Va aduceti aminte de acest joc? Ei bine, eu nu prea. Nu l-am jucat niciodata, desi am avut o tentativa, pe la 19 ani, intr-o seara in compania a doua amice, dintre care una se cuplase cu baiatul de care eram indragostita.
In schimb le iubesc pe ambele. De fapt doar adevarul, iar provocarilor nu le pot rezista. Cum apare una la orizont, cum fac tot ce-mi sta in putinta sa-i dau curs. Asa a fost cazul si putin mai devreme. Despre ce este vorba, mai exact. Am dat in urma cu cateva minute peste o specie de articol in care autorul dezvaluia 50 de lucruri despre el. In prima secunda mi s-a parut o nebunie, apoi m-am gandit, oare cat de greu e sa gasesti 50 de nimicuri despre tine pe care sa le prezinti intr-o maniera captivanta pentru eventualii cititori care sa exclame in final, vai, ce simpatic, ce de amanunte interesante am aflat astazi despre tine, simt ca te cunosc mai bine! Nu stiu, dar o sa va spun la sfarsit. Asadar:
1. Niciodata nu mi-am imaginat ca pot scrie un articol.
2. Niciodata nu am vrut sa-mi deschid blog, era ultimul lucru pe care mi-l doream in lumea asta. Am fost orecum fortata de imprejurari.
3. De cum am inceput sa scriu, m-am indragostit atat de tare de aceasta activitate incat am simtit ca sunt facuta pentru ea, ca traiesc pentru ea. Nici prin cap nu-mi trece sa-mi inchid vreodata blogul.
4. Nu imi plac (in mod deosebit) capsunile, dar ador tortul de capsuni.
5. In gimnaziu visam sa devin o fotbalista cunoscuta, la un club mare al Europei, gen AC Milan, dar am terminat prin a ma inscrie in clasa a 9-a la un club de tenis.
6. O simpatizam pe Stefi Graf, dar imi doream sa fiu ca Monica Seles.
7. Cand eram mai tanara detestam cafeaua si fotografia. Acum sunt prietenele mele cele mai bune.
8. La cea de-a doua apreciez cel mai mult starea transmisa: emotie, visare, incantare, uluire, admiratie, dorinta.
9. Nu suport alcoolul, organismul meu nu-l tolereaza. Ma simt imediat rau de la el, foarte rar devin mai vorbareata.
10. Primul stadion de fotbal pe care am fost vreodata a fost Giulestiul. Pe la 5 anisori. In scurt timp realizam ca prin vene imi curge sange ros-albastru.
11. Carnea mea preferata este cea de curcan.
12. Mancarea preferata este paella cu fructe de mare si pui.
13. Cand eram mica aveam prostul obicei de a-mi roade unghiile. De la 20 de ani am o manichiura impecabila, cu unghii relativ lungi.
14. Cel mai des port french, rar cand imi colorez unghiile (exclusiv in visiniu).
15. Iubesc fondurile de ten, noaptea visez ca fac recenzii pe blog la ele.
16. In ultimul timp imi petrec ore intregi cautand pe net obiective mai bune pentru DSLR-ul meu.
17. Mai ma uit dupa filtre, parasolare, gentute, trepiede, acumulator de rezerva, carduri de memorie, stick-uri, fac rapid niste calcule si sfarsesc prin a nu cumpara nimic.
18. Fac toate lucrurile pe ultima suta de metri. Abia atunci parca am spor.
19. Nu sunt nostalgica dupa anii copilariei.
20. Nu mi-as fi dorit sa traiesc in alta epoca.
21. In acest moment mi-ar placea sa fiu intr-o barcuta pe un canal romantic din Bruges sa surprind apusul de soare.
22. Cel mai mare regret al meu este legat de un asfintit. Am prins asta toamna, intr-un oras croat, cel mai spectaculos apus de soare ever, dar nu l-am imortalizat.
23. Am oroare de spitale si cimitire.
24. Sunt hipersensibila, iar cand cineva imi povesteste despre o persoana bolnava, mi se face rau sau chiar lesin.
25. Cred cu tarie in deviza: “intotdeauna e loc de mai bine”, dar viata se incapataneaza sa-mi arate ca… “intotdeauna se poate si mai rau”.
Hai ca n-a durut atat de tare. Cu celelalte 25 de lucruri o sa revin intr-un articol viitor. Acesta risca sa se lungeasca nepermis de mult.
Voi cum stati cu provocarile? Le dati curs sau le ignorati? Acest articol nu este o leapsa. Provocari in acest context inseamna lucruri care in prima faza par dificile, par ca va depasesc. Lucruri pe care nu le-ati face in mod obisnuit… Dar vreti sa va dovediti voua insiva ca puteti orice!
N-am nimic cu genul ăsta de dezvăluiri despre sine, ba pot fi chiar interesante.
Ceea ce mă nedumereşte este numărul. De ce 50, fiindcă e un număr rotund?
Şi mai rotund e 100. Cel mai rotund e zero. De ce nu 57, sau 32? 1001 e mai aparte.
Cred că m-aş căzni să emit 50 de chestii despre mine,
chiar dacă înţeleg că nu trebuie să fie definitorii.
Mi se se pare artificial şi superficial.
Este oarecum superficial, dar asa a sunat provocarea, si cum ziceam, nu am putut sa nu-i dau curs. :devil: Oricum, in felul acesta, toti cititorii mai noi pe blog au sansa de a afla mai multe lucruri despre mine. Lucruri adevarate. :happy: Deci nimic artificial.
Habar nu am de ce tocmai 50. Am vrut sa respect intocmai regula. Cred ca am putea gasi 1000 de chestii care sa ne caracterizeze. Putem vorbi la infinit despre noi.
Daca nu v-a placut, nu voi mai pune partea a doua. Depinde doar de voi. :biggrin:
Seara buna, Nice!
Mie nu mi-a placut niciuna. M-am indragostit putin mai tarziu…de Hingis 
Oare cati dintre cei care citesc blogul le-au vazut jucand pe Graf, Seles? Sau,na, hai sa zicem de Spirlea?
Hmm…sunt prea lenes si comod, insa am momente cand dau curs provocarilor :biggrin: Nu vad de ce sa spun altora ceva despre mine; aș gasi insa destule sa spun, cu toata banalitaea mea :biggrin:
Buna, Marin, din nou! Help, ce post de televiziune transmite meciul Stelei? Nu-l gasesc pe nicaieri! :dizzy: :ermm: :cwy:
Monica abia acum arata decent. :tongue:
Eu le-am prins, sunt veterana. :biggrin: :tongue: Preferata ta (elvetianca parca) era draguta. :biggrin: Cele doua pe care le admiram eu…nu prea. Stefi avea nasul prea mare.
Pai ai putea prelua si tu provocarea la tine pe blog. One day. :w00t:
Si eu sunt comoda din fire, insa cand vine vorba de provocari…las totul si trec la atac. :devil:
Antena 1 si dolce sport.
Oooo, era, era…draguta foc :biggrin: Nu stiu cum arata acum Seles. Mda, as putea, ma gandesc la asta
La mine conteaza cat de draguta e provocarea :devil:
Of, merci mult, Marin, intrasem in panica, tocmai terminsem articolul si doream sa ma uit neaparat la meci. De ce spun astia ca Petrolul are sanse sa bata? :cwy: :angry: Ce comentatori enervanti! :sick:
:devil: Da, da, da. Ai pus punctul pe i. Cam de asta tine. De cat de mult ne place respectiva…provocare. :w00t:
O da, adevar sau provocare…am jucat jocul de cateva ori in tinerete. Era foarte amuzant, dar doar cand provocarile le primeau altii
.
Nici mie nu-mi plac in mod deosebit capsunile :biggrin: ! Dar ador prajiturile cu capsuni in special tartele. Si cred ca ne mai asemenam si la punctele 23 si 24 :pouty:
In general imi plac provocarile si le dau curs, dar e un pic discutabil, depinde de situatie.
Larisa, eu chiar nu stiu prea bine in ce consta jocul asta. Mai degraba imi placea…flori fete si baieti(mai ales ultimii :devil: ) :biggrin: :ninja: :silly:
Oh, da, tartele sunt si preferatele mele. Cam cu orice. :wub:
Imi pare rau, e chiar neplacut, eu as da orice sa fiu mai puternica, mai tare. Dar oricat mi-as propune, nu reusesc. E o mare, mare problema. Nu stiu cum sa scap de sensibilitatea asta… :ermm:
Da, depinde de situatie. Nici eu nu dau curs chiar oricarei provocari. :dizzy:
Tu ce crezi? Am un talent sa complic lucrurile… :biggrin:
Firar! :blush:
Pato iar se gandeste la dragoste. :biggrin: Se vede ca e …in love. Ceva normal pentru varsta lui. :w00t: :silly: :blush: :angel:
Pato, in dragoste lucrurile nu sunt niciodata simple. Ma rog, la mine nu au fost, poate tu sa ai mai mult noroc. :dizzy:
poate
dar nu azi !
:cwy: Pai normal, a facut egal Steaua, nu am avut deloc noroc. Auzi, cine a mai pomenit sa-ti dai autogol? :cwy: :sick:
ar fi ultima mea problema :)) :unsure:
Pentru mine e prima la ora asta. Speram sa-i batem! Dar vad ca tu esti catranit rau… :cwy: Fruntea sus, Pato, vor veni si vremuri mai bune.
le astept de ani de zile, m-am cam saturat :-p
Pato, dar esti atat de tanar! :cheerful: Te rog eu sa ramai optimist! Iar acum vorbesc din experienta. :cwy:
Eu nu le mai onorez! Sorry! Dar uneori sunt întrebari atat de “intime” încat le ignor! :shocked:
Cred ca am libertatea în a alege, nu? :)) :w00t:
Seara faina draga mea :kissing:
Nu era o leapsa, Minnie. Am gasit eu un articol si am vrut sa vad daca pot scoate la repezeala 50 de lucruri despre mine. M-am gandit ca poate doriti sa ma cunoasteti mai bine…
Nici nu se pune problema, nu trebuie s-o preluati, poate doar sa vedeti daca va regasiti printre preferintele mele.
Merci asemenea, Minnie. :happy: :heart:
Buna seara :silly:
Ultima oara cand am participat (fara chef) la asa ceva a fost acum vreo 2 ani, la un “Rebellion”
Imi pare a fi o chestie copilareasca, careia i se potriveste “Isn’t that cute? But it’s wrong! Wrong!!! Still wrong!!!” din “Two Stupid Dogs”
Treaba e ca cei mai multi oameni nu suporta de fapt… adevarul, lucru cerut de unele… provocari :ninja: .
Deci… nu.
Buna, Sky. :happy: Aha, deci despre asta era vorba in jocul acela. Sa stii ca ma cam gandeam eu ca despre asta trebuie sa fie, fata care “imi furase” iubitul propusese sa jucam pentru ca banuia ca mai am sentimente pentru respectivul si vroia sa fie sigura ca asa e. Nu stiam cum sa ma intrebe asa ca a gasit solutia asta originala. Dar prietena ei, cealalta fata din trio-ul vesel, nu a fost de acord cu propunerea asa ca am lasat-o balta. Poate a fost mai bine asa. Desi uneori adevarul, chiar daca doare, e de preferat minciunii si incertitudinii. Mai ales in dragoste, in relatii trebuie sa stii exact cum stai. Cu toate ca uneori, mai ales in tinerete(dar nu e o regula) setimentele pot fi destul de confuze… Unii pot iubi doua persoane in acelasi timp. Pot rani doua persoane in acelasi timp.
Acum ce sa zic. Faptul ca tu refuzi sa cedezi imi pare o dovada de maturitate. Eu mai am mult pana acolo. Recunosc.
:blush: :silly:
:blink:
. Imi place sa cred c-am invatat din ele.
… in tinerete poti face o gramada de prostii – eu unul am facut
Cat despre maturitate… sunt momente cand o las putin deoparte. Uneori prinde bine. Alteori cunosti mai bine oamenii prin felul in care reactioneaza… si tot asa :whistle:
Somn usor
Si eu am facut multe tampenii. Mi-e rusine cu ele, dar mi le asum. Din greseli invata omul. Macar sa invete…
Nu intotdeauna modul in care reactionam la un moment dat, in anumite circumstante, e relevant pentru caracterul nostru. Putem fi sub impulsul nervilor de ex. Zic.
Noapte buna, Sky. :happy:
Depinde acum… daca vorbesti de reactiile la modul general, sau doar despre cele vis-a-vis de copilarii (eu la cele din urma ma refeream) :silly:
Uneori imi place sa ma prind in joc, o fac pe prostul, copilarii, mi-mi-mi, mu-mu-mu… si printre picaturi vad niste chestii la oameni.
Interesant ce spui tu, o metoda de studiu a celui de langa tine… :biggrin:
Eu mă jucam destul de des acest joc în copilărie. Mereu, într-o primă fază, alegeam doar „adevăr”, pentru a putea observa întâi cam care e direcția provocărilor (uneori deveneau foarte stupide în lanț). Îmi place să testez terenul, ce să zic :tongue: Iar de adevăr nu mi-a fost teamă niciodată. Când am mai crescut, jocul și-a pierdut farmecul – din cauza faptului că mi-am dat seama tot mai mult cum de fapt adevărul nu e chiar adevăr, oamenii omit sau mint oricum, iar provocările mai mereu aveau o tentă amoroasă, chestie care sincer mi se părea la un moment dat plictisitoare și lipsită de imaginație, până la urmă.
Pentru a da curs provocărilor, în primul rând (și aici e partea tricky) trebuie să le consider eu a fi provocări, să atingă un punct sensibil, de interes pentru mine, să fie ceva ce mă motivează să fac lucrul respectiv. De-asta mi se pare amuzant când mi se adresează cineva cu „Te provoc să…” – foarte rar cuvintele astea au vreun impact asupra mea, căci nu-i nici o provocare să faci ceva de deja știi că poți să faci sau ceva ce efectiv nu te interesează. Doar de dragul provocării, foarte rar fac lucruri
Trebuie să am o curiozitate reală în spate.
Mă bucur că ai împărtășit lucrurile astea cu noi, sunt multe pe care nu le știam despre tine – am mai adăugat bucățele de puzzle la ideea de Nice :tongue: Eu empatizez cu 18 și 20 :happy:
Iulia, pana la urma, daca le facem cu 3 zile sau cu 3 ore inainte, dar rezultatul e acelasi, mai conteaza? Suntem eficiente si asta e meritul nostru! :biggrin:
Iti multumesc ca m-ai lamurit cum sta treaba cu jocul asta. Hm, chiar nu era genul meu sa intru in detalii amoroase cu cei dintr-un grup. Pe astea le tin pentru mine, pentr prietenii foarte aproapiati (rar). Acum stiu de ce nu l-am jucat. :silly:
N-am jucat niciodata “Adevar sau provocare”… Nici n-am stiut de el
Pana azi :wink: Desi expresia asta am mai auzit-o dar nu stiam de unde vine.
Parca am fi surori.
Nici Flori, fete…n-am jucat niciodata. De asta am mai auzit fiindca am asistat la unul candva.
Cateva dintre “secrete”…sa le zic asa, se potrivesc si la mine. Mai ales 18
Nu-mi plac provocarile de genul leapsa. Poate altele, in care sa-mi demonstrez talentul, cunostintele.
Mai raspund la cate una gen leapsa…dar doar fiindca doresc eu si vreau sa fac altceva decat s-a facut pe tema respectiva. Am deja niste restante la niste lepse. Cred ca oamenii si-au luat adio de la ele. Eu, pana sa pui intrebarea asta, uitasem complet de ele
Noapte buna, Nice!
Elly, eu nu am perceput-o ca o leapsa. Nu de aceea am facut-o ci pentru ca mi s-a parut initial ceva foarte dificil. De unde sa gasesc 50 de lucruri intime, amuzante, incitante, demne de a fi puse pe blog despre mine? Oare pot? Asa am pus problema? Oare eu ma descurc? Este foarte dificil! Nu as face niciodata asta! Tocmai de aceea am si dat curs provocarii. Pentru ca nu era de mine in general. Pentru ca nu fac lepse in general. Am vrut sa vad daca reusesc sa scot ceva.
Ce sa zic…persoana la care am vazut asta avusese un succes fulminant cu articolul acesta. Le-a explicat oamenilor ca vrea ca acestia sa o cunoasca mai bine. Nimeni nu a condamnat-o ca ar fi superficial, dimpotriva, toti au intrat in hora. Si au jucat alaturi de ea. :biggrin:
Cand am zis de provocari, m-am gandit daca voua va e teama de anumite lucruri care par grele. Care par (la prima vedere) ca va depasesc. Nici prin cap nu mi-a trecut sa va pasez asta ca o leapsa.
Pur si simplu am crezut de cuviinta ca oamenii trebuie sa ma cunoasca mai bine. Mai ales cei noi pe blog. Sunt cativa. :biggrin: :tongue:
Noapte buna, Elly. :cheerful:
Stiu ca nu-i leapsa. Am inteles care a fost ideea. Nici n-am luat-o asa nicio clipa.
Dar eu vorbeam despre provocari in blogosfera. Altele decat lepsele eu n-am intalnit inca. Si despre ele am si vorbit. Ai intrebat despre provocari daca le dam curs sau nu. Am raspuns si eu despre ce provocari am intalnit daca altele n-am avut. Asta era
Ah, acum am inteles, eu ma refeream la provocarile intalnite in viata de zi cu zi, nu la cele virtuale, blogosferice. Dar tu ai dreptate, in blogosfera ele sunt cele mai mari provocari, lepsele. Ar mai putea fi concursurile, advertorialele, genul de articole pe care le scrii tu in cadrul povestii parfumate.
Chiar ma gandeam sa ma apuc de advertoriale. Sa le iau ca niste provocari sa vad cum ma descurc. Poate la proxima oferta, ca acum au fugit toti speriati de preturile cerute de mine.
La advertoriale…cam risti sa-ti pierzi cititorii. Eu rar scriu la cate un concurs sau cate o campanie umanitara…dar advertoriale inca nu… Nu stiu daca pot. Fiidca daca nu sunt convinsa de ceva nu pot sa scriu.
Advertorialele le gasesc pe (prea) multe bloguri si sincer…nu-mi plac.
Elly, eu nu am deloc cititori. Doar bloggeri care ma mai viziteaza din timp in timp. Dar cititori fara blog, care sa vina aici de placere, nu. Iar bloggerii nu stiu daca realmente imi apreciaza scriitura. Chiar nu stiu. Oricum vin din ce in ce mai rar si ei. Asta imi spune clar ca e timpul s-o cam termin cu bloggingul. Ca doar nu scriu pentru mine, scriu ca sa discut cu oamenii, asta era ideea blogului meu. Daca ei nu vor sa discute cu mine, care mai e rostul blogului?
Evident ca nu o sa incerc advertorialele. :happy:
Imi placea mult jocul acesta. Dar parca tot mai mult ma jucam flori , fete si baieti. Nu stiu, nu-mi prea placea sa-l joc pentru ca unii nu dadeau curs provocarilor date, asa ca.. nu prea avea vreun scop acel joc;) Dar era ok atata timp cat eu le dadeam curs, faceam lumea sa rada. Nu stiu imi place ideea de a scrie 50 de nimicuri despre mine, poate am sa incerc. Pupici!
Exact, Aniela, unii se codesc sa dea curc provocarilor, altii, mai indrazneti, nici nu stau pe ganduri.
Astfel, te-as cunoaste mai bine. E o cale excelenta. :biggrin:
Le-as citi cu mare placere.
Pai daca le-ai citi cu placere, zilele astea iti indeplinesc dorinta:D
:biggrin: Ce dragut! Iata ca mai sunt si oameni care dau curs provocarilor. :happy:
Nu am jucam acest joc, habar nu am care ii erau regulile. Dar am avut grija intr-o perioada sa raspund lepselor primite si asa am povestit o multime de chestii despre mine. Bine-nteles, nimic important… :))
Despre tine stiam, simtisem ca esti foarte sensibila, dar nu mi-am imaginat ca ai putea chiar sa lesini in anumite situatii.
Ori de cate ori cineva imi povesteste despre o anumita boala sau despre o persoana bolnava, mai in detaliu, am o senzatie de sfarsire. Mi se face rau si uneori lesin. E un topic la care sensibilitatea mea e exacerbata. :cwy:
Da, stiu ca te-ai descris de multe ori, astfel, pe blogul tau. E o cale sigura pentru ca cititorii sa te cunoasca mai bine.
Hm… Provocari
Sa zicem ca daca cineva imi spune ca nu pot face un anumit lucru, exact asta fac in momentul urmator. Sunt foarte competitiv si nu prea imi place sa fie altul mai bun decat mine, decat atunci cand vreau eu sa fie. Asa ca indeplinesc provocarile, dar asta doar cand sunt sigur ca nu ma va afecta pe mine sau pe ceilalti. Daca da, gasesc o scuza sau reinterpretez provocarea, astfel ocolind-o. Adevar si provocare joc mereu in clasa, cand ne plictisim cu totii, deci imi place jocul, este distractiv, atata timp cat si provocarile sunt “normale”.
:happy: :biggrin: :whistle: :silly:
Nice, simt ca te cunosc mai bine! Glumesc
:biggrin: In primele randuri ale commentului parca ma descriai pe mine. Ce bine semanam la acest capitol. Iata ca si eu am aflat azi ceva despre tine.
:tongue:
Inseamna ca e super misto la scoala la tine. Noi nu jucam niciodata nimic. Sa tot mergi la scoala in conditiile astea, acum inteles eu de ce elevii nu mai vor sa stea acasa si ajung la scoala pana si sambata.
Da, nu mai putem de nerabdare :angel: . Si atunci cand suntem intrerupti in mijlocul jocului de vreun profesor suntem cei mai “happy” :whistle: Ar fi frumos sa ne trimita si duminica la scoala sa nu cumva sa pierdem timpul aiurea acasa. Nu… ne jucam cand nu avem ce face, dar nu inseamna ca e misto scoala, ba din potriva… dar asta e alt subiect :wink:
Alex, hai sa vedem si partea plina a paharului, mai ai foarte putin acolo. In curand o sa scapi de scoala! :w00t:
Pentru mine “putin” inseamna o eternitate
De cand s-a terminat cealalta vacanta am fost ocupat mai tot timpul… Profesorii au profitat si au exagerat cu temele si lectiile de invatat. Nu pot sa spun ca astept vacanta pentru ca imediat dupa, dau tezele. Uff, abia astept sa scap de perioada asta nasoala. :pouty: :pinch: :ermm: :dizzy:
Imi pare rau ca simti asa despre scoala. Din pacate toti trebuie sa trecem sau am trecut prin asta. Si ca sa vezi ca te inteleg, ziua cand am terminat liceul a fost cea mai fericita din viata mea. Si nu exagerez. :biggrin: :happy: :devil: :angel: :blush:
:biggrin:
Imi imaginez :whistle: :happy: :silly:
:biggrin: Ma bucur. :devil:
Eu trebuie sa am o motivatie buna ca sa fac orice. Ma auto-provoc singura ca sa zic asa, doar atunci cand vreau sa imi demonstrez ca pot face ceva prin multa vointa. Dar la provocarile altora nu prea raspund.
Exact, era vorba de acele situatii cand dorim sa ne demonstram noua insine ca putem face ceva. Ai extras foarte bine esentialul articolului.
Daca este vorba de ceva important, in care chiar cred, da, dau curs provocarii. Insa nu o iau ca pe o provocare, o iau ca pe munca. Ceva de muncit.
Mi s-a parut interesant articolul, cred ca am mai aflat cateva lucruri despre tine. :)
Aha, deci in alte conditii nu. Interesant, eu dau curs celor mai multe provocari. Dar mai mult in joaca, cand e vorba de muncit nu prea mai imi convine. Sa zicem ca nu sunt chiar cea mai muncitoare persoana de pe planeta.
:tongue: :blush:
Da, asta era ideea, sa ma cunoasteti mai bine. Si poate va regasiti in preferintele mele… :whistle:
Chiar daca nu e o leapsa eu am de gand sa o preiau :)))
Uite cine stie sa raspunda la provocari! :biggrin: :happy: :tongue: :silly:
ps: ne asemenam mult, mai putin faza cu cafeaua si fotbalul!
:devil: Alice, la varsta ta nici nu vroiam sa aud de cafeluta. :w00t: :tongue: :silly:
Cred ca si eu as avea aceeasi reticenta ca tine la inceput: de ce sa scriu 50 de lucruri personale si mai ales cum sa aleg sa le scriu?
Eu te felicit pentru frumusetea si echilibrul cu care ai scris despre tine.
In ceea ce ma priveste, sunt avida dupa adevar (mai bine zis dupa sinceritate) si doar putinor provocari le dau curs. Sunt provocari de ordin profesional.
Multumesc ca ai inteles esenta articolului, Iulia. Cand am vazut articolul pe acel blog mi-am spus ca asa ceva nu voi face la mine niciodata. In momentul urmator am privit totul din alta perspectiva. :biggrin: :devil:
Tu semeni putin cu Mihaela aici. Amandoua sunteti devotate muncii. :cheerful:
am jucat in facultate acest joc, ne distram si noi din cand in cand, asa i-am marturisit unui coleg ca il plac, nu ca ar fi schimbat jocul situatia cu ceva dar a fost funny ca l-am surprins :P
unele lucruri despre tine le stiam altele ma bucur ca le-am aflat :)
imi plac provocarile desi nu dau curs intotdeauna dar asa din cand in cand parca ma mobilizeaza :)
Exact, Lilly, ai surprins un lucru important. Ne ma mobilizam si noi astfel, mai iesim din starea de letargie, incercam ceva nou care poate avea succes…sau nu. Testam, experimentam. :biggrin:
Tare faza cu colegul, misto era sa fi zis ca te place si el… :silly: :tongue: :tongue:
A trecut ceva timp de cand nu am mai trecut pe aici .. :( Mi-ar fi placut sa pui toate cele 50 de lucruri, oricum super astept urmatorul articol.
Eu deobicei raspund la provocari, dar de cele mai multe ori le analizez inainte, nu accept chiar orice si de orice natura :)
Avem in comun 9 lucruri, sunt curips daca vor mai aparea si in celelalte 25.
Ma bucur mult ca tie ti-a placut, Lucian. Nu va mai fi niciodata asa ceva pentru ca celorlalti nu le-a placut, e clar ca nu sunt interesati sa afle lucruri despre mine. Cineva m-a acuzat de superficialitate…
Poate ca nu trebuia sa raspund acestei provocari. Regret enorm. Nu stiu ce ar vrea cititorii mei sa gaseasca pe blog…
Acum sti ca nu poti intotdeauna multumii pe oricine …
Desigur, dar nici mie nu imi plac multe postari din blogosfera si totusi nu le ocolesc. :wink:
Adevar sau provocare, nu l-am jucat, chiar m-am ferit de el si de posibilele situatii penibile. :)
Paella inca nu am mancat, dar cred ca ar intra lejer la mancarurile preferate.
Mihaela, eu nu consider ca acest articol este penibil. Daca oamenii nu l-au apreciat e strict problema lor. Eu am incercat sa vad daca pot face si ceva ce mi se pare dificil, ce nu ma caracterizeaza in general. Si cred ca am reusit cat de cat.
Nici eu nu-l consider Doamne fere’, vorbeam doar despre joc si ce ma tine departe sa nu intru in hora. :ermm:
Stiu, dar unii bloggeri(zic in general) considera tipul asta de articole(care aduc a leapsa) penibile, superficiale. :ermm:
Sincer n-am idee. Cred ca pot sa fiu si de o parte si de cealalta… Pentru unii am imaginea unui om care a riscat ceva. Pentru sine, cred ca sunt un melc care n-o sa-si paraseasca niciodata casa, desi s-a plictisit de ea. Dar ravneste si viseaza ca un idiot.
Deci cam asa.
:biggrin: Bine te-ai mai caracterizat. Chiar fac parte din categoria celor care considera ca ai riscat ceva in viata. Si am dreptate! :cheerful: Acum conteaza sa risti in continuare. :biggrin:
Eh, mai am sa-mi risc sanatatea mintala
si nu m-ar deranja daca mi-ar garanta un oarecare “adevar”.
Draga Silvia, toti suntem un pic luati. :biggrin: Vorba unui articol by Dragos FRD.
Garantii? In viata asta? Singura garantie e moartea. :cwy:
Ah, nu! Singura garantie nu e moartea, ci schimbarea! Si tot schimbarea e… singurul lucru statornic.
Corect! :wink:
Orice provocare ar fi eu ma iau la tranta cu ele. Nu imi e frica sa experimentez lucruri, am incredere maxima in mine :)
That’s the spirit! :biggrin:
Eu sunt genul care mai mult îmi place ca ceva să pornească de la mine, nu să mă provoace cineva :P
Pai si daca totusi te provoaca? Cum reactionezi? Iti vezi de treaba ta sau dai curs provocarii? :biggrin: :dizzy:
Imi place sa descopar ca anumite raspunsuri sunt chiar pe gustul meu, avem cateva lucruri in comun.
:cheerful:
Poti sa-mi dai un exemplu? M-ai facut curioasa. :biggrin: :dizzy:
Nu am incercat niciodata carne de curcan… Stau la curte, am avut ocazia, dar mi-a fost mila de ei si n-am putut manca :D
Imi place sa imi colorez unghiile, nu folosesc niciodata fond de ten, nu beau cafea, nu urmaresc meciuri de tenis, mi-ar fi placut sa traiesc intr-o alta epoca… suntem diferite in foarte multe privinte, dar totusi imi place sa revin aici si sa stau minute in sir, citind articolele tale si zeeeecile de comentarii :))
Loryloo, sunt sigura ca avem multe in comun. Uite, de ex pasiunea pentru fotografie. :wub: Probabil ca daca ar mai fi urmat si restul de 25 de lucruri ai fi descoperit mai multe asemanari. :biggrin:
Nu stiam ca citesti si comentariile de pe blog. :blush: Si eu obisnuitesc ca fac asta pe unde merg sa comentez. :happy: :devil:
Citesc intotdeauna si comentariile… Spre exemplu, n-as vrea sa ma trezesc intreband un lucru pe care l-a scris cineva inaintea mea si nici n-as vrea sa pun autorul blogului in postura de a se repeta pentru fiecare intarziat. In plus, aflu multe, mai ales ca pe baza articolelor tale, se discuta intotdeauna intens :)
Pentru mine sunt foarte importante parerile voastre pertinente ce vin ca raspuns la problemele ridicate de mine. :happy: :cheerful: Oricum ele sunt o completare(mai de calitate)a articolului meu.
Foarte interesante dezvaluirile. Nu stiu daca as reusi sa gasesc 50 de lucruri relativ interesante pentru cititori.
Nici eu nu credeam, Eva. Si iata ca am reusit! Sau cel putin asa zic eu… Si tu. :silly: :tongue: :biggrin: :happy:
n-am o parere prea clara despre ele, de cele mai multe ori cred ca dezvalui suficient despre mine in articole, simt nevoia sa pastrez unele lucruri pt mine. e adevarat insa ca la unele provocari nu pot rezista si trec la dezvaluiri :biggrin:
:devil: Cam asa sunt si eu. :w00t:
Pot să iau și eu joculețul ăsta sub formă de leapșă? :happy: Îmi place muuult :wub:
Cu mare drag, mai intrebi, abia astept sa citesc rezultatul! :biggrin: :happy: