Sfârşit de poveste

sfarsit-de-poveste

 Unii preferă începuturile. Poate pentru că sunt fresh, ofertante, promițătoare. Alții adoră desfășurarea evenimentelor, cuprinsul plin de suspans, intrigă, aventură, acțiune. Eu iubesc finalurile. Pentru că sunt încărcate de dramatism, patetism, emoție. Pentru că de cele mai multe ori acum se risipește misterul și se stabilește soarta eroilor. Pentru că în sfârșit curiozitatea mea e satisfăcută, aflu adevărul, înțeleg sensul lucrurilor. De câte ori, răpusă de dorința de a afla mai repede deznodământul, nu am citit finalul cărții înainte de a o fi terminat…

Așa sunt eu, nerăbdătoare. Și curioasă. Și, se pare, am o mare problemă. Vreau că filmele vizionate sau cărțile citite să aibă un final. Unul creat de scenarist sau scriitor. Nu unul imaginat de mine. Cer prea mult? Detest filmele cu final deschis unde noi suntem lăsați să alegem ce se întâmplă cu personajele principale. Eu le consider opere neterminate. Pentru că le lipsește cea mai bună, cea mai frumoasă și mai așteptată parte, cea cu impactul cel mai puternic asupra publicului. Da, cred cu tărie că oamenii vor Continuă să citești Sfârşit de poveste

Share

Pedeapsă

scariweheartit.com

Când scriu oamenii pe blog? Când vor să critice ceva, când vor să-și verse oful, când vor să împărtășească cu ceilalți o bucurie sau un necaz. Cu alte cuvinte, când au ceva de zis. Dar ce faci când nu ți se întâmplă nimic semnificativ și ai cea mai banală și plictisitoare existență din lume?

Viața mea din ultima vreme decurge lin: la serviciu s-au mai calmat apele, deși știu că este liniștea dinaintea furtunii, pe plan sentimental sunt mai fericită ca niciodată, cu sănătatea n-o duc rău deloc, deci, nimic interesant de povestit.

Cu o mică excepție ce-mi dă frisoane pe șira spinării, o problemă ce mă nemulțumește profund și din acest motiv consider că merită dezbătută cu voi.

Am observat că de când am început serviciul tot slăbesc. Încet, dar sigur. Cu toate că nu fac nimic special, poate doar… Continuă să citești Pedeapsă

Share