…merg până la capăt. Obiectul pasiunii lor nu are nicio șansă, indiferent de cât de greu poate părea, de cât de mare este prețul, ele obțin mereu ce-și doresc.
La 20 de ani mă îndrăgosteam de bărbați. Destul de rar, ajungeam, cum-necum, să mi se pună pata pe cineva. Și nu mai avea scăpare. Acum mă îndrăgostesc (doar) de locuri. Cam prea des pentru timpul și contul de care dispun. Însă cumva, dacă într-adevăr îți dorești din tot sufletul, se întâmplă. O minune, de obicei, un ajutor divin care îți înlesnește calea spre împlinirea visului.
În urmă cu vreo două săptămâni ochii mi s-au intersectat, iar inima mi-a stat (pentru o clipă) năucită de atâta frumusețe, cu un orășel pitoresc situat într-un golf al Mării Ligurice, Portofino. Însă, văzând prețurile la cazare de pe booking, am conchis că e un loc așa cum îi spune și numele, mult prea fin, mai degrabă aristocratic decât modest, inaccesibil buzunarului muritorului de rând. Și instant mi-am pus pofta-n cui așteptând o ocazie prielnică…într-o altă viață.
Joia trecută, în drumul (interminabil) spre serviciu, ca remediu împotriva plictiselii mi-am accesat facebook-ul și din noianul de postări mi-au sărit în ochi niște imagini bulversante care înfățișau o zonă despre care nu prea mă informasem de-a lungul timpului. Semăna izbitor cu Portofino. Curiozitatea a învins, am deschis blogul și m-am îndrăgostit. Iar.
Precizez că eu mă îndrăgostesc doar dacă îmi dau seama că am o șansă cât de mică să cuceresc omul, obiectul sau locul respectiv. Dacă e acolo o atracție, o chimie, o compatibilitate între noi. Intangibilul nu e o opțiune, nu mă fascinează, dimpotrivă. Nu-mi permit să visez la cai verzi pe pereți, eu sunt omul acțiunii.
Poate că toate femeile sunt capricioase și impulsive. Eu însă nu-mi pot tempera impulsivitatea, habar nu am cum reușesc unele, le admir și le respect pentru asta, însă, eu nu pot decât să mă recunosc învinsă și să vă anunț că în câteva zile plec iar în vacanță.
E simplu ca bună ziua. Am descoperit un loc seducător pe harta lumii, mi-a căzut cu tronc, am visat câteva zile la el, m-am tot gândit (și răzgândit) cum să fac să-mi petrec câteva zile pe tărâmurile lui ademenitoare, alături de castele legendare, creste înverzite ce se oglindesc în marea turcoaz, plaje idilice, insulițe și stânci ce domină întinderile nesfârșite de apă, căsuțe colorate trântite una peste alta, golfuri pitorești și priveliști amețitoare. Vacanța era deja stabilită pentru o altă dată și o destinație diferită. Însă nu am rezistat tentației de a merge (și) aici.
Anul ăsta mă întorc în Grecia, dar nu la Marea Egee, ci la Marea Ionică. Într-un micuț paradis cu influențe venețiene și accente mitologice. Că tot îmi plac mie zeii.
Voi cum vă manifestați, cum reacționați când vă îndrăgostiți? Indiferent de cine sau de ce… Cum vă înfrânați impulsivitatea?
sursa foto: weheartit.com
Holaaa!
Sa stii ca eu cred ca nu exista bucurie mai mare pentru un barbat cum este cea in care se simte iubit de o femeie. sincer, dezinteresat, total.
Eu ma indragostesc de carti, de idei, de visuri, de nori, soare si altele de prin natura. Ma indragostesc, de suflete, de zambete, de locuri, de mancaruri, de unele haine.
Ce sa mai…sunt un indragostit fara leac :P
Suna bine drumurile tale. Eu as cam avea pe lista lunile urmatoare Chisinau si Timisoara. Nu le-am vazut si am promis ca o voi face. Altfel…peste vreun an vreau sa fac pe jos camino a santiago, de la granita cu Franta pana in Santiago de Compostela. Am gasit si o ruta pe net, cu o medie de 30 km pe jos in fiecare zi. In prezent, 25 ii fac pe zi fara probleme :D Asa ca din iulie incep sa pun deoparte pentru ideea asta :D Te bagi? :P
Holaa, Marin. :-) 8)
Da, dar oare stiu sa aprecieze cu adevarat dragostea aia sincera si totala? Sa speram ca da.
Stiu ca foarte multi barbati se plang ca femeile sunt materialiste si sunt mai degraba indragostite de banii si pozitia sociala decat de sufletul, personalitatea lor. Si uneori asa si este, problema e ca ei cauta tocmai acest tip de femei. Femeile sincere si dezinteresate sunt plictisitoare, nu prezinta interes pentru ei.
Bine, eu stiu ca tu ai vorbit mai sus strict din punctul tau de vedere si chiar imi imaginez ca asta iti doresti, asta te-ar face fericit.
:)) Tocmai am descoperit ca mai avem ceva in comun. Nu-mi plac oamenii care nu sunt indragostiti fara leac. :)) Nu-mi plac oamenii care nu se indragostesc de nori, soare, natura, idei, visuri, locuri si haine. :P Ce viata trebuie sa aiba? Seaca, searbada, fara niciun orizont. Fara culoare, fara bucurie. Roboti?!
Aolo, unde mergi tu zilnic prin Bucuresti cate 25 de km? Faci tu ce faci si tot in Spania ajungi. :P Eu in Roma mergeam zilnic in jur de 17 km, pana la 30 mai am de munca. Suna ademenitor traseul, dar ce-ti venii? 8O
Nu, nu zilnic. Doar duminica trecuta sa vad cum imi merge :D Nu am atata timp pentru a merge zilnic, din pacate mai si muncesc : :D M-am plimbat pe strazi de nebun si vreo 3 ore prin parcul Tineretului. Apai…te invit maine la aia 17 ai tai, insa nu prin Roma, prin Bucuresti :D Nu stiu ce mi-a venit, e ca o provocare. Simt ca va fi minunat :)
Da, o viata de roboti sau de un soi de zombi :D Viata nu e usoara, insa poate fi si plina de zambet si bucurie.
Am scris din punctul meu de vedere, insa am scris si ca regula generala. Eu asa cred. E drept ca multi barbati asteapta altceva, vor altceva, primesc altceva. Si multe femei la fel. Insa, daca ar intelege si simti o asa iubirea, inseamna ca ar fi nebuni sa o arunce la gunoi..
17 km pe canicula bucuresteana? Exact ce ne-a prescris doctorul! Mai degraba ne plimbam 2 minute si ne oprim la prima terasa racoroasa si umbrita unde ne delectam cu un frappe 17 ore. Un frappe si o limonada. :P :D
Si mie imi plac provocarile. Si de obicei le dau curs. In cat timp se face drumul asta? 8O
Normal ca poate fi plina de zambet, daca stii s-o traiesti si nu te stresezi zilnic si te gandesti doar cum sa faci mai multi bani. Multi, prea multi uita sa traiasca, sa se bucure de ceea ce au, sa zambeasca. Si eu uit uneori, dar o evadare din asta imi aduce aminte ce conteaza cu adevarat in viata.
Ehe, daca oamenii ar fi asa intelepti…
Daaa, daca ar fi…doar ca uneori e de ajuns sa fie unul care sa ne iubeasca si parca ne pasa mai putin despre restul :)))
Cred ca sunt rataciti si raniti, fara sa isi dea seama. Incearca sa umple ceva din interior cu ceva din afara. Greude atins acea minunata cale de mijloc.
Pai….cred ca imi va lua vreo luna drumul. o luna prin spania de la est la vest :D
Fie si asa.Merge si limonata di cei 20 m din cele doua minute. Eu o sa vin pe jos de acasa pana la limonada. In ciuda doftorilor :P
O luna prin Spania? Suna minunat, nu stiu cat ar fi bugetul pentru o astfel de calatorie, dar cu siguranta ar fi una din cele mai mari provocari ale vietii tale. O calatorie spirituala… :-) Ar fi frumos s-o faci in compania persoanei iubite. 8) Cred. 8O
Tu esti mai incapatanat decat mine!?! Vrei sa te am pe constiinta? 8O :D Dar stai ca poate se mai racoreste putin, am auzit niste zgomote ciudate, pot fi tunete? Indraznesc sa sper la o ploicica binefacatoare? 8) 8O
Cu un cort sau/si cu nopti dormite la unele pensiune/case care acorda reduceri pelerinilor care fac camino iesi la vreo mie de euro.
Daca nu dau de persoana asta pana la anul, merge si fara ea :)))
Sunt, sunt mai incapatanat, insa rezist, inca rezit :)))
Da, afara tuna si fulgera. Poate vine si ploaia.
Nu ti-am raspuns complet. Eu nu prea sunt impulsiv. Cam planific tot. :D
Planifici totul? Si in dragoste? :D El Camino cred si eu ca trebuie bine planificat. :-)
Vad ca esti pus pe fapte mari, felicitari, asa da! Iti doresc mult succes, chiar trebuie sa ajungi sa-ti indeplinesti visul asta atat de frumos. Si care, cred eu, ti se potriveste. Cu sau fara EA. :D
Sa nu fie doar un foc de paie. :( :?
Ce dezamagire cu Portugalia noastra. Si tocmai Cr. Ronaldo… :D
Ei, indragostitul nu se poate planifica, insa poti inveli frumos momentele indragostelii. Poti planifica declaratia, clipele de traire etc.
Focul e deja in camerele noaste? Am transpirat azi doar respirand :))
Daaa…o sa planific orasele/satele prin care trec si pe unde sa fie oprierea si pe unde sa dorm etc. Si o sa ma antrenez inainte si o sa fiu atent cu ce ma imbrac, ce mananc si la ce ore merg. Par eu nebun, insa sunt doar pe jumatatea :P
Ce sa mai zic despre meci? Slab turneu final, putine goluri, putine faze frumoase, foarte putini jucatori care dribleaza…doar niste robotei care alearga pana nu mai pot…
Neata, Marin, exact ce iti spuneam aseara, la mine in zona n-a plouat deloc. Am ramas cu vijelia, tunetele si fulgerele. Azi e mai respirabil insa, e placut. Daca ar fi asa intreaga vara ar fi perfect. 8O
Sincera sa fiu habar nu am cum e mai bine, sa planifici sau sa fii spontan. Am incercat ambele variante si nu a iesit prea bine. In dragoste zic. In calatorii situatia e alta, de obicei iese bine(cu mici exceptii) indiferent de modul in care ma organizez. Acum a fost o decizie spontana. Abia m-a indragostit, joia trecuta s-a intamplat. De aia zic ca sunt mai impulsiva asa. Nu stiu cati oameni ar fi plecat in vacanta de pe o zi pe alta. :P :D
O calatorie precum cea care te tenteaza pe tine, da, se planifica in detaliu. E o aventura totusi, esti tu adeptul aventurilor?
Corect, mie mi s-a parut plictisitor turneul pana acum. 8O
Holaaa! Care neata? Eu am facut deja 27 de km in 4h10m. Acum zac asteptand formula unu. Daa, groaznic de plictisitoare meciurile. Nici fotbalul nu mai e ca pe vremuri :D Recunosc, as pleca depe o zi pe alta intr-o calatorie, doar daca as fi indragostit si as fi convins si suprins asa depersoana iubita :D Altfel, la mine se judeca totul la rece :P Cred ca sunt plictisitor :)))) Evident ca voi planifica tot :P Pana si ce mananc :)))) Glumesc..pe jumatate :D
Apai sa stii ca nici aici in zona Dedeman-Berceni nu am vazut ploaie, doar vant…inca o astept. E drept cele 30 de grade au fost suportabile azi pentru plimbarea mea.
27 de km? 8O In doar 4 ore? Incredibil! Tu chiar te pregatesti serios de maraton. Sunt muta de admiratie. 8) Doar sa-ti gasesti coleg/a pentru competitie la fel de energic si pus pe fapte mari ca si tine. 8) :D
Nu esti plictisitor, doar ca nu esti injectat cu virusul calatoriilor asa ca mine. Eu intru intr-o stare speciala, usor euforica, cand vad locuri noi si frumoase si mai ales cand le fotografiez. Sunt dependenta de acest sentiment imposibil de descris in cuvinte. Ma face fericita, da sens vietii mele, ma face sa merg mai departe. Cand incepi pe drumul asta e cam greu sa te mai opresti…
Cum sa planifici ce mananci? :D Esti culmea. :P
Poate vine acum. La mine s-a intunecat semnificativ, cred ca sta(iar) sa ploua. Doar de-o indrazni. :D
Si la mine s-a cam intunecat…mi s-a facut somn si foame :))) Se planifica incet, cu grija si cu atentie :D Azi fructele astea, maine celelalte, poimaine cirese. Legume la pranz, si tot asa :P As mai bea cidru in Oviedo :D
Asa e,eu nu intru in starea asta. Imi place sa merg pe jos, insa nu conteaza pe unde :D Ai vazut doar. Recunosc, se cam vad oleaca de urme pe picioare dupa azi :P Gasesc si coleg-coleg, numai ca nu e musai. Ma descurc de minune si singur :)
Neataaa, da, Marin, capricornii se vor descurca mereu si singuri. Suntem foarte descurcareti si ne bazam mai mult pe noi insine. Mie nu-mi place sa-mi planifice altcineva vacanta, viata in general. Bine, la mine se trage din neincrederea in alte persoane. Iar eu stiu clar ca tot ce fac e ok. :D
Doar fructe si legume si cidru? Hm… :D 8O :P
Drum bun, cale bătută și vacanță sublimă!
Chestia cu impulsivitatea n-o înțeleg. De ce trebuie să ți-o învingi?
Las-o să se manifeste, ca să înțeleagă omul sau locul cu cine are de-a face.
Poate capitulează necondiționat din prima…
8) :-) Asta cu vacanta sublima imi placu foarte tare. Merci mult, am nevoie, chiar daca merg intr-un loc sublim. Mai trebuie sa se intruneasca si alte conditii ca eu sa ma simt bine, safe and sound. :P
Locul poate sa capituleze din prima, pe om il iau prin invaluire, nu se poate chiar asa, din prima. Sau a doua. Si nici chiar din a treia… :P :D
Ce fain, abia astept sa citesc articole despre vacante
Mie nu mi se pare nimic imposibil, atata timp cat ai rabdare si un plan concret. Mi s-a intamplat si mie sa ma indragostesc de locuri momentan inaccesibile, dar tot sunt sigura ca o sa le vad odata, poate nu chiar acum. Oricum, visul meu e sa calatoresc in toata lumea si incerc sa le iau pe rand. Momentan cu locuri mai apropiate (anul asta sunt si eu pe low cost, ca am un apartament intreg de renovat), dar sper sa la destinatii mai exotice pe viitor.
Iar eu abia astept sa le traiesc si apoi sa le scriu. Mai e atat de putin pana la evadarea in paradis. :D :P
Wow, ti-am cumparat apartamentul mult visat? :-) Super, felicitari! 8) Eu sunt mereu pe low cost, dar nu ma plang. Se poate calatori si cu bani putini in locuri frumoase si chiar cu o cazare bunicica. Eu ma descurc cu brio si chiar nu-i inteleg pe cei care arunca cu banii pe fereastra.
Tu esti mai hotarata, mai optimista si mai organizata decat mine. 8) :D
O menţiune, chiar dacă s-ar putea să te mire: nu doar femeile… :P :D Cel puţin asta e părerea mea.
Iar ca să-ţi răspund la întrebare, spun doar: nebunesc de nebuneşte. Fiind tot în Capricorn înţelegi tu, nu trebuie să dezvolt. :-)
Stiu ca nu doar femeile, as fi vrut sa spun ceva si despre barbati, insa pana la urma articolul se dorea un anunt al plecarii mele in vacanta. :P In plus incerc cu disperare sa fac si eu niste articole mai scurte, mai digerabile. Mai ales pe canicula asta. :P
:D Stiu, cum sa nu stiu. Si evident ca mi se pare super nice. Cum altfel? :D 8)
Ideea e ca noi chiar avem nevoie de un dram de nebunie. Nici nu ne dam seama cata nevoie avem.
Ştiam că ştii, da’ un pic de tachinare amicală nu strică după o lungă tăcere. :wink:
De ce neapărat scurte dacă mâna şi inima te împing să scrii? Dacă motivul caniculei ţi se adresează, e OK, numai să ştii că pe mine tocmai o asemenea vreme mă îmbie la citit… Mult, că tot nu pot face nimic altceva :D Eventual să scriu, însă asta ar însemna să exagerez cu “munca”. :P
Corect! Despre dramul de nebunie zic. Chiar am încercat, nu doar un dram. 8) Tu? :wink:
Neataa, Centurion, ma bucur ca suntem ceva mai vorbareti zilele astea. :D Parca sunt mai frumoasele cuvintele decat tacerea… 8)
Ai dreptate, iar, nu trebuie sa exageram cu munca. Nici cu tacerea, cu nimic de fapt. Oricum noi suntem mereu in cautarea echilibrului. :D
Hm, am o perioada ceva mai aglomerata, cu vacanta plus examene, chiar nu stiu cand o sa mai strecor si cate un articol pe blog. Ma eliberez eu la un moment dat(in iulie) si revin in forta. Asta e, din pacate nu am pic de liniste.
Dar ma bucur pentru tine si te invidiez ca treci printr-o perioada relaxanta, cu chef de citit si scris. In plus imi plac mesajele tale pozitive. :P
L-am incercat si eu, ca deh, nu pot ramane cuminte prea mult timp.
E fun, anyway. 8)
Searaaa… ( à la Garcea ) la ora când îţi răspund e deja prea departe dimineaţa. :D
Eh, tăcerea e de aur – dacă nu se lungeşte prea tare, exact cum spui tu, să nu exagerăm. Mie mi-au priit cele aprope trei luni în care am lăsat să se aştearnă praful pe blog.
Oho, iulie… Perfect pentru programarea vacanţei. Acu’ te invidiez eu! :P
Perioada nu-i tocmai relaxantă (nici nu mai ştiu când a fost ultima oară), însă exact ce spuneai, încerc să fiu “pozitiv” (chiar dacă uneori mai amar). Tactica disimulării, să nu te simtă haita slab.
Şi io care te credeam cuminte tot timpul… 8O Pffff, uite cum se înşală omu’! :P
Buna seara, Centurion, stai linistit ca nici eu n-am fost prea activa. :P Postam si noi din an in pasti, atunci cand avem chef si timp. :D In rest, relaxare totala, scrisul inseamna munca iar noi am stabilit ca nu suntem prienteni cu ea. :P
Ne plac lucrurile light… 8)
Interesanta tactica aleasa de tine, la mine nu functioneaza. Nu prea pot sa pretind ca totul e bine cand situatie sta exact invers. :(
Culmea e ca pana si eu ma credeam… 8O Dar mna, viata iti ofera tot soiul de surprize. :D
Asta da! Ce poate să fie mai plăcut decât dolce far niente? 8) Iar munca după cum spunea un erudit, tâmpeşte… iar dacă nu, zic eu, sigur oboseşte. Pe cale de consecinţă, hai să rămânem la chestii “light”. :D
Cât despre tactică, totul e să nu iei exemplul optimistului care la remarca pesimistului, “mai rău de atât nu se poate”, zice că se poate. :wink:
E, asta da, viaţa e plină de surprize surprinzătoare, da’ ăsta-i tot farmecul. :D
Ba da, Centurion, intotdeauna se poate si mai rau. Daca ai sti tu de cate ori m-am gandit sa scriu un articol pe tema asta… 8O
Farmecul vietii? Hm, si pe tema asta se poate broda pe indelete. :P 8) :D
Hai să vedem cine scrie primul despre things are never so bad they can’t be made worse (Humphrey Bogart). Şi despre farmec, dacă vrei. :wink:
Asteptam articolele despre locurile de care te-ai indragostit. :)
Cu siguranta vor fi impresii. Vor fi fotografii. Sa vedem insa cand se vor concretiza.
Vacanta placuta Nice! De-abia astept sa scrii despre locurile pe care le vizitezi.
Cat despre indragostire…de persoane sau de pasiuni, greu ma infranez. Cand ma apuca, numai la asta ma gandesc, pana cand imi iese cum vreau eu. Insa cand e vorba de obiecte, de exemplu ma “indragostesc” de o bluza prea scumpa, incerc sa mi-o scot din cap, sa uit. La fel si cand e vorba de alte lucruri scumpe, sunt destul de rationala cand vine vorba de bani.
Eh, Mihaela, iata ca si aici ne asemanam. 8) :D
Si eu abia astept sa postez primele impresii insa chiar nu stiu cand se va intampla asta. :? Am o perioada cam incarcata la munca. :(
Foarte greu ma infranez. Sunt pasionala, ma agit din te miri ce si daca gasesc un loc sau o persoana de care ma indragostesc ma duc pana in panzele albe. Dau tot. Cand e vorba de lucruri materiale, cu greu pun frana si acolo, mai ales daca am si buget in luna respectiva :))) De cele mai multe ori cedez si imi spun ca doar nu muncesc pentru altii, muncesc pt mine si merit si eu ceva frumos. Si uite asa ma pacalesc de fiecare data. Aproape de fiecare data
Ce dragut, pai chiar meritam. Ai mare dreptate. 8)