e că de câteva zile am un chef nebun de pozat și nu prea am ce. Azi de dimineață am surprins un mândru răsărit de după blocurile gri, dar nu îndrăznesc să vi-l arăt.

În schimb am rămas datoare cu ultimele imagini de octombrie, realizate în cel mai mare parc bucureștean. Am plecat decisă să imortalizez primul meu apus de soare cu DSLR-ul din dotare.

Cum a fost plimbarea pe aleile  Herăstrăului? Stranie, dar revelatoare, pentru că a fost întâia oară în viață când nu m-am putut concentra la activitatea desfășurată. Gândurile mi-au zburat haihui și curând am realizat că parcul este ultimul loc din lume unde vreau să mă aflu, că nu-mi stă capul la fotografiat, dar, totodată, m-a ajutat enorm să-mi dau seama ce-mi doresc cu adevărat. Deci, am cutreiarat cu folos, am cugetat intens și am izbutit, chiar și în aceste condiții vitrege, Continuă să citești Reflexii autumnale în Herăstrău

Share