Pentru unii, vacanța perfectă înseamnă relaxare totală la all inclusive, într-un resort de cinci stele, din Turcia. Pentru alții înseamnă aventură extremă și adrenalină într-un safari din savana kenyană.
Nu m-am gândit niciodată cum ar trebui să arate vacanța mea de vis. Nici nu mi-am pus așa vreodată problema. Pur și simplu s-a întâmplat acum o luna și ceva în timp ce vizitam Sighișoara. Parcă toate astrele s-ar fi aliniat cu această ocazie să-mi arate că da, perfecțiunea există. Perfecțiunea turistică, evident.
Să vedem, așadar, ce condiții trebuie să îndeplinească un voiaj, din punctul meu de vedere, pentru a fi apreciat la maximum și a deveni memorabil, de referință pentru următoarele călătorii.
1. Să ajung într-un loc complet nou, la care visam de mult timp, iar ceea ce găsesc acolo să-mi întreacă așteptările. Să realizez că e mult mai frumos și mai ofertant decât mi-aș fi imaginat vreodată. Să mă surprindă atât de plăcut încât să fiu curioasă să-i descopăr toate tainele, să-i cunosc și înțeleg apariția și devenirea, să scotocesc prin toate cotloanele sale pentru a găsi urme ale trecutului, să mă împiedic la tot pasul de mărturii ale unei istorii glorioase. Să mă entuziasmeze, să mă fascineze atât de tare respectivul loc, încât plimbările nesfârșite de-a lungul și de-a latul său să mă încarce de energie pozitivă, să nu simt niciodată oboseala și, mai ales, să mă convingă să fotografiez tot ce-mi iese în cale.
Iar Sighișoara s-a întrecut pe sine în a-mi demonstra că și în România sunt orașe superbe, care merită vizitate și, mai apoi, povestite. Am mers cca 5 ore cu autocarul fără să văd nimic spectaculos (cu excepția crestelor înzăpezite ale Carpaților) și îmi era teamă că nu o să știu să cobor la stația potrivită, că nu o s-o recunosc din pozele de pe net. Dar, de îndată ce în zare s-a ivit cetatea medievală, mi s-au înmuiat picioarele și am exclamat emoționată: am ajuns, asta este Sighișoara!
Concret, cu ce m-a impresionat. În primul rând atmosfera medievală e copleșitoare. Efectiv simți că te-ai teleportat undeva în secolele XIV-XVII pentru că în jurul tău, cât cuprinzi cu ochii, găsești o multitudine de vestigii arhitecturale ale acelor vremuri, turnuri cu scări de lemn acoperite, bastioane de artilerie, galerii de trecere, ziduri, intrări și pasaje secrete, barbacane, străduțe pietruite în pantă, ansambluri în stil gotic rural, renascentist și baroc bine conservate sau restaurate.
Recunosc, pe mine cel mai mult m-au atras culorile pastelate ale căsuțelor vechi, ocrotite de obloane fermecătoare de lemn. Mă uitam uluită la diversitatea și contrastul ce-l ofereau și nu puteam să nu mă întreb dacă așa au fost dintotdeauna.
Apoi m-am minunat de simbolurile cetății: turnurile, bisericile, casele impunătoare.
Turnul meu preferat, Turnul Cizmarilor
Următorul pe care l-am descoperit a fost Turnul Croitorilor – se remarcă prin masivitate și cele două zone de trecere boltite.
Turnul Cositorarilor, cu formă mai aparte, ciuruit de gloanțe, mărturie a istoriei zbucimate a acestor meleaguri.
Turnul Fierarilor
Turnul Cojocarilor
Turnul Măcelarilor legat de precedentul prin Poarta Torle
Turnul Frânghierilor amplasat lângă Biserica din Deal, singurul locuit
Biserica din Deal, construită pe cel mai înalt vârf al cetății(429m)
Pentru a ajunge aici am urcat câteva trepte, extrem de ușoare și comode, nimic ieșit din comun. Doar 176 au fost și am zis că-mi iese sufletul până le-am dovedit. Norocul meu că nu au rămas toate cele 300 câte au fost inițial.
Scara școlarilor
Scara acoperită a fost construită în anii 1600 pentru a înlesni accesul elevilor care mergeau la școala evanghelică de lângă Biserica din Deal.
Și nu e de mirare că cele 164 de case din cetate, cu o vechime de peste 300 de ani, sunt apreciate ca fiind monumente istorice. Una din aceste perle, situată în Piața Muzeului, este o construcție în stil neogotic din secolul XVII. Datorită aspectului exterior al ferestrelor, ce imită goticul venețian, a fost numită Casa Venețiană.
Lângă ea am dat și peste casa în care, legenda spune, s-ar fi născut Vlad Țepeș.
Biserica Romano-Catolică, închinată Sfântului Iosif și inspirată de tradiția din nordul Italiei, se înaltă chiar lângă zidul de incintă
O altă bijuterie gotică a Sighișoarei: Biserica Mănăstirii Dominicane
Alt reper al cetății, House on the Rock. Am dat să intrăm să bem ceva cald, căci citisem că aici există un soi de cafenea cu produse delicioase, dar am găsit ușa încuiată.
Piața Cetății flancată de casele nobilimii din secolul XVIII. Aici era amplasat, odinioară, și un stâlp al infamiei.
Casa Săsească și Casa cu Cerb, dragoste la prima vedere, nu mă mai săturam s-o admir și s-o pozez.
Ultimul, dar nu cel din urmă, celebrul Turn cu Ceas care mi-a oferit ocazia să-mi împlinesc un mare vis, acela de a fotografia în sfârșit panorama unui oraș medieval magnific.
A fost punctul culminant al vacanței, momentul de maximă intensitate, nu doar pentru că urcatul pe scările extrem de înguste și abrupte a fost un supliciu, dar și pentru recompensa ulterioară oferită. Dacă nu m-ar fi dat paznicul afară (am nimerit fix la ora închiderii, în jur de 3:15 PM) aș fi rămas acolo mult și bine(probabil până la apus).
În Turnul cu Ceas
Vedere din Turnul cu Ceas asupra “Orașului de Jos”
Panorama cetății medievale din Turnul cu Ceas
Alături de căsuțele colorate și emblemele sale remarcabile, Sighișoara mai are un atuu important care îi accentuează personalitatea medievală: străduțele înguste, pavate cu piatră cubică, numite după breselele ce în vremuri demult uitate locuiau aici.
Mi-a plăcut cum am găsit orașul împodobit de Sărbători, în plus, m-am trezit că am făcut o adevărată pasiune pentru decorațiuni, suveniruri, dar mai ales pentru felinarele și lucarnele super simpatice ca niște ochi ce par a veghea din timpuri străvechi asupra Sighișoarei:
2. Un alt ingredient, vremea. Pentru că, dacă plouă torențial, non-stop, cum am pățit-o eu în Croația sau Spania, nu poate fi vorba nici măcar de o vacanță reușită, darămite de una ideală. Aici e în funcție de noroc. Sau, cum spun unii, după inima omului. La Sighișoara, deși am ajuns iarna, în decembrie, ne-am bucurat de temperaturi plăcute și câteva ore cu soare pe cer atât cât să ne plimbăm plini de voioșie și elan prin cetate și să nu ne iasă chiar toate pozele cenușii.
3. Și ar mai fi ceva ce trebuie luat în considerare pentru a fi pe deplin fericit în vacanță: să dispui de un buget generos care să-ți permită satisfacerea tuturor mofturilor. Să ai bani să-ți cumperi tot ce vrei, să poți intra la toate obiectivele turistice propuse și să poți încerca din bucatele locului în fiecare zi la alt restaurant. Pe scurt, să te răsfeți.
4. Cazarea de 4 stele. Să stau într-un loc drăguț, curat, o cameră mobilată cu bun gust, spațioasă, cu paturi confortabile, o baie utilată corespunzător (să nu fiu nevoită să-mi iau prosoapele și uscătorul de păr după mine), priveliște splendidă din balcon, personal prietenos și binevoitor (să zâmbească, să răspundă la mailuri). Ah, și încă ceva, hotelul respectiv să aibă recepție non-stop în interior. Nu cer cafea și ceai în cameră, nici măcar facilități pentru prepararea acestora, nu am pretenții la mini-bar gratuit sau room-service. Rămân modestă.
5. Și, poate cel mai important, să fii însoțit de persoanele potrivite, care-ți împărtășesc pasiunile, dorințele, gusturile, cu care să te simți bine, să râzi și să te distrezi. Sau de persoana iubită.
6. Dar stați că mai e ceva, ceva esențial de fapt care în lumea noastră e mai greu de găsit: liniște. De ea am avut eu parte la Sighișoara, de fapt se vede și din fotografii, străzile erau pustii, am avut practic un oraș și un hotel la discreția noastră. Nimeni nu ne-a deranjat, nu a trebuit să aștept minute întregi pentru a-mi ieși turiștii din cadru la fotografii. Sătulă de Bucureștiul meu aglomerat și poluat, un oraș aproape gol în care să evadez, să călătoresc în timp și să-mi încarc bateriile câteva zile e ideal.
Ce înseamnă pentru voi vacanța perfectă? Ați avut parte de așa ceva până acum?
Se vede din poze ca te-ai simtit bine si ca ti-a placut fiindca ai reusit sa scoti ce-i mai bun din Sighisoara si sa imbraci totul in povestea ta. Ma bucur ca ai avut o vacanta perfecta fiindca vad deja ca esti entuziasmata cu gandul la noi calatorii. :)
Ce inseamna pentru mine vacanta perfecta? Habar nu am, inainte credeam ca daca am 1000 de euro ar fi usor sa imi cumpar o vacanta perfecta. In timp am invatat ca pentru mine nu asta e cel mai important. Luxul, locurile frumoase, mancarurile bune, nu le apreciez decat daca am o anumita stare de spirit. Daca chiar simt ca sunt acolo la momentul potrivit.
De aceea cred ca pentru mine sunt mai importante experientele. Aventura din vacanta. Surprizele. Necunoscutul. Am avut numeroase vacante perfecte, insa nu as sti reteta magica fiindca nu au nimic in comun. De aceea cred ca tine doar de starea de spirit.
Da, Alicee, de cand am descoperit ce bine e cu bookingul, adica pe cont propriu, mi s-a deschis un apetit teribil pentru calatorii. De fapt un anumit eveniment din toamna trecuta, aparent fara legatura, a facut sa-mi dau seama ca ma descurc de minune la rezervari. Atunci a fost decliclul si Sighisoara mi-a demonstrat ce simplu e totul. Sunt de fapt mai bine zis eram entuziasmata pana sa realizez cu vreau cu disperare sa ma cazez in Stare Mesto. Am rezervat actualmente undeva aproape de Mala Strana dar nu am chef sa merg cu tramvaiul tot orasul sau sa schimb trei magistrale de metrou. Nu vreau nimic care sa-mi aduca aminte de Bucuresti in vacanta.
Da, m-am simtit excelent pentru ca mi-a placut(Sighisoara a fost o surpriza frumoasa) si am avut timp pentru ca face fotografii. Desigur, in unele nu se respecta regulile de baza ale fotografiei, dar la cat de emotionata eram eu in fata atractiilor respective numai la asta nu ma gandeam. Asta e, poate cele de la Praga vor iesi mai bine.
Apropos de excursii, se vorbeste prin targ de o alta destinatie la moda. Acum lumea vrea sa mearga la Cesky Krumlov. Eu abia acum aflu de oraselul asta medieval… :ermm: :dizzy:
Aventura din vacante? Hm, tu deja esti la alt nivel! :biggrin:
Daca vrei sa iti faci o impresie ampla despre ce inseamna acea statiune vezi filmul `Last Holiday`. O sa-ti deschida si mai mult apetitul pentru Cehia
Pupici
Normal ca vreau, sper sa si gasesc filmul recomandat. Merci de pont! :kissing:
Eheee, în sfârşit! :cheerful: De când aştept eu partea a doua a filmului despre Sighişoara, după cum se spunea la Roma, finis coronat opus. Un minunat orăşel medieval de la noi, nu trebuie neapărat să alergăm la Bruges, Aachen, nici măcar la Dubrovnic, avem ceva splendid şi la noi.
Drept să spun, unele culori sunt cam prea moderne, nu cred că existau pigmenţii ăştia în epoca medievală. :w00t: Oarecum “fură” din autenticitatea locului, însă desigur sporeşte actraţia publicului, ceea ce-i de bun augur. Orice s-ar zice, cromatica are şi ea un rol bine definit întru creionarea vacanţei perfecte. :happy:
Preferatul meu este Turnul Fierarilor, în mod special drumul care duce spre aceasta. În rest toate pozele sunt reuşite, un plus pentru prim-planul ferestrei cu obloane de pe strada Tâmplarilor (mi-aduce aminte de casele din satul bunicii), îmi place tare mult.
Cum Centurion partea a doua si ultima ca eu abia acum incep sa scriu despre aventura in oraselul nostru muzeu. :biggrin: :silly: :dizzy: :biggrin: Mai trebuie sa va arat Sighisoara noaptea si vreau sa discutam si despre mancarurile romanesti(in general) si cele testate acolo in special. De ex am incercat gulasul in premiera absoluta si sunt curioasa daca voua va place. :ermm: Deci suntem abia la inceput de drum! :whistle:
Acum, sincera sa fiu, culorile nu sunt chiar atat de aprinse ca in pozele mele. Dar cand am vazut cenusiul cerului, plus atmosfera gri, deprimanta de iarna, am zis sa le inveselesc putin. :blush: :ninja: Oricum sunt mai frumoase in realitate(locurile) decat in fotografiile mele. :biggrin: Asta clar.
Si nu, daca ai citit niste informatii pe net si ai vazut cateva poze nu inseamna ca gata, ai cunoscut respectivul loc(cum gresit cred unii). :dizzy: :ermm: Pai ce, daca eu de cca o luna ma plimb prin Praga cu google map e ca si cand as fi vizitat-o? 
Am scris toata ziua la articolul asta si pe la 7, cand sa-l public, a disparut total. M-am trezit ca scria zero cuvinte si imi arata o pagina complet alba. A trebuit sa-l refac, cel mai greu mi-a fost cu alegera pozelor, cu redimensionarea lor. E o munca titanica la un astfel de articol cu 1500 de cuvinte si 16000 de imagini. Initial au fost 20000 dar la refacere am renuntat la multe dintre ele. Nu prea sunt eu incantata, se vede ca nu am respectat regulile de baza ale fotografiei, dar mna, eram prea emotionata. :angel: :blush: :ermm: Eu sunt sensibila la frumos. :biggrin: :tongue: :silly:
Scarile alea in panta spre Turnul Fierarilor constituie drumul spre cetate cand vii din Orasul de Jos. Din pacate nu pot descrie chiar totul si nu pot pune chiar toate pozele semnificative. Desi ar merita.
Sa stii ca da, culoarea e un ingredient de baza in reusita unei vacante. Ce te faci daca in jur totul e gri?
Ma bucur ca-ti place Sighisoara, ce mai astepti, bookingul te asteapta! :biggrin:
Serios!? :w00t: Eu n-am vrut să par prea insistent şi să te presez cu scrisul, dar mă bucur că o faci din proprie iniţiativă. Abia aştept să citesc detalii despre “viaţa de noapte”, presupun că nu-i tocmai Ibiza, dar e mai bine să fie linişte.
:wink: Ştii că sunt gurmand, prin urmare, poate începi cu bucătăria locală. Presupun că nu-i nimic exotic, fiindcă de chestii bizare nu mă ating, nu contează cât de sonor le este numele sau cât de apreciate sunt printre cunoscători. 
Gulaş am mâncat, dar nu din restaurant; e gustos! 
Vezi ce păţeşti dacă scrii direct pe blog, eu (deşi n-am păţit-o) sunt mai precaut, scriu în Word apoi trântesc textul pe blog. Mai e şi avantajul că am backup-ul asigurat, oricum habar n-am cum se face chestia asta în mod tradiţional.
Da, da! Sighişoara mă aşteaptă, în decembrie, nu risc să prind p-acolo în vară buluc de lume. :biggrin:
Centurion, cea mai mare problema e ca atunci cand ma pornesc nu ma mai opresc. Din scris… :cwy:
:ninja: Ca vad ca tu, de la o vreme, esti mult mai concis. :biggrin:
:dizzy: :ermm:
Cred ca microbul articolelor interminabile s-a transferat de la tine la mine.
Nu mai stiu, nu mai pot sa scriu articole scurte, de 300 de cuvinte. :blush: :tongue: Sunt curioasa cum ai reusit tu sa te vindeci?! :biggrin:
Da, mi-am dat seama ca esti ceva mai traditionalist cand vine vorba de mancaruri si calatorii. Nu stiu cum sa-mi explic asta dar eu numai de astfel de barbati dau(in sensul de discutii amicale). Nu pot sa cred ca sunteti tot la fel. :dizzy: :ermm: :biggrin:
Barbatii din Romania imi par destul de nationalisti. Oare gresesc? :unsure:
Bun sfat, ultima patanie mi-a fost invatatura de minte, de acum scriu mai intai in word. Pai ce, nu ma risc sa fac atac de cord de la varsta asta frageda si inainte de plecarea la Praga care s-a trasnformat in obsesie. :biggrin:
Concis… Mda, se poate spune, de la peste 2000 de cuvinte (contorizate de Word) la sub o mie e ceva. Mult m-am străduit să ating performanţa :biggrin: Secretul “vindecării”? Poate pentru că vreau să ajung mai repede la textul cu numărul 333, doar pe jumătate al dracu’ (iar dezideratul e mai uşor tangibil dacă scriu cât pot de scurt), după care să mă opresc; îmi las colaboratoarea (când o avea vreme şi dispoziţie) să ducă totalul la 666. :whistle: :tongue: :tongue: :wink:
DA, sunt (în general) tradiţionalist, clasic (dacă vrei), nu caut neapărat “noul”, inovaţia în tot şi toate, ceva în ton cu dictonul quieta non movere. :cheerful: Cât despre naţionalist, în ceea ce mă priveşte, n-aş spune, mai ales dacă vorbim despre artă culinară. Toate “bucătăriile” au ceva specific, pe care îl încerc cu plăcere, doar că nu mă dau în vânt după chestii prea sofisticate.
Nu ştiu cum funcţionează blogurile care au la bază WP, însă pe Blogspot, dacă duc direct din Word se păstrează formatarea textului (incluziv tipul şi mărimea fontului), aşa că trec textul mai mai întâi prin Notepad iar de acolo îl duc cu “copy/paste” pe blog.
Nu pot să nu remarc solicitudinea de care ai dat dovadă, ai şi scris despre bucătăria locală a Sighişoarei. Mulţumesc! :wink: :happy:
Haha, sper ca glumesti cu opritul si cu predatul stafetei colaboratoarei. Definitiv. :cwy: :dizzy: :pouty:
Ah, in cazul asta suntem cam la fel, tocmai am scris si eu in articolul dedicat artei culinare ca nu prea ma complic. Sofisticaturile nu sunt pe placul meu, cu cat mai simplu cu atat mai bine. :ermm: Plus ca alea sofisticate sunt si mult mai scumpe. :wassat:
Si la al catelea articol ai ajuns? :dizzy:
Acum am fost mai precauta si am trecut articolul si in word. Am pastrat acolo o copie, textele cu imagini se scriu mai greu direct acolo. :biggrin:
Recunoaşte că 333 este o cifră drăguţă, only half evil :devil:
Acum sunt la 315… Mai este până la… end of story. 
La ritmul în care scriu, probabil până pe la începutul verii. :tongue:
Corect! Scumpe şi nici nu prea cunoşti exact ce mesteci.
Pozele le pun şi eu direct pe blog fiindcă le încarc în spaţiul pus la dispoziţie de blogspot. Însă textul e în siguranţă. :happy:
Sper sa te razgandesti cu retragerea, Centurion.
Eu zic sa faci exact ce simti in acel moment. :ermm:
Da, pozele tale, foarte reuşite, de altfel, mă fac să mă întreb dacă şi străzile au rămas pietruite ca pe vremuri. Nu văd nicăieri asfalt. Casele au fost vopsite de n ori, dar nu ştiu ce s-a întâmplat cu străzile. Într-adevăr, pozele făcute din Turnul cu ceas sunt foarte drăguţe. Desigur, chestia cu camera lui Dracula are scop comercial şi atât. Probabil că putea fi exploatată mai bine legenda. Alte naţii ştiu să-şi vândă mult mai bine poveştile…
Tu esti foarte amabil, dar se putea mult mai bine. :dizzy: Maybe next time. :dizzy: :biggrin:
Este posibil sa fie doar o legenda, dar daca e adevarat? Nu stiu ce sa zic, am gasit orasul gol, unde erau turistii? Sau vin doar la Festival? Mie mi-a convenit, dar mi-a lasat un usor gust amar. Cred ca toti se inghesuie pe V. Prahovei.
Piatra cubica da bine, insa nu e deloc comoda pentru amatorii de plimbari lungi. Unele case sunt vopsite, bine intretinute, altele in paragina, cu tencuiala cazuta. Nu am putut posta toate cele 2000 de poze facute.
Vai Nice, mi-am adus aminte de singura data cand am mers in Sighisoara. Era vara anului 2005, aveam 20 de ani abia impliniti (ehe, ce vremuri :biggrin: ) si am hotarat sa merg pentru prima data in viata cu cortul. La festivalul Medieval. :heart: A fost atat de frumos, atat de multa lume si o atmosfera de nedescris. Daca ar fi sa aleg o perioada in care sa ma reintorc in timp, sa repet ceea ce am facut, as alege cu siguranta si acele 3 zile pe care le-am petrecut acolo in 2005.
Deci si pentru tine Sighisoara a fost o destinatie de vis. E un oras special, iti intra la suflet. E dragut ca avem asa ceva aici, la noi, in Romania. Am o colega care se intoarce la Sighisoara in fiecare vacanta.
Mda, in timpul festivalului cred ca Sighisoara e asaltata de turisti. Totusi, parca ma bucur ca am gasit-o ceva mai…aerisita. :biggrin: :w00t:
Chiar ai ce vedea acolo, ai dreptate atmosfera medievala e coplesitoare, se simte, se vede in fiecare poza. Din cate se vede a fost si liniste, nu stiu de ce, dar am inceput sa urasc aglomeratia, asa ca te-ai bucurat de o vacanta tihnita alaturi de iubitul tau. Pupici! :happy: :kissing:
Da, a fost bine alaturi de iubi. Nu stiu insa daca pentru el a fost vacanta perfecta, ia sa-l intrebam. :silly: :biggrin: :devil:
Eu chiar aveam nevoie de liniste, poate tu locuiesti intr-o oras ceva mai putin stresant, dar eu incerc sa evadez din Bucuresti ori de cate ori pot. Mai ales ca locuiesc intr-un cartier uratel foc(sa ma exprim bland). :biggrin: :dizzy: :angry:
O zi perfecta iti doresc, sa fim in ton cu articolul! :kissing:
Eu nu tin neaparat sa fie un loc complet nou. Uite, de exemplu la Sighisoara am fost dar as mai merge cu drag oricand, mai ales acum, cand pozele si descrierile tale mi-au facut dor
. Arata foarte bine cetatea, observ ca foarte multe case au fost restaurate, cand am fost eu acum ceva ani parca nu era asa. Ma bucur, pentru ca este unul dintre cele mai frumoase orase din Romania.
In rest, vremea ma influienteaza si pe mine in calatorii, chiar si iarna prefer macar sa fie soare. Cu bugetulai dreptate, desigur, la fel si cu linistea. E foarte neplacut sa te plimbi intr-o mare de oameni. La cazare eu nu-s pretentioasa, ti-am mai zis, stau si la cort
, dar iti dau dreptate la capitolul persoane potrivite. Asta este motivul pentru care mai mereu plecam in doi. Am putea sa mai invitam rude sau prieteni, dar nu cu toti e potrivim la gusturi si activitati.
Si eu as mai adauga ceva la vacanta mea perfecta: un munte, sau macar un deal de urcat
. Hai ca pentru o excursie scurta de weekend ma mai pot lipsi, dar la o vacanta de o saptamana e musai :tongue:
Unele sunt restaurate, altele nu, sincer mi-ar fi placut sa le gasesc pe toate renovate(cu bani din fonduri europene). Dar in ansamblu cetatea mi-a lasat o impresie buna, chiar nu ma asteptam sa fie atat de frumoasa. Desigur, mult prea pustie, dar pana la urma asta mi-am dorit, nu?
Stii, parca ii lipsea viata, asa am simtit-o. Erau mai multe masini decat oameni pe strazi. Uneori ma intrebam unde sunt oamenii care veneau cu acele masini. Poate erau ale localnicilor plecati in strainatate… Mi s-a parut un pic trista Sighisoara din punctul asta de vedere. :dizzy: :ermm:
Eh, lasa ca e perfect asa, eu mereu te invidiez ca mergi doar cu sotul tau. :happy:
:cheerful: Asa mi-as dori si eu dar nu mereu se potriveste. :ermm: :dizzy:
Sa stii ca si Sighisoara era in deal. Nu prea inalt, dar cat de cat, tot am avut ceva de urcat. Chiar au fost destule scari. Mie mi-a placut totusi impresia aia de rupere de lume. Mi-a placut ca nu mai aveam condica de semnat. :biggrin:
Mi-a placut si mie Sighisoara foarte mult! M-a impresionat.
Vacanta mea perfecta a fost in Tenerife. Cea mai frumoasa vacanta! Si a constat in faptul ca am prins o vreme superba, am fost cazati intr-un hotel minunat unde ni s-a facut un upgrade gratuit la o camera mai buna, am fost alaturi de omul drag si am avut o activitate intensa. E un loc asa de frumos ca nu ai timp in 7 zile sa faci tot ce vrei. In afara de plaja si inot sunt si foarte multe locuri de vazut, nu ai cum sa te plictisesti.
Iti doresc numai asemenea vacante minunate ca in Tenerife, Mihaela.
:cheerful: :happy:
Chiar ai avut o vacanta exotica de 5 stele acolo. Ca in paradis. La Sighisoara e un altfel de paradis, unul mai mic, medieval. Dar, categoric, are farmecul sau. :biggrin:
Vacanta mea perfecta a fost cea in care m-am simtit bine si asta a fost pentru ca eu m-am simtit ok, am avut companie placuta si clipele frumoase petrecute impreuna. Conteaza sa fie curat locul, sa nu ma oboseasca psihic. Au fost multe astfel, in unele am avut bani mai multi de cheltuiala, cazare mai scumpa sau invers, nu e un tipar.
Foarte frumoase pozele, revazand Sighisoara la tine ma mananca si mai tare talpile sa merg intr-acolo! :)
Sunt total de acord cu motivele tale, Mihaela! :kissing:
Pentru mine ca sa fie o vacanta perfecta conteaza cu cine ma duc. Conditiile de cazare sa fie decente (in principiu ma intereseaza sa fie curat, cu restul ma descurc) si sa am ce vizita. De acolo incolo tine de mine :)
Majoritatea vacantelor in care am fost pana acum au fost speciale si imi amintesc de ele cu drag, asta pentru ca ma pregatesc cu grija si dupa ce ajung acolo incerc sa-mi las orice griji deoparte si sa ma bucur de experienta.
Da, Anda, stiu ca multa lume spune ca cel mai important aspect e sa fii in compania potrivita, dar ce te faci daca partenerul de viata te duce in fiecare vacanta la el la tara? Iar tu iti doresti cu disperare sa calatoresti prin lumea intreaga…
Compromisuri, negociere, incerci ce functioneaza :biggrin:
Hm, da, doar ca uneori barbatii pot fi fiinte groaznic de incapatanate.
MI-ai trezit amintiri frumoase :biggrin: Stii ca la scoala din deal a invatat mama mea? Mergea zilnic prin cetate si urca scarile acoperite, iar in zilele in care nu avea chef – ocolea si mergea prin padure :biggrin: Drumul ei spre scoala era o aventura , dar mi-a povestit ca era tare frumos. Eu am amintiri faine pe acolo , ma plimbam cu varul meu si prietenii lui pe acolo , ne jucam si mai tarziu cand ne-am facut mai mari am prins gustul teraselor. Cappucino la Perla era un obicei de care nu ne lasam :D Ma bucur ca ti-a placut atat de mult :w00t:
Vacanta perfecta : vreme frumoasa, locuri interesante de vizitat si o stare buna de sanatate ( ideal e sa nu am za monthly problems )
Cat de frumos! Stii, in timp ce urcam scarile alea multe, inguste si abrupte ma gandeam ce siluete trebuie sa aiba profesoarele si elevii liceului. Iti dai seama cat de fit trebuie sa fie cineva care face un asemenea efort zilnic? Sincer, eu cred ca renuntam, sportul asta nu e pentru mine.
Deci, sa inteleg ca tu ai copilarit in Sighisoara? :biggrin: :wassat: :w00t:
Bine zici cu za monthly problem. :angry: Imediat ce am citit m-am uitat la data din calendar pentru Praga. :tongue: :silly: Ar fi un adevarat cosmar sa patesc asta.
La ce hotel ai stat? Mi-e dor de Sighisoara asa ca ma gandesc sa revin. Ultima data am stat la pensiunea Danes, de langa Sighisoara. E foarte frumos acolo.
Bun venit pe blog, Dorina. :cheerful: Am stat la Hotel Cavaler despre care am scris de curand aici:
http://www.summerday.ro/2015/01/03/hotel-sau-pensiune/
Superba postarea!
Draga mea, felicitari!
Vacanta perfecta cred ca este acolo unde locurile pe care le vizitezi sunt in armonie cu sufletul tau.
Te pup! :heart:
Da, Aura, cred ca ai dreptate. Iar medievalul este in armonie cu inima mea, de aceea mi-a placut atat de mult Sighisoara. Tu ai vizitat cetatea?
Merci mult, ma bucur ca ti-a placut. :kissing:
Da, cele mai minunate vacante le-am avut in primul rand printre cele survenite la intamplare, fara nici o pregatire prealabila, asa survenite in ultima clipa plus scurte, si implicand peripetii de gen ca habar nu aveam unde voi dormi si ce voi manca desi totusi cu o marja de siguranta ca va exista un loc si un butic pe undeva plus eu voi avea cu ce sa le
platesc, plus momentele cele mai placute din vacanta au consistat in diverse mici surprize placute ca niste cadouri la care nici nu ma asteptam, de ex un sofer de taxi care mi-a oferit in mod amabil informatii placute si interesante pe care nu le-as fi gasit in alte parti, o cafea surprinzator de buna care semana mai degraba a un fel de mancare principala decat a cafea, un ziar cu poze
inteligibile pt mine, o atmosfera generala in cadrul careia m-am simtit ca acasa nu ca turist, plus nici unul din obiectivele turistice mai renumite deschise in acea zi, numai cateva chioscuri deschise, eu fiind astfel in stare sa rasuflu usurat fata de lipsa de
obligatia de a vizita vreunul din aceste obiective turistice si a-mi petrece timpul pierzand vremea in mod relaxant fara nici o activitate programat impusa.
In acest fel de conditii eu personal pot sincer recomanda oricui a petrece miercurea dimineata intre orele 7 si 9:30 in arondismentul 15 la Paris si joia dupa amiaza intre 17 si 19 in centru la Oslo…altfel nu stiu daca mi-as permite sa recomand vacante in aceste locuri asa per general. Am si alte exemple insa am ales asa orase mai larg cunoscute.
Spirit liber, romantic si aventuros, Rudolph? E corecta caracterizarea? :biggrin: :dizzy: :unsure: :cheerful: :tongue:
Merci de recomandari, visez de (prea) mult timp la cele doua orase… Cine stie, poate intr-o buna zi… :dizzy: :whistle: