Dansul hipnotizant al stropilor de ploaie, acompaniat de șuierul prelung, înspaimântător al vântului furibund și delirul indus de febra proaspăt dobândită m-au aruncat în butoiul cu melancolie tipic autumnală. Aburii fierbinți se unduiesc diafan din ceașca de ceai dulce și aromat adâncind starea de visare. Am pe repeat Unforggetable şi nu mă mai satur de ea. Până la urmă, ce altceva am putea face într-o zi mohorâta de început de octombrie?
Gândul mă poartă departe, în trecut. Undeva, unde soarele e atotstăpânitor, marea seducător de albastră, iar medievalul la el acasă.
Cu toții am avut parte în viață de momente frumoase, unice, de neuitat. De date sau evenimente remarcabile, memorabile. Fie că este vorba de o aniversare specială, ziua nunții, ziua în care am cunoscut marea dragoste, fie de o amintire prețioasă, de suflet, ziua când am vizitat un loc la care am visat dintotdeauna, am cumpărat sau am primit un obiect drag sau am scris primul articol pe blog. Sau poate este vorba de o împlinire personală sau profesională extraordinară: ziua când ne-am depășit limitele, când am realizat ceva ieșit din comun, am luat primul salariu, am deschis propria afacere sau când am obținut jobul mult râvnit.
Sunt acele clipe compuse din oameni, locuri sau lucruri în fața cărora timpul se recunoaște învins. Iar el, de obicei, e neiertător. Vor rămâne acolo, mereu vii, proaspete, ca și când ieri s-ar fi întâmplat totul. Realizăm că ne aducem aminte cu drag până și de cel mai mic detaliu din acea zi. Amintirea lor ne dă o stare de bine, ne aduce înapoi zâmbetul pe chip. Exact ce aveam nevoie!
12 septembrie 2012 este acea dată memorabilă pentru mine. Amintirea ei îmi încălzește zilele reci de toamnă, cu doruri, dorințe și ploi infinite. Au existat, desigur, și alte momente fantastice, dar nu mai știu cu exactitate ziua când au avut loc. Însă, fericirea resimțită pe zidurile Dubrovnikului a fost deplină și nu a fost umbrită nici măcar de un norișor.
Aveți și voi o asemenea dată memorabilă? Ce s-a petrecut atunci?
Splendida postare !
Merci mult, Paul, ca sa glumim putin si sa fim si in ton cu titlul ei, memorabila! :biggrin: :silly:
Chiar memorabila.
Ai talent la scris.
:blush: Daca zici tu… :dizzy: :ermm:
yey, asta-i ziua ex-ului meu :w00t: mda…cu alte cuvinte am o zi din vara…intr-o dimineata, cea mai frumoasa din viata mea si care niciodata nu va putea fi egalata de nimic . Pe malul Begai, in compania celui mai bun prieten al meu. Stat in iarba, after party. Poate suna superficial, dar mai liniste si mai frumos, n-am experimentat niciodata.
:biggrin: Nu suna deloc superficial, Silvia. Este vorba de momente in care am fost fericiti. Si pe care nu le putem uita. De care ne aducem aminte cu drag… Indiferent ce s-a intamplat, cu cine am fost, ce am facut. :happy: O stare de spirit deosebita poate fi memorabila. :biggrin:
Nu prea am inteles prima parte. Azi e ziua ex-ului? :ermm:
da, 12 septembrie :tongue:
OMG, ziua mea memorabila e ziua ex-ului tau! :wassat: :ermm: Intelesesem ca e azi, 1 octombrie. Uh! Cum a picat articolul asta, imi pare rau, Silvia. :cwy:
Nu nu :biggrin: nu ma deranjeaza de nici un fel, e doar o coincidenta. Plus, acum observ ca fotografia asta din postare, am folosit-o si eu pe facebook :wub:
:cheerful: Hehe, nu am vazut-o, se pare ca avem gusturi comune la pozele de toamna. :biggrin: Cautam o imagine sugestiva…am gasit-o pe aceasta dupa cca 3 ore. :ermm: Textul l-am scris in cca 10 minute.
Ce frumos ai spus-o, Nice!
Si mie-mi place sa ma intorc la trecut, uneori, sa deschid cutia cu amintiri si sa incerc sa-mi amintesc ce simteam atunci, ce conceptii aveam si cat de mult m-a schimbat acea clipa, acel moment memorabil…
Multumesc mult, Raluca. :heart: Pai ce altceva sa facem mai ales in zilele cu mohorate de toamna? :ermm: Nu stiu cum e vremea in Belgia, dar aici, in Ro, e groaznic, vant, frig, ploaie. :cwy: :angry: :sick: De baut ceai si visat la zile caduroase, senine si fericite. :biggrin:
Frumos! Frumos
O data memorabila a fost ziua cand l-am vazut prima oara pe Kari! 8 ianuarie 2009
O noapte memorabila a fost Revelionul de anul trecut
Si ziua mea de nastere petrecuta in Maroc acum vreo 4 ani
Hai sa incerc si una din octombrie, hmmm, as zice diminetile reci de anul trecut in care ma plimbam cu sotul meu pe aleile din Venetia
Am nenunumarate date memorabile fiindca incerc sa-mi traiesc viata la maxim!
Dar am si zile moarte dupa care port doliu fiindca nu tin minte cand si cum le-am omorat!
:happy: Multumesc mult, Alice. Kari al tau e capricorn deci. :w00t: Asta e una din zilele memorabile la care ma refeream in articol…
Pai da, ce poate fi mai romantic decat sa te plimbi cu persoana iubita intr-un oras precum Venetia?
Eh, in zilele “moarte” deschidem cutia de amintiri, cum zicea Raluca mai sus. E cel mai bun remediu. Daydreamingul e unul din “sporturile” mele preferate. :silly:
Intamplator, pentru mine e 1 octombrie (e 23 jumate cand iti scriu, deci inca n-a trecut). Din doua motive :) Acum 3 ani pe 1 octombrie mi-am cunoscut sotul, si memorabila e putin spus, imi amintesc fiecare detaliu. Iar anul trecut, tot pe 1 octombrie, a fost prima mea zi oficiala la jobul meu. Incepusem un pic mai devreme, dar colega pe care o inlocuiam a plecat pe 1, deci atunci am inceput efectiv sa-mi preiau rolul, tin minte cum mi-am schimbat toate parolele si tot. Deci 1 octombrie e data cand mi-am cunoscut ambele mele mari iubiri :biggrin:
Ce coincidenta nice, Anda. :w00t: :happy: De fapt doua coincidente nice. :)) Ce frumos e sa ai doua iubiri atat de mari si frumoase. Si ambele sa te faca fericita!
Am și eu astfel de zile memorabile, dar la ce vreme-i afară, nu-mi aduc aminte de niciuna :biggrin:
Ce-mi aduc totuși aminte acum – pentru că era o vreme asemănătoare – e un început de octombrie din 2000 când mă mutasem la Iași :) Ar mai fi, dar când mă gândesc la zilele frumoase de vară și văd și ce vreme-i afară, mă apucă și mai mult nostalgia :)
:)) Eu tocmai in astfel de zile ploioase mi le aduc aminte. :biggrin:
As zice, ca pentru tine, o zi memorabila a fost accea din vara anului 2013 cand ai aflat ca te-ai titularizat. Mai memorabil de atat nu se poate! :happy: :biggrin: :silly:
Da, și aia a fost, uitasem de ea :) Dar dacă tu te-ai gândit la Dubrovnik, căutam și eu prin memorie o zi memorabilă legată de vreo călătorie, și mutarea la Iași mi-a venit în minte… din cauza vremii :)
Putea fi orice, uite, Elly a povestit de concertul trupei preferate. Orice moment memorabil mergea amintit. Cu conditia sa-ti fi produs bucurie, nu suparare. :biggrin: :devil:
Frumoasa postare azi Nice!
E placut uneori sa ne aducem aminte de momente frumoase, de momente memorabile. Si zilele astea mohorate de toamna sunt numai potrivite sa ne cufundam in amintiri…
Sunt multe zile memorabile care-mi vin acum in minte…ziua nuntii pe 2 iunie anul trecut, ziua in care m-am urcat in avion si am venit aici (dimineata aia nu cred c-o voi uita niciodata! :biggrin: ), ziua cand l-am luat prima data pe Azorel in brate la magazinul de animale, prima drumetie (devarata!) pe munte… Si ca sa mentionez si una de octombrie…seara in care am fost ceruta in casatorie..cred ca una dintre cele mai frumoase seri ever…
La cat mai multe astfel de momente Nice, care sa ramana memorabile!
Multumesc mult, Larisa.
Wow, ce de clipe memorabile, m-am emotionat si eu. :cheerful: Foarte frumos totul pana acum in viata ta, ca de basm, iti multumesc ca le-ai impartasit si cu noi, aici. :happy: Ca sa nu mai zic ca Franta si Valea Loarei sunt de poveste! :w00t: O poveste fara sfarsit… :angel: :happy:
Multumesc asemenea, Larisa. :heart:
Cu toţii am avut astfel de zile memorabile.
Nu-mi amintesc data exactă, dar ştiu precis ce-am făcut.
Nu-ţi spun ce, că mi-e ruşine, dar ştiu şi cu cine. :)
:devil: Inteleg perfect. Adica imi pot imagina. :ninja:
Am o mulţime de amintiri deosebite, mă întorc uneori la ele şi da, simt o senzaţie deosebită, de fapt retrăiesc până în cele mai mărunte detalii atmosfera de atunci… doar că s-au întâmplat tare demult.
Interesant este că cele mai frumoase momente s-au petrecut tocmai toamna, pe 19 octombrie şi 6 noiembrie, pe astea nu cred că pot să le uit vreodată (de fapt nici nu vreau).
Apropo de “Unforggetable”, mie îmi plac la fel ambele variante.
Somn uşor şi vise plăcute (cu 12 septembrie :wink: :biggrin: ) sau (după caz) Neaţa, Nice :cheerful:
Neata, Centurion. :w00t:
Foarte demult? Insinuezi ca nu ai mai avut parte de niciun moment memorabil in ultima vreme? :dizzy: :cwy:
M-ai facut atat de curioasa…oare ce s-a intamplat pe 19 oct si pe 6 nov? :unsure: :tongue: :silly:
Da, lately sunt extrem de nostalgica si melancolica, ascult numai muzica veche, de acum 30-40 de ani.
De fapt in timp ce ascultam Unforggetable mi-a venit ideea acestui articol. Desigur, au existat multe clipe memorabile in viata mea care nu pot fi descrise pe blog. :devil:
Neaţa, Nice! :cheerful:
:w00t: “Desigur, au existat multe clipe memorabile in viata mea care nu pot fi descrise pe blog”… Ai reuşit să-mi trezeşti curiozitatea :silly: :tongue: :biggrin:
Păi, da, cam demult nu au apărut momente care să merite într-adevăr alăturate cuvântului memorabil… mai degrabă monoton (tot cu “M” începe). :ermm: :dizzy:
Mă gândeam că este evident, acele date calendaristice sunt legate de o persoană din viaţa mea, iar ca să te parafrazez, “ceva care nu poate fi descris într-un comentariu pe blog” :wink: :tongue: :biggrin:
Cred că o să iau exemplul tău, încep să ascut mai multă muzică de acum mulţi ani, poate reuşesc şi eu redactarea unui articol memorabil :cheerful:
:devil: Exact asta am si intentionat. :ninja:
Monotonia ne omora incet, dar sigur. Satui de ea comitem lucruri nebunesti. Nu e buna la casa omului, trebuie condimentata cumva. :dizzy: Cred ca unii isi deschid blog din cauza ei. :dizzy: Sau datorita? :biggrin:
Banuiam eu ca la ea te referi. La acea persoana speciala. Dar am vrut sa fiu sigura si de asta am intrebat. :silly: Ce mult imi plac mie barbatii romantici care apreciaza sentimentele, iubirea. :wink: Si care nu se feresc sa vorbeasca despre ele. Din pacate nu prea i-am intalnit in real life. Si nici pe net(bloguri). :cwy:
Lasa ca al tau de azi(sau ieri, nu mai stiu exact cand a fost scris) e mult mai reusit. Cu adevarat memorabil. :cheerful:
Probabil, DA! Uite un motiv de a-ţi face blog, evitarea monotoniei (poţi să-l adaugi la cele cinci din articolul tău :cheerful: )
Ehhh, nu-i chiar aşa, chiar şi bărbaţii sunt romantici… facem noi pe durii uneori, asta pentru a induce partenerei sentimentul de siguranţă se a o asigura şi în acest mod că este protejată… dar nu suntem chiar insensibili :silly: :tongue:
Mersi! o remarcă laudativă venită din partea cuiva cu vechimea ta în online nu poate să fie decât un compliment… da’ nu spune de două ori că încep să devin infatuat :angel: :tongue: :cheerful:
O seară plăcută, Nice :cheerful: (sper că ceaiurile şi paracetamolul au dat rezultatele scontate)
Nu prea si-au facut, Centurion. Raceala isi face de cap, pana nu-si face ea damblaua, nu ma fac bine. Asa a fost mereu in cazul meu. M-am saturat de atata ceai…
Merci asemenea, o seara frumoasa si tie. :cheerful:
Frumos articol plin de epitete. Felicitari!
O zi memorabila as gasi si eu in viata mea, poate si mai multe: picnic-ul la iarba verde cu prietenii, calatoriile prin tara noastra plina de frumuseti inegalabile, chiar si sperieturile de unele animale cu care nu te intalnesti chiar in fiecare zi si nu in ultimul rand ziua cand am cunoscut-o pe ea, jumatatea mea.
Nice, m-ai facut sa imi amintesc multe cu acest articol…multumesc!
:happy: Sa nu-mi spui ca te-ai intalnit inclusiv cu ursul? :biggrin: :cwy: :dizzy: Asta numesc eu intalnire memorabila. Mai ales daca scapi…
Ma bucur mult ca ai impartasit cu noi clipele magice din viata ta si iti multumesc pentru aprecieri. :blush: Te mai astept. :cheerful:
Buna dimineata, se pare ca tot cu gandul la Croatia ai ramas :happy: .
Eu am o zi memorabila 25 august si chiar am vorbit despre ea pe blog :), ziua in care prietena mea cea mai buna a venit din Italia ^_^ .
Fiecare zi poate sa fie speciala daca ai alaturi oameni speciali. Cum tu visezi la o intoarcere pe meleagurile Croate si pe zidurile Dubrovnikului asa visez eu ca intr-o buna zi sa ajung la Budapesta.
Neata, Daniel, da, doar acea zi memorabila se putea povesti pe blog. Deh, sunt atent monitorizata si trebuie sa-mi controlez cuvintele. :biggrin: In plus aici suntem pe un blog decent. :w00t: :silly:
As pleca si maine in Croatia. Si azi. Si in clipa asta daca as avea ocazia. :devil: Cand e frig afara visez la caldura si seninul gasite in Dubrovnik… :wub:
Da, merci mult pentru raspuns, deci ai tinut minte exact ziua. A insemnat mult pentru tine, te-a facut fericit aceasta intoarcere. E fata cu masina de care tot vorbeai pe blog? :dizzy: :unsure: :tongue:
La Budapesta? Cum asa, eu credeam ca iti doresti cel mai mult sa ajungi in Germania! :biggrin: :silly: :wassat:
Dar daca ar fi sa ai ocazia sa te stabilesti in Croatia ai face-o? Sunt sigur ca intr-o buna zi o sa te intorci in Croatia :).
Pot sa spun ca a insemnat mult pentru mine intoarcerea ei, cu ea ma distrez cel mai bine, dap ea e fata cu masina de care vorbeam pe blog ^_^ .
Germania ramane mereu in sufletul meu dar Budapesta e un oras minunat cu multe locuri de vizitat, pentru noi cei din Banat mai repede ajungi la Budapesta decat la Bucuresti si curios e faptul ca am fost la Bucuresti de doua ori.
O sa scriu pe blog un articol despre stramosii mei si poate o sa intelegi de ce m-am indragostit de Budapesta.
Nu, nu as face-o. Eu voi ramane toata viata in tara mea, Romania.
Da, stiu cat de frumoasa e Budapesta, am avut ocazia sa-i admir o parte din obiective intr-o noapte in croaziera pe Dunare. Iti inteleg perfect dorinta, Daniel. Nu inteleg insa ce mai astepti? De ce nu dai o fuga pana acolo? E practic la o aruncatura de bat de locul unde stai tu. :biggrin:
Astept articolul. Ce frumos e sa-ti cunosti predecesorii.
Da, am asemenea zile memorabile :) Pe unele le sărbătoresc lunar, pe altele anual. Da-s atât de importante că nu le-aș putea descrie nimănui, le păstrez doar pentru sufletul meu. Important e că există :happy:
Da, important e ca ele exista si ne fac viata mai frumoasa ori de cate ori ne aducem aminte de ele. Mai ales cand ne e greu…
Si eu am multe amintiri private, sa le numesc asa, dar am gasit totusi una de mentinat pe blog astfel incat sa nu produc groaza si stupoare printre cititori. Sau sa se creada ca ma laud.
Nice, postul asta al tau m-a facut sa caut prin arhive :)) Am gasit articolul meu scris pe 11.12.11 pe primul blog de creatii pe care nu-l mai folosesc si l-am adus aici. Aia zi memorabila!
http://silving.org/2013/10/02/turquoise-and-johnny-logan-later-review-of-concert-hold-me-now-and-he-did-en-ro/
Multumesc pentru reamintire!
Sigur, mai sunt si altele,nemai punand la socoteala pe cele ale nasterilor copiilor,casatoriei,etc. Insa pentru mine, asta imi vine in minte prima data,exceptand cele de mai sus.O feerie :)
Da, mi-am dat seama ca a fost memorabila pentru tine ziua concertului. :cheerful: Ce nu am inteles eu prea bine, care este relatia ta cu J. Logan? Sunteti prieteni de-o viata? V-ati reintalnit dupa o lunga perioada de timp cu ocazia acelui concert? Vad ca ti-a produs o bucurie uriasa… :happy:
As fi vrut eu,prieteni de-o viata.Nu,imi place de cand l-am vazut prima data in Ro,adica acum 2 decenii.De atunci i-am ascultat muzica, am fost bucuroasa tare cand am primit primul lui album intamplator cand am venit in Dk prima oara,tot intamplator si fara sa stiu ca aici ma voi intoarce. Atata tot,imi place foarte mult si sa-l vad in carne si oase a fost una, dar sa ma mai si tina in brate si sa conversez cu el, a fost un vis devenit realitate. A fost un moment de o energie extraordinara,cred ca artistii astia au o energie aparte, si o simti mai ales cand esti aproape de ei,mai mult decat la un concert.
Ah, inteleg, a fost ca un vis implinit. :happy: Da, se incadreaza perfect articolului meu.
Am si eu o stare cam aiurea de cateva saptamani. Mai exact de cand s-a facut vremea asa de urata. Nu mai am chef nimic…simt ca nu dau randament nici la lucru, nici acasa. Asa as vrea sa ma bag in pat si sa stau acolo vreo 2 zile, nefacand nimic.
O zi foarte frumoasa? Au fost multe astfel de zile, dar nu retin cu exactitate data. Hai sa zic 4-5 septembrie 2012 (apropiata de data ta): ziua in care am plecat si ajuns in Tenerife, intr-o vacanta de vis. Am fost extrem de fericita cand am ajuns acolo si am descoperit un loc minunat, o vreme superba, un hotel grozav.
Eu cred ca e astenia de toamna. :dizzy: :biggrin: :unsure: O sa ne intram in ritm cat de curand, Mihaela, trebuie doar sa ne obisnuim cu schimbarea… :ermm:
Eu asta o sa fac azi. O sa stau in pat si o sa ma odihnesc. :w00t: Oricum sunt racita cobza si nu am cum sa ies afara prin frig. :cwy: Astept sa se incalzeasca. De samabata, sper. :whistle:
Cred ca multa lume viseaza la Tenerife. :wub: :angel: Genul ala de loc paradisiatic unde doar speri sa ajungi, dar asta nu se intampla niciodata… :cwy: :whistle:
Ma bucur ca ai dat acest exemplu.
Eu stau si ma intreb cand o sa ninga. Am vazut ca in Brasov deja a nins, si nu la munte, in oras…
Cred ca vom avea o iarna tare aiurea. :( Si tu stii ca mie imi place iarna, imi place zapada…dar nu asa repede. :P
Eu sper sa ninga prin ianuarie. :biggrin: :silly: Nici nu vreau sa iau in calcul previziunile astea cu cea mai grea iarna din istorie. :angry: Auzisem la tv ca va fi o luna octombrie deosebit de calda. :w00t: Poate de saptamana viitoare sa ne trezim iar cu soarele pe cap. :))
Mihaela, iarna e frumoasa cand esti la munte, in vacanta. Sau intr-un oras european, de sarbatori. In rest… :ermm:
Ştii, Nice, evenimentele care se petrec în viaţa noastră şi care au o însemnătate mai mare decât celelalte, indiferent că sunt evenimente bune sau rele, pot fi numite memorabile. Desigur, tu scrii în articol despre lucrurile frumoase care ne-au marcat de-a lungul timpului. Nicidecum să răscolim evenimentele triste întipărite în sufletul nostru la fel de memorabile precum (poate) o superbă croazieră în Caraibe. Numai că toamna vine cu ploi apăsătoare, cu vreme de beţie, cum spunea iubitul meu (cine altul decât Bacovia, cine credeai? :wink: ), cu plumb şi gri şi oameni gălbejiţi împovărați de multe griji. Şi parcă nu te poţi gândi la soare, căldură, vacanţă, odihnă sau ce-o mai fi fost frumos cândva decât cu regret, tristeţe, oboseală. Şi parcă se instalează odată cu răceala tomnatică, cu mohorâta vreme şi depresia, încât îţi pare că nimic nu a fost, nimic nu este şi nimic nu va fi luminos, strălucitor, deosebit. E vremea poeziei: “Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri. Şi niciodată n-or să vie iară, Căci nu mă-ncântă azi cum mă mişcară. Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri.”
Antonela, frumos comment, dar te simt putin trista, nostalgica. :dizzy: Spune-mi te rog ca ma insel. Sau poate nu esti o mare fana a toamnei. :ermm: Eu incerc sa mai uit de vremea asta haina si ma refugiez in visare. Iar primul loc care mi-a venit in minte a fost cel in care am fost atat de fericita si senina in ciuda faptului ca nu ma simteam (fizic) prea bine. :happy: Ziua in care am pasit pe taramul fermecat al Dubrovnik-ului. Un loc de poveste…
Poate esti dezamagita din cauza frigului si ploii(zapezii) venite pe nepusa masa. Dar stai ca se anunta, de saptamana viitoare, un octombrie insorit si calduros. :dizzy: Sa speram ca nu ne vor dobori depresiile. :biggrin:
“Vreme trece, vreme vine” … toţi suntem nostalgici, avem câte-un dor după ceva anume. Am şi eu apăsările mele. Adevărat că nu-mi place frigul, sunt fiică a Soarelui Răsare, dar nici nu mă doboară ploaia. Zici că vine octombrie călduros? :unsure:
Corect, sa speram ca va trece imediat valul asta de ger siberian care a pus stapanire pe tarisoara noastra si ne vom trezi cat de curand cu soarele in geam si temperaturi rezonabile. :ermm: :dizzy: :biggrin:
Splendid ai scris, Nais.
Ohoo sunt multe astfel de date din fericire în agenda-mi trecută, cunosc și anii și dățile.
Multumesc, Tury. :cheerful:
Hehe, stiu eu unul, ziua in care ti-ai cumparat noul obiectiv de 50 mm. :biggrin: :w00t:
Hehehehehe, exact! Mândru, fericit apoi la puțin timp mi-am făcut invitație la Marti, mi-am luat 2 berule și am și început a-l testa:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10200349838492569&set=a.2542356362218.114815.1352994920&type=3&theater
Exceptionala claritate. Asa obiectiv bun mai zic si eu. :wub: O fotografie impecabila, Tury. :happy: a mir insa ca te lasa sa pozezi in interiorul localurilor… Pe mine nu. :angry: :wassat:
Aci nu e o așa mare problemă
Esti norocos, Tury, astept si alte fotografii de toamna realizate cu bijuteria ta cea noua. :w00t:
Unul dintre momentele mele memorabile e în clasa a cincea, când am trecut la un nou nivel din punct de vedere educațional și personal. Am cunoscut oameni noi foarte ok de care îmi va fi greu să mă despart. Probabil la fel va fi și trecerea la liceu. :biggrin:
Dar, cred că cel pe care îl aștept cel mai mult (în afară de nuntă și alte asemenea, sunt prea departe) va fi primul meu job, mai ales dacă voi ajunge unde vreau. :wink:
Frumos, este foarte important sa te simti bine la scoala sau la job. Pai tu, Iulian, ai aspiratii mari din cate vad eu. :cheerful: Pari un tanar extrem de ambitios. Care stie exact ce vrea de la viata. Imposibil sa nu reusesti lucruri memorabile in domeniul care te pasioneaza. Si nu numai. :happy:
Mulțumesc mult! Exact, știu ce vreau și voi detalia asta într-o serie de articole pe blogul meu.
Am mers mereu pe ideea că nimic nu pică din cer. Poate doar o mică ușă spre ceea ce îți dorești de care trebuie să profiți la maxim. :wink:
Si intelept pe deasupra, sincere felicitari. :biggrin: Da, tu spui ceva de genul: Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga in traista. Destul de adevarat.
Nu pot să spun că nu trebuie să ai un pic de noroc în toate pentru că fără asta te vei zbate în anonimat până va da peste tine… norocul. :biggrin:
95% determinare, muncă + talent și 5% noroc e rețeta succesului după părerea mea.
Iulian…nu stiu ce sa zic, norocul nu prea vine asa cu lingurita. Din cate am observat eu, ori vine sanatos, ori nu vine… De multe ori, cand ti-e lumea mai draga, nu vine. Atunci e atunci! :ninja:
Voiam să zic că e ok să ajungi unde ai vrut cu ceva noroc, dar dacă stai acolo pentru că te bazezi pe acel moment sau pe ”relații” fără să faci nimic nu e ok…
:biggrin: Total de acord cu tine. Nu sunt prea multe sanse ca o pozitie astfel “castigata” sa dureze in timp.
Ohoooo! Despre intamplari si date memorabile as scrie cateva postari.
Desigur, majoritatea au legatura atat de intima cu persoana mea incat nu e cazul sa le amintesc. Insa mie, mai memorabile imi par intamplarile mai ciudate, poate chiar nefericite, cum a fost cea cu blugii furati…despre care tocmai am scris ieri :wink:
Hai sa spun si eu totusi ceva despre un eveniment care va ramane in inima mea pentru toata viata. Si care m-a facut foarte fericita. Este vorba despre concertul trupei HIM la Artmania 2006, pe 15 iulie. Stii ca-i trupa mea favorita. Singura si unica, asta asa, ca sa fac un pleonasm pe care l-am mai auzit pe ici, pe colo
Am mai fost la concerte si pana atunci si de atunci insa asta a fost special. Si m-am chinuit mult pentru el…inclusiv sa ajung la Sibiu. Ce sa mai spun? O intreaga epopee. :wink:
“Unforgettable” e chiar o piesa unforgettable :) E minunata, vocea ca de catifea a lui Nat King Cole o face unica… Deci nu ma mir deloc ca ai pus-o pe “repeat”
Sanatate, draga Nice! Mergi pe mana merelor. Fara pastile :wink:
Da, Elly, un concert cu trupa preferata, pe care ti-l doresti de ceva vreme, e un eveniment memorabil. Iti multumesc ca ai impartasit cu noi acest vis implinit. Era normal sa faci totul pentru a ajunge sa-ti traiesti visul . :biggrin: :happy:
Si intamplari ciudate mergeau, dar nu cele nefericite. Nu pe acest articol. :tongue:
Pai da, am cateva piese clasice de care nu ma satur. Asta e una din ele. Ar mai fi si:
http://www.youtube.com/watch?v=6E2hYDIFDIU
Asta trebuie sa fie al lui Sinatra. :biggrin:
Merci mult, Elly. :heart: Am mancat deja 2 azi. :devil:
Sinatra 100% E foarte frumoasa. Si mie imi place.
Sper ca esti mai bine Nici ceaiul nu ar fi rau :wink:
:wub:
Sunt mai rau ca ieri, dar nu ma las rapusa de ea. Am baut atata ceai cat n-am baut in viata mea. :w00t: :tongue: :dizzy: :cwy:
Fiecare om are momentele lui de neuitat in viata, pentru mine cel mai special moment a fost cand am simtit ca m-am indragostit prima data cu adevarat, defapt fiecare moment cu ea era unul special. Chiar daca a trecut mult timp de cand ne-am separat si nu ne mai vorbim, inca mai simt ceva, acolo in adancul sufletului, pentru ea.
Felicitari pentru sinceritate, Eduard. Imi face mare placere sa citesc asemenea marturisiri din partea barbatilor. :biggrin:
n-am fost chiar asa impresionat de primul salariu :)), nu cred ca am scris despre…nici pe blog.
Un moment memorabil, ar fi unul cu adevarat important…iar pentru mine ar trebui sa fie mai special. :dizzy:
:biggrin: Normal ca nu, Pato, tu esti obisnuit cu banii gramada obtinuti din blogging. :devil: :w00t: :silly: Un salariu banal ti s-a parut…nimica toata. :biggrin: :tongue:
Nu pot sa cred ca in toata viata ta nu ai trait niciun moment special. :dizzy: :ermm:
cand m-am nascut, chiar a fost special :D…
Ei nu mai zi, daca eram asa obisnuit, imi permiteam vacante in “Bora Bora” :D :blush:
Vacante in Bora-Bora nu-si permite nici Zoso. :ermm: Pato, tu chiar ai nevoie de evenimente memorabile in viata ta. Urgent! :w00t: :tongue: :silly:
in sensul bun si pozitiv!!! le astept…ca memorabile naspa :( nu-mi trebuie :angel:
Normal ca in sensul pozitiv. Cine vrea tragedii, suferinta si tristete? :ermm: Nu la astfel de clipe memorabile ma refeream Pato. :cwy: De ele nu are nimeni nevoie…
dar si alea sunt evenimente memorabile :(
Se prea poate, dar memoria mea refuza sa le pastreze vii. Eu le uit. Pur si simplu. E felul meu de a ma proteja. :cheerful:
Zilele mele cele mai memorabile sunt toate legate de cate o persoana draga… ziua cand mi-am vazut pentru prima oara nepotelul (15 aprilie 2004), apoi pe al doilea (8 iulie 2013), ziua cand am cunoscut un prieten ce mi-a devenit foarte apropiat de suflet ulterior (14 iulie 2007)… ziua cand mi-am intalnit sufletul pereche (8 iulie 2010)… :) Din fiecare din cele mentionate imi amintesc fiecare detaliu in parte, sunt toate amintiri ce alunga orice nori, in orice zi.
:happy: :cheerful: Cu alte cuvinte simti la fel ca si mine cand vine vorba de ele, de clipele memorabile. Tocmai mi-ai confirmat ca nu am gresit nimic in acest articol. :w00t:
Zile memorabile:
– au legatura cu iubirile trecute si cea actuala, chiar daca peste cele trecute s-a pus praful
– au legatura cu oamenii care mi-au oferit amintiri memorabile, surprize, sanse.
Asa ca sa spun pe scurt.
Tii minte si data precisa la vreuna? :dizzy: :biggrin:
Date mai putin, in afara de evenimentele cu sotul meu, dar tin minte detalii: cum eram imbracata, cum era el, imprejurarea, replici si multe flashuri :)
O chestie ciudata a fost sa ne placa Toni Braxton – Un-Break My Heart si chiar asa s-a terminat pentru mine, sa-mi sfasie inima.. coincidenta sau nu, nu stiu.
Zi memorabila consider si cand copii fiind la tara am dus caii la iaz sa-i spalam. Am mers calare dus-intors si la intoarcere am schimbat calul, iapa a intalnit un armasar care parea interesat si nebuna era cat pe ce sa ne arunce ridicandu-se in doua picioare. Cu greu am strunit-o si doar tricoul baiatului de care ma tineam a avut de suferit. :cheerful: :silly:
:happy: Ce aventuri simpatice…nu e de mirare ca le tii si acum minte. :happy:
ziua mohorata de octombrie… poate fi dedicata numararii banilor… sau… si asta, mai ales cand nu sunt bani…
la mine nu a fost mohorata deloc… dimpotriva…
un timp… am stat intins afara… pe spate… privind cerul, minunat de senin… soarele ma incalzea nespus de dragastos… iar o ramaura de stejar, isi fremata umbrele peste mine…
amintirile… copii tacute, a clipelor trecute… ma poarta pe fagasul, unde drumul mi-era tot pasul…
calea spre parinti, o revad… cu soseaua strajuita de niste plopi uimitori de falnici… pe care ii regasesc in memoria-mi copilariei, doar niste nuieluse infipte in pamant… lar la capatul lor… al plopilor… zambetul mamei… care intrece orice simtire… bucuria revederii… bucuria trairii intalnirii cu feciorul…
revad bucurestiul… calea victoriei… acum, cu trecatorii grabiti… ocupati… cu privirea trista maturand asfaltul… in timp ce eu… ii percep asa.ca… ca… mai demult… imbracati elegant… cu privirea senina… zambitoare… femeile fosnindu-si agale rochiile… si obosindu-si picioarele pe tocurile inalte… barbatii agale intorcand privirile visatoare… Eu… ma zgaiesc in vitrina de la “lana de aur” … intru timid… si cumpar stofa, pentru primul costum facut pe comanda… (stiu… nu se mai poarta comanda asta… dar aminitrea ei imi confera, succesul pasului facut spre inainte)…
prima bursa de student… pe care nu stiam cum sa o impart mai benefic… merg la libraria de pe la hanul lui Manuc… si cumpar stilou chinezesc, cu penita de aur… am platit pe el 90 de lei… aproape un sfert din bursa… acum il pasttrez in cutia cu amintiri… stiu… nu se mai foloseste stiloul… dar mie tot imi place… asta sunt… si nu ma schimb…
vai… cat de mult am scris… si cat de putin am spus… mai bine pun toate celelate amintiri (neamintite aici) in tacerile-mi dintre cuvinte…
Ovi, ar parea ca toate evenimentele memorabile din viata ta au legatura cu Romania. :biggrin: :unsure: Si cu tineretea ta. Nimic special in prezent? Nimic memorabil in SUA? :cheerful: :ermm:
dar ar parea…
aici este tot atat de bogat in memorabile… ca si dincolo… sau poate si mai si…
nu stiu de care sa scriu mai intai…
:biggrin: Ovi, deci tu esti memorabil. Si ai o viata memorabila. :w00t: :silly:
mi-ai facut seara frumoasa… cu acest comentariu…
:P)
:biggrin: Asta am si intentionat. :happy:
Am foarte multe zile speciale la care din cand in cand ma gandesc si pe care mi le amintesc foarte clar si cu drag chiar daca unele sunt si de cand aveam cativa anisori :happy: :biggrin: . Mereu mi-au fost intiparite in minte, si ma ajuta intotdeauna sa ma vad mai bine pe “eu” cel din prezent, sa vad cum am evoluat si alte chestii :silly: . E ciudat cand ma gandesc acum, ca de fiecare data spun ca nu am memorie vizuala foarte buna, insa imi amintesc foarte multe locuri, spatii si asa mai departe cu foarte mare exactitate :blink: .
Asta e, zic eu, deosebirea dintre banal si memorabil. Pe primele nu ni-l amintim mai deloc, pe cel de-al doilea il pastram proaspat in memorie. La orice ora din zi si noapte am putea vorbi ore intregi, cu insufletire, despre el. :w00t:
obisnuiam sa gandesc asa ca tine, la cateva zile memorabile din viata mea si sa caut altele asemenea lor, gandind ca greu as ajunge la fericirea aia inalta. intre timp, am constientizat ca exista “fericirile” mici, memorabile, testate aproape in fiecare zi si am inceput sa le cultiv…in asteptarea clipei aleia extreme,care nu prea vine. :biggrin:
Da, tu ai o viata plina de activitati extraordinare, nu o rutina zilnica… La tine fiecare zi e memorabila. In felul ei. :biggrin:
cred ca mai degraba incerc eu s-o fac memorabila, nu te gandi ca-mi iese mereu ;)
Un articol cu totul deosebit, Nice! Povestesti atat de frumos.
Nu-mi vine acum in minte o astfel de zi memorabila, cum o numesti tu, sunt sigur, insa, ca a fost una sau au fost cateva, la care sa ma gandesc cu placere peste ani si la care sa ma raportez spunand ca atunci mi-au iesit toate asa cum am vrut sau am trait o experienta de neuitat. In orice caz, atunci simti ca traiesti cu adevarat, te simti implinit fie material, fie sufleteste.
Asta e cuvantul, Danny, te simti implinit! Simti ca traiesti cu adevarat…
Merci mult. :blush: :cheerful:
Zile memorabile…Stau acum si ma gandesc de cate si de care zile memorabile traite de mine, ar trebui sa pomenesc :). Le-as incadra pe categorii:
– Calatorii
Poate prima zi cand am iesit din Romania (la Budapesta, ca tot pomenea cineva mai sus ca ar vrea sa traiasca acolo). Sau ziua in care am ajuns la Paris si imi venea sa rad si sa plang de fericire, ca eu am putut ajunge acolo!
– Familie
Ziua in care ne-a anuntat baiatul ca a cerut-o in casatorie pe prietena lui? Sau ziua in cate stateam pe terasa casei noastra aflate in constructie, si beam cafea cu sotul meu(am realizat cat de putin iti trebuie ca sa fi fericit)
Ar fi atat de multe!
Nu mai pomenesc de categoria profesie: ziua in care am fost acceptata la un nou loc de munca si de bucurie m-am plimbat de una singura pe hol, vroiam sa spun cuiva dar nu aveam cui(telefonul mobil era un articol de lux pe care nu mi-l puteam permite la vremea aceea).
Ei, ar mai fi o categorie care nu poate fi pomenita pe blog :D( cum spunea Centurion mai sus). Dar imi este atat de draga si o pastrez bine intr-un colt al inimii mele….
Iti multumesc ca ai impartasit cu noi momentele tale memorabile, Luminita. :cheerful: Ma bucur mult ca citesti blogul, atat articolele cat si comentariile lasate. :happy: Sunt impresionata. :happy:
Si eu consider ziua cand am iesit pentru prima data din Romania memorabila. Se intampla in 2005… Iar Grecia a fost prima tara vizitata. :biggrin: In Paris nu am ajuns, dar in Barcelona da, si sentimentul de fericire de care spui tu mi-e cunoscut.
:biggrin: Mi-ar fi placut sa fim mai curajosi si sa povestim si lucruri ceva mai intime. :dizzy: Cu totii le-am trait si ne sunt atat de dragi. :wub: Doar ca preferam sa le tainuim bine, sa nu stim de ele decat noi.
Pentru mine cea mai memorabila zi..este ziua cand l-am nascut pe Bubu! Nu gasesc cuvintele potrivite pentru a descrie toate emotiile care te incearca atunci cand stii ca puiul tau va veni pe lume!Week-end frumos draga mea!
Merci asemenea, Fairytale. :heart:
Sigur ca am, chiar mai multe. Nu are sens sa le insir pe toate aici, asa ca voi aminti doar ziua in care am nascut baiatul. Este cea mai importanta si mai frumoasa zi din viata mea, zi pe care sper sa ma ajute creierul sa nu o uit vreodata.
Da, este cea mai frumoasa zi din viata ta de mama. Si se simte cat de mult iti iubesti baiatul. :cheerful:
Nice, comentez pe bucatele :biggrin: Sorry!
Eram pregatita sa fiu alaturi de tine pana la final adica toate articolele de la cel pe care l-am comentat ultima oara), dar uite ca nu a fost sa fie. :face:
Sunt multe zile speciale: Craciunul de care imi amintesc si am avut dovada ca Mos Craciun exista (aveam 4 ani :whistle: ), in acelasi an tata a venit acasa dupa o lunga perioada de recuperare dupa o operatie si un accident vascular, gradinita, scoala, universitatea, prietenia de 19 ani (pentru altii o viata) care inca continua din prima zi din clasa intai, noile prietenii care sunt de suflet, sotul meu, dar, cel mai important moment din viata mea, fiica mea … o asteptam, dar se pare ca tot a fost o surpriza extrem de placuta.
S-ar putea lungi comentariul, dar mai bine mai zic un singur lucru: mai stau si eu si mai visez la viitor, imi mai amintesc de trecut, mai ales cu vremea care a fost care parca te imbia sa innoti in “piscina” cu melancolie :wink: :kissing:
Alexandra, nu trebuie sa faci un asemenea tur de forta. Este foarte dificil, textele sunt lungi. Eu as fi multumita daca ai comenta macar cel mai recent articol pentru ca eu ma plictisesc rapid de un subiect si imi place sa-l dezbat la cald atunci cand ma preocupa. Daca insa nu te inspira si ti se pare extrem de anost sau dificil, nu trebuie sa te simti datoare cu nimic. :cheerful:
1 decembrie 2009 – a inceput cea mai frumoasa poveste pe care am traiat’o pana in prezent. Pacat ca a durat doar un an…1 an fara 2 saptamani, da, stiu exact si cand a inceput si cand s’a terminat, deci si 11 noiembrie 2010 ar fi o astfel de data, doar ca nu una chiar fericita, finalul a fost unul trist, dar pana la acel punct a fost destul de frumoasa si ea. Defapt imi amintesc toate zilele din anul ala perfect, stiu exact toate evenimentele…si inca mai pot cita exact unele mesaje :)) Deci, as putea spune ca am avut un an memorabil…nu doar o zi…