Inceput de infarct

139 de comentarii la “Inceput de infarct”

1. Imi pare rau, sincer ca ai avut asa inceput de an
   Pentru partea cu sanatatea e posibil sa fie doar o anemie sau niste stari influentate de vreme dar nu strica sa-ti faci niste analize
   Sanatate!

   1. Si eu m-am gandit initial ca ar putea sa fie de la vreme, doar ca ametelile au aparut prima data cand eram in casa… Am citit si pe forumuri, multe persoane intampina asemenea probleme, si-au facut analize, dar nu au descoperit nimic. Mi-am facut si eu recent si tot la fel. Probabil ca trebuie unele ceva mai amanuntite… Ma gandesc ca pot fi caderi de calciu sau probleme de tensiunea. Sau de ordin psihic, datorate unor suparari recente.
      Multumesc.

      1. Sunt maestra la simptome ciudate. Ameteli si altele care mai de care mai suparatoare si insuportabile. Nu le am mereu insa e suficient din cand in cand cat sa stau si in restul zilelor cu frica in san. Dupa 2 ani jumate de simptome periodice si vizite la doctori am realizat ca tine de psihic. Doctorul a propus tratament medicamentos. Eu am refuzat sa-l iau dupa primele pastile de la care mi-a fost mai rau. Asa ca incerc sa ma incarc cu multa buna dispozitie si auto sugestie. Sa vedem cum merge… Sunt inca abia la inceputul acestei autoeducari. Multa sanatate si numai bine! Iar de restul … ce sa spun… ca sa vina vremuri bune…trebuie sa fie mai intai vremuri grele. Nu stiu de ce tre sa suferim pentru ca mai apoi sa fim fericiti insa se pare ca asa functioneaza. Cel putin asa a fost pentru mine si pentru multi apropiati ai mei.

         1. Mihaela, nici nu stiu ce sa zic, pe de o parte ma bucur ca ma intelegi, pe de alta nu e normal deloc sa tina de doi ani!!! Si eu am crezut initial ca sunt bolnava inchipuita. Adica asa speram mai bine zis. Ca mi se pare…ca prea nu se mai oprea senzatia aia aiurea, ca si cand eram pe alta planeta(cu capul in nori la propriu). Daca zici tu ca se trateaza cu buna dispozitie… Uneori e imposibil s-o avem. :dizzy:
            Da, da, si pentru mine functioneaza la fel, multa suferinta, sacrificii enorme pentru o clipa de fercire. Uneori iluzorie. Sa ma vezi asta vara cand am obtinut jobul asta. Topaiam de fericite. Si acum…iata articol! :angry:

            1. Da, nu e normal sa tina asa mult. Insa ma bucur de faptul ca starile sunt din ce in ce mai rare. Si da, uneori e imposibil sa avem buna dispozitie insa am auzit de curand de niste evenimente care m-au dat peste cap si m-au determinat sa fac sa fie buna dispozitie oricat de mica ar fi ea. Trei tineri cu varste intre 25 – 30 de ani au murit de infarct (persoane relativ cunoscute, nu vazute la stiri), tineri foarte stresati. Si am stat si m-am intrebat…oare chiar merita sa mi se opreasca inima pentru un job sau pentru niste stresuri care n-au nicio importanta? Am avut un fel de revelatie. Anyway….n-am mai avut demult …starile…deci pot sa ma consider o fericita…pana la proba contrarie :)

               1. Ce coincidenta, tocmai eram la tine pe blog. :))
                  Hm, daca pui problema asa, nu pot decat sa-ti dau dreptate. Insa unii dintre noi cred ca asa suntem construiti, nu stiu daca se mai poate schimba ceva, cand mi se face o nedreptate, nu pot ramane indiferenta si relaxata. In general nu ma consum pentru orice prostie de la serviciu, dar cand sunt chestiuni grave, atunci da, ma supar destul de rau.

                  1. :) Asta cu construitul o inteleg…. Si eu sunt asa construita si sufar si sa nu ma pot detasa si relaxa… Trebuie sa ma accept asa pe o parte si pe de alta sa incerc sa nu imi las sanatatea fizica afectata prea tare de sensibilitate. Multa sanatate, Nice, fara ea nu suntem in stare de nimic (si am vazut asta pe pielea mea mai ales acum un an jumate cand am zacut efectiv in casa vreo 3 saptamani si cand nu eram in casa eram la spital).

                     1. Asta cu sensibilitatea e boala grea si vad ca afecteaza multe persoane din jurul meu. Intentionez sa scriu un articol despre problemele cauzate de ea. :dizzy:
                        Multumesc asemenea, Mihaela.

2. pana acum totul merge ca uns pentru mine, am fost ieri in Bucuresti si am pregatit niste suprize pentru cititorii blogului! :D
   Cu facultatea momentan stau bine, mai am 4 examene.
   In dragoste bate vantul, dar cine stie…

   Astept niste bani, ar fi trebuit sa soseasca pana acum insa observ ca neseriozitatea e ceva la ordinea zilei prin tara noastra.
   Totul sper sa ramana pe o linie ascendenta!

   1. Pato, tu ai citit articolul? De curiozitate intreb, ca e cam lung si tot am impresia ca cititorii nu sunt obisnuiti cu textele mele interminabile si plictisitoare. :))
      Ma bucur ca o duci bine, ca toate iti merg din plin. :biggrin: Esti un tanar fericit! :tongue:

      1. Da, am citit in totalitate…imi pare rau ca ieri n-ai fost disponibila pentru un ceai. Am inteles ca nu-ti prea merge bine pe planurile pe care am raspuns si eu mai sus(daca nu citeam ziceam ca mi-e bine ms, dar asa am dezvoltat pe structura articolului tau chiar daca poate nu chiar in aceeasi ordine)

         1. Eu ma chinui de luni bune sa scriu articole ceva mai scurte. Mereu imi propun asta. Cum scrii tu de exemplu. Nici eu nu sunt mare fana a articolelor interminabile pe alte bloguri, iti marturisesc sincer. De cand ori ajung la sfarsit, imi dau seama ca iar am dat cu batul in balta. Mereu ma gandesc ca o sa-mi pierd cititorii care or sa plece plictisiti si satui de lamentarile mele pe alte bloguri unde gasesc articole scurte si la obiect. Si mai optimiste. :biggrin: De aceea cand am vazut ca nu ai facut nicio referire la el, am crezut ca nu l-ai mai citit. Si am profitat de ocazie sa te intreb sincer, daca ai chef de articole lungi. :tongue:
            Asta de azi se incadreaza la specia de articol-fluviu. :biggrin:

            1. Sunt doar la cateva persoane dispus sa citesc articole lungi la tine si Iulia in general, fiindca asta e stilul vostru. Mie mi-ar place sa scriu mai lung dar sa nu plictisesc omul, dar in general nu ma gandesc la dimensiuni ci la cat ma ajuta inspiratia… daca pot sa scriu 5000 de cuvinte intr-un articol le scriu! Dar niciodata iti spun, niciodata nu m-am gandit cand scriam la numarul de cuvinte, fiindca nu pot sa-i dictez inspiratie cantitati.

               1. Pato, nu am stiut niciodata, ce se considera cuvinte? Prepozitiile, conjunctiile sunt incluse de exemplu?
                  Eu vreau sa-mi formez un stil mai concis si nu reusesc. Ma cam intind la vorba si de aceea simt ca oamenii imi ocolesc blogul. :dizzy:

                  1. Bai deci voi femeiele…nu pot sa va inteleg!Ai zeci de comentarii la fiecare articole probabil sute daca nu mii de vizite pe zi…
                     N-am sa inteleg niciodata cum o femeie foarte frumoasa e complexata de felul in care arata, sau ca una care are probabil 90-60-90 si 1.77 considera ca e grasa :)) dar nu stiu daca are 60 kg

         2. :)) Pato, esti amuzant, dar eu vorbeam serios aici. :biggrin: Nu sunt asa multi cititori daca stai sa-i numeri. :ermm:

            1. atunci, toate comentariile de pe blogul tau sa apeleze la mine :D!!!

               1. :)) Deja mi-ai furat cativa comentatori, asa ca nu te mai plange. :silly: Ieri erau pe la mine, azi comenteaza de zor la tine. :biggrin: Vezi dara…

                  1. Mai multe domnisoare sa apeleze la mine :))

                     1. Aha, deci asta era! :cheerful: Nu vrei orice fel de comentatori. Doar alesi pe spranceana. :silly:

                     2. Uite si la articolul asta mai ai putin si aduni peste 100 de comentarii, iar eu nu stiui daca am 10 articole din peste 1000 cu aceeasi performanta :).
                        Cat despre comunitate, normal ca alesi pe spranceana… in privinta domnisoarelor era doar o gluma, dar fireste ca nu m-ar deranja deloc!

                     3. Am vazut ca au inceput sa tot apara si comentatori noi la tine. Si noi. Super, e o perioada propice bloggingului, multi oameni la caldurica pe bloguri, in online. :))

                     4. observ si eu un nou val de bloggeri

3. imi pare tare rau sa aud ca e furtuna in viata ta :( se pare ca o problema nu vine niciodata singura, atrage si altele :(
   eu te incurajez si iti spun ca orice sut in fund e un pas in fata, pana la urma o sa se aseze lucrurile, o sa se produca schimbari favorabile si o sa apara soare si pe strada ta :)
   legat de sanatate – un set de analize ar deslusi misterul dar daca in viata ta e atata stress acesta cu siguranta se rasfrange asupra sanatatii, din pacate
   legat de dragoste nu stiu ce sa zic? decat ca mai bine acum decat mai tarziu, sigur o sa apara in viata ta persoana potrivita
   iti tin pumnii sa iei acel examen si iti doresc sa se rezolve toate intr-un sens pozitiv!
   ai grija de tine! trebuie si somn, odihna si o alimentatie bogata in vitamine si minerale!

   1. Merci mult de gandurile bune si de incurajari, Lilly. :heart: Da, cam asta vroiam sa spun in esenta, tu ai remarcat foarte bine, un necaz nu vine niciodata singur. Si asta duce la depresie sigura.
      Cum ii spuneam si lui Hapi, am citit si pe forumuri despre aceasta problema: ametelile. Ei bine, toti care discutau acolo isi facusera analizezele si la toti iesisera bine. Multi spuneau ca ar fi cauze psihice… S-ar putea sa fie si la mine la fel. Poate e un stres pe care eu nu-l constientizez, dar cum poate sa provoace acesta ameteli? :dizzy: Nu mi se pare logic… Inseamna ca e unul destul de profund…
      Examenul s-a terminat ieri, de fapt au fost 3 intr-o zi pentru care am munci o saptamana si am cheltuit o gramada de bani. Examene care nu au nicio importanta pentru cariera mea, au fost inventate de niste sefi pentru a ne face viata amara.
      Sa stii ca tocmai asta am facut, am trecut la o alimentatie mai light, bazata pe multe fructe si legume si multe branzeturi. O sa vorbesc despre ea intr-un articol viitor. :biggrin:

      1. organismul sufera la stress si cumva trebuie sa se razvrateasca, si eu mai patresc cand sunt obosita sa se invarta lumea cu mine, sa ametesc pentru cateva momente si atunci incerc sa iau magneziu ca asta ma ajuta
         noi suntem aici si te ajutam sa treci si peste asta, in schimb esti o persoana ambitioasa si nu te lasi tu asa usor calcata in picioare :)
         o sa incercam sa-ti alungam depresia, sa te ajutam sa gandesti pozitiv :)

         1. Aha, deci tu iei magneziu, ia sa ma interesez si eu de niste alimente sau legume care il contin…
            Sa stii Lilly ca sprijinul vostru este foarte important. :kissing: Uneori ajungem la capatul puterilor… Pur si simplu problemele ne coplesesc, nu reusim sa le facem fata.
            Merci mult, sper ca maine sa vad viata mai in roz. :unsure: :tongue:

      2. Nice, o stare accentuata de anxietate poate provoca ameteli si multe alte simptome somatice (de asta anxietatea e mai greu de diagnosticat decat depresia, caci simptomele de multe ori ii poarta pe oameni pe la medic, desi fizic nu ar fi vreo problema). Imi sunt familiare – de obicei stresul + anxietate scade magneziul, printre altele, deci Lilly procedeaza corect in astfel de situatii.
         Din cate ai zis, cel putin in ceea ce priveste jobul, ar exista factori care sa iti declanseze o stare de anxietate mai puternica. Daca te vei simti mai bine dupa ce trece zapaceala cu examenul, inseamna ca asta a fost. Daca nu… ar trebui sa apelezi totusi la medic :)

         1. Iulia, a trecut examenul, de ieri sunt iar libera ca pasarea cerului. Insa in clipa cand s-au declansat cu o violenta iesita din comun, pe 12 ianuarie, eu chiar nu aveam motive de anxietate. Dimpotriva… De aceea tind sa cred ca era de la radiatiile smartphonului. De aseara am dormit cu el mai departe de corp si inchis si ma simt excelent. Nici urma de ameteli. Sper sa nu fie autosugestia…

            1. Autosugestie sau nu, important e ca te simti mai bineee!! :happy: Oricum, trebuie vazut pe termen lung cum te simti, poate chiar or fi radiatiile respective de vina. Interesant :)

4. Sincer nu-mi amintesc sa fi avut zile mai rele in a mea existenta. Si-asa destul de trista.
   Pentru mine 2013 a inceput urat. Probleme cu parintii, probleme de sanatate (am zacut o saptamana si mai bine- tot nu-s complet refacuta), probleme in cuplu (sa zicem ca am trecut printr-un fel de despartire… lucrurile inca stau sub presiune, viitorul e mai incert decat era odata), social am fost prinsa in mijlocul unui conflict stupid cu care n-am avut nici o legatura. Asta mi-a smuls 3 zile de nemancat. Nu credeam ca e posibil vreodata ca din pricina supararii sa nu pot sa inghit decat cu greu niste cafea.
   Nu cred ca exagerez dar chiar data de 20 a fost cea mai rea din viata mea. Si n-am putut ori n-am vrut sa scriu. N-am putut sa vorbesc despre toate astea. Incerc sa-mi redobandesc echilibrul, sa aduc lucrurile la o stare cu care sunt familiarizata, sa pot scoate din piept o rasuflare curata.
   Imi pare rau ca anul a inceput prost pentru tine. Eu cred ca am suferit un atac de panica pentru ca la un moment dat nu puteam distinge ce-i real si ce-i inchipuit, fara sa pot depista sarcasmul ori ironia, fara sa stiu cand cineva glumeste cu mine ori vorbeste serios. De parca toti ar fi avut ceva impotriva mea. Si-am fost singura si n-am avut decat un sprijin, foarte de la distanta, dar tot a fost mai bun decat nimic… Asa ca inca o data imi pare rau ca anul asta se rasfrange cu duritate asupra noastra, inteleg foarte bine de ce-l asemeni cu un infarct. Eu fac pasi marunti. Sa mai trec de o zi si poate poate incepe sa fie mai bine…

   1. Silvia, eu am remacat absenta ta din online, dar nu ma gandeam ca treci prin asemenea probleme. Sincer, m-ai lasat masca, pare destul de grav, sa fii atat de suparat incat sa nu poti nici macar manca? Sa ai atac de panica? Wou, nici nu mai stiu ce sa zic, acum situatia mea pare un pic mai buna. Sper ca de maine viata amandurora sa intre pe un fagas normal, sa uitam cat mai repede tot ce a fost urat si trist. Apropos de 20 se spunea ca 21 ianuarie e cea mai deprimanta zi din an. Cam asa am resimtit-o si eu si nici tu nu ai fost departe.
      Multa sanatate si sper sa auzim doar vesti bune! >:D<
      PS
      Tot ce aduce cu 13 mie imi produce oroare. Sper din tot sufletul sa trecem cu bine de anul asta.

      1. :) Pentru mine 13 era numarul norocos. Sa vedem ce-aduce restul anului pana la urma. Multumesc, si eu iti doresc ca toate sa se aseze cu bine.

         1. Da? Era numarul norocos? Mai sa fie, daca si asta e noroc, ce inseamna sa ai ghinion atunci? Desi stii cum se spune, nimic nu e intamplator. Desi zau ca unele lucruri sunt anapoda rau de tot…

            1. Da, eu inca cred ca mai este :P. Eu stiu ca mult trebuie sa fie din “vina” mea. Am observat ca oamenilor le place sa foloseasca des cuvantul ghilimelat :)). Ia uite ca reinventez si limba romana. Eu obisnuiesc sa cred ca fiecare lucru pe care il faci te conduce catre o poarta. Si maine daca aleg alt traseu sa ajung la magazin si pe drumu ala ma calca o masina, e jumatate cel putin din cauza mea si restul din cauza aluia de m-a calcat. Si poate am expus-o stupid dar cam asta e pararea mea despre tot ceea ce se cheama viata. Si desi depresia sapa adanc nu pot sa nu cred ca mi-o datorez mie insami. Aici sigur ca e mult de dezbatut, sunt si forte exterioare desigur…si da, anapoda e inscris in orele unor zile. Traim si mai bune si mai rele.

5. Imi pare rau sa aud, Nice. Insa inteleg ca examenul de la munca l-ai trecut cu brio, corect? Iar pentru starile de rau, inainte de a face si alte analize, iti recomand muuult somn si eventual niste vitamine.
   Nici la mine, anul asta nu a inceput tocmai roz. Sunt fara job de 4 luni :-), iar in urma cu ceva vreme cel cu care am stat 12 ani a decis ca nu-s femeia langa care vrea sa-si petreaca restul vietii :-) iar la capitolul sanatate, o sa aflu mai multe luna viitoare, cand o sa-mi fac niste analize.

   1. Merci mult, Ella, da, l-am trecut cu brio, chestia era ca nu mi-a folosit la nimic, pur si simplu niste guvernanti au decis ei sa ne faca viata amara la inceput de an si au tabarat pe noi. Am cheltuit si multi bani fara sa am niciun beneficiu…cand cu banii aia puteam face altceva. Nu-ti poti imagina prin ce stres am trecut, de vineri nu am mai dormit noaptea, am abandonat de tot pana si blogul… Abia azi am adunat putin curaj si putere si am scris cateva randuri… Ma rog, nu pot sub nicio forma sa scriu putin, pe scurt asa pe placul cititorilor. Nu stiu ce am dar de fiecare data ma intind cu povestile. :silly:
      Mult somn(daca pot sa dorm) da, intentionez. :biggrin: Cu vitaminele deja am inceput un program, o sa scriu ceva in sensul asta in curand.
      Da, pai astia stiu ca suntem disperati si acceptam orice si de asta ne fac mizerii pe la job. Eu am un salariu infim si sefii mi-au zis ca bine ca-l am si pe ala! Ce tot protestez atat…
      Nu stiu ce sa zic, Ella, cum o dam nu e bine, cu job sau fara job, e raut de tot. Eu termin banii in doua zile dupa ce ii iau, la ce ma ajuta jobul? Dupa atatia ani de munca m-am ales cu doua excursii in tari straine si cu un smartphone(pe care il platesc dublu doi ani de zile). De rasul curcilor. :angry:
      Imi pare nespus de rau, cred ca ai suferit foarte tare, 12 ani sunt multi, o viata de om. Din pacate nimic nu e sigur in lumea asta… Avem parte de tot felul de surprize neplacute, cand ne e lumea mai draga. :dizzy:

6. pentru mine anul e ok pana acum, fara schimbari majore si sper sa fie un an bun in continuare :)

   1. Deci niciun eveniment notabil. :biggrin: Dar niste surprize frumoase cred ca ar fi pe placul tau! :cheerful:

7. Se pare draga Nice ca numarul 13 din coada anului nu prea iti aduce noroc cel putin in acest inceput de an, in privinta sanatatii probabil ai neglijat mesele regulate, dar cum zice si Hapi, nu strica sa faci un set de analize.
   Profesional sunt sigur ca o sa treci peste dar in domeniu dragoste nu ma expirm pentru ca eu sunt un varsator deci nu e punctul meu forte. :silly:
   Pe mine 2013 m-o gasit cu chef de munca dar fara prea multe oportunitati, am un chef nebun sa ma implic in anumite activitati dar pur si simplu nu am cu cine. :cwy: Cred ca o sa fie tare plictisitor pana trece iarna :|.

   1. :))))) Ce tare a fost asta, cica sunt varsator si dragostea nu e punctul meu forte. :biggrin: Pai eu stiam ca varsatorii sunt mari cuceritori, dar cam instabili in relatii. Sunt barbati cu succes la femei, succes de care profita din plin. Mai greu se stabilizeaza… Acum nu am de unde sa stiu ce crezi tu despre relatii, nu te-am auzit niciodata discutand despre asta. :tongue:
      Asa e, Daniel, iarna e un anotimp mort din toate punctele de vedere. Spre deosebire de tine, eu sunt satula de atatea activitati, am nevoie de repaos. :silly: Deh, fiecare isi doreste ceea ce nu are. :dizzy: Bine, la varsta ta puterea de munca si entuziasmul sunt ceva mai mari… :unsure:
      Da, se impun niste analize aprofundate. :ermm: Dar nu cumva costa bani? :dizzy: :angry:

      1. Pai da fix aia ii problema ca ma plictisesc repede in relatii :( deci defect zodiacal ce sa-i fac :)), nu vrei sa facem schimb de activitati eu ti-as da cu mare drag odihna mea :P

         1. Daniel, tu chiar vorbesti serios? Te plictisesti repede? Hm, cred ca nu ai gasit una care sa se ridice la nivelul tau, sa te fascineze efectiv, sa te incite si sa te cucereasca cu inteligenta, farmecul si spontaneitatea ei. Sau poate le eclipsezi tu pe toate, poate le inhibi. Eu aveam astfel de probleme cu tipii de care eram indragostita…
            :)) Facem schimbul cu draga inima, cum sa nu. :silly: :angel:

            1. Mi frica sa nu eclipsez prea tare, nu de alta dar urmatoare eclipsa nu ii programata in 2013 :)). Hmm oare cum e o zi din viata ta, Nice, cred ca uneori ii tare aglomerat dar si funny :D. Sa speram ca problemele tale o sa treaca repede, eu unul eram tare nerabdator sa revii in blogosfer dar nu cu un articol ca acesta adica articolul poate sa ramana dar problemele nu :).
               Ohh tehnologia asta ma lasa mereu in urma cand ai postat pe facebook ceva in legatura cu instagram nu stiam ce ii acel ceva,mai trebuie sa imi fac un update ca acus schimb versiunea la 20 de ani :))

               1. :)) Hihi, deci esti prudent. :tongue:
                  Funny nu prea e decat rar. Aglomerat da, pot spune asta. Ma bucur ca ti-a fost dor de mine, nu mi-a convenit deloc ca trebuie sa abandonez blogul. Dar trebuia intr-un fel sa povestesc prin ce am trecut, pentru ca sa stie oamenii motivele reale.
                  Implinesti 20 de ani? Wou ce varsta frumoasa. Poate cea mai cea!

                  1. Da Nice, se pare ca imbatranesc :)) schimb prefixul :| mai am pana ajung la prefix de Bucuresti 21 :)) dar ce sa mai zic de Timis 25.

                     1. Esti sugubat. :)) Cica ai imbatranit. :)) Cand e ziua ta?

                     2. Anu asta cu siguranta ;)), mai exact pe 11 februarie. Sugubat m-ai facut sa caut in dex draga Nice nu am mai auzit cuvantul.

8. Imi pare rau ca ai avut un inceput asa urat, dar sper ca pe parcursul anului si cat mai curand sa revi la normal :)

   Referitor la mine, am avut un inceput de an relativ obisnuit doar cu cateva dezamagiri provenite din cauza unor persoane care erau altfel decat le cunosteam eu.

   1. Oh, cei din jur ne provoaca cel mai des dezamagiri profunde, Lucian. Nu stiu, ori avem noi o perceptie gresita despre ei, vedem doar ce vrem, ori se schimba la un moment dat datele problemei, contextul, ceea ce isi doresc de la viata si de la relatia cu noi.

      1. Nu stiu cum e la altii, dar in cazul meu majoritatea oamenilor sunt schimbatori, dar nu in bine .

9. Of. Nu stiu cum se face ca multi dintre noi au avut un inceput nu tocmai grozav. Nici al meu nu e super, pot spune cu certitudine ca anul trecut pe vremea asta eram muuuuult mai fericita si multumita. Dar asta e…Oricum, imi pare foarte rau prin toate cate treci si daca iti pot fi alaturi, in orice fel, te rog sa-mi spui.
   Te felicit si pentru curajul de a expune pe blog toate aceste lucruri. Si in viata mea se petrec anumite lucruri mai putin placute dar nu indraznesc sa public pe blog pentru ca imi poarta numele si ma citesc cunoscutii. Si numai de telefoanele lor n-am chef, cu mila, cu “dar ce s-a intamplat”, dar de ce, etc.
   Ai grija de tine! :*

   1. Mihaela, faptul ca voi imi cititi gandurile si sunteti alaturi de mine face ca problemele-mi actuale sa fie mai putin apasatoare. Ieri eram intr-o totala depresie/deprimare, azi am reusit sa revin pe blog cu ultimele forte. Si sper ca pana maine tot ce a fost rau la job sa fie istorie. Mai putin bine o sa-mi fie in dragoste…acolo e buba pentru ca suferinta asta nu trece cat ai bate din palme. :dizzy: Unii sunt mai puternici, eu nu.
      Dar eu inteleg situatia ta, iesirea din anonimat are si parti bune si parti mai putin bune. Sincer, in locul tau nu as scrie chestii mai intime pe blog. Si parca ti-am mai spus asta la tine.
      Deci nu e doar o stare de spirit trecatoare, ai si tu unele nemultumiri ceva mai serioase, de acolo ti se trage indispozitia de care scriai intr-un articol. Atunci totul e clar, e normal sa fii asa, sa nu ai chef de nimeni si de nimic. 2013 sa fie de vina pentru tot ce ni se intampla? Eu parca traiesc un cosmar de cand a inceput el, din care nu ma mai trezesc. :dizzy:
      Merci mult, Mihaela. :heart:

      1. La mine aceste lucruri neplacute au inceput inca din 2012. :) Sper ca 2013 sa fie anul care sa le rezolve, intr-un fel sau in altul. Mie nu-mi plac lucrurile facute pe jumatate, vreau sa stiu exact, da sau ba. Nu-mi plac incertitudinile.
         Cat despre iubire, stiu…e cea mai dureroasa. Dar eu le-am avut mereu ca exemplu pe prietenele mele. Mai ales prietena mea cea mai buna. A avut parte de o multime de broscoi, fiecare din ei ranind-o, batandu-si joc de sentimentele ei, ea care chiar n-ai ce sa-i reprosezi, si nu zic eu asa, ca-s prietena ei. Ei, si dupa toate aceste experiente neplacute i-a iesit in cale actualul sot, care e un barbat de nota 10. Eu nu-i gasesc cusur. Se poarta foarte frumos cu ea, o iubeste si a iubit-o din primele momente. Ei sunt exemplul meu, exemplu ca se poate.

         1. Da, da, nici mie nu-mi place deloc sa plutesc in incertitudine. Si cam asta simt acum…exact asta. Dar strict referitoare la senzatia din capul meu, parca e un haos, e greu de explicat. :dizzy:
            Hm, pai daca tine din 2012, cu atat mai mare e supararea ta. Ca daca nu ai gasit nici pana acum raspunsurile dorite…daca situatia nu s-a rezolvat nu e deloc placut. Cu cat se prelungeste cu atat mai rau. Eu iti doresc sa se solutioneze pe placul tau, asa cum e mai bine pentru tine.

10. Buna seara draga Nice! Ma bucur ca ai revenit!
    Eu început cu sfârșitul
    Mai ții minte când îți ziceam că aștept 2013 să mă provoace? Ei bine, a început deja să o facă. E un an…interesant, până acum. Am spart o farfurie acum câteva zile. Fără să vreau, evident :biggrin: Cică e de bine
    Cred că sănătos, nu mă doare nimic atât de rău încât să zac; bani am cât să nu mor de foame, deci e perfect :smile:; iar dragoste? hmm…la fel ca anul trecut, mă las greu :cheerful:

    Îmi pare rău pentru examenele date, e bine că sunt finalizate. Da, așa este, regii erau în locul guvernelor în citatul inițial.
    Cât despre fericirea publică a oamenilor, niciodata nu are legătură cu realitatea. Și eu în era Craiova făceam parte dintr-un cuplu minunat. Și știi cum s-a încheiat Ai grijă de tine; zâmbește și nu îți pierde speranța.
    Din păcate, nu pot să te ajute încă cu instagrame ăsta :biggrin:

    1. Buna, Marin, bine v-am gasit, vad ca esti dornic de…some action, de ceva provocari in viata ta. Mai, pai si eu eram, dar placute, nu de genul asta: probleme peste probleme, suparari si surprize neplacute. Desigur ca ideea e sa treci peste ele, ca fac parte tot din viata, dar cand vine toate gramada, nici nu prea ai ideea de unde sa incepi. Uneori, daca esti mai slab asa, te doboara. Ieri dupa cele trei examene eram intr-o depresie totala. Pentru ca min s-a parut o nedreptate cumplita, pentru ca nu aveam pe nimeni alaturi care sa ma inteleaga…
       Pai ce, si voi pozati in societate in cuplul perfect, minunat si fericit? :dizzy: Chiar daca nu va mergea tocmai bine? Uite, eu tocmai asta nu inteleg, de ce se prefac oamenii? Poate ca sa fie lasati in pace? Sa nu stea sa dea explicatii celor din jur? Cred ca asta e raspunsul…
       Ehe, dar si cand o navali dragostea in inima ta, atunci sa te tii. :silly:
       Astept atunci pana iti iei android sau iOS. :tongue:

11. Mi-e si jena sa spun ca in afara de cateva discutii minore cu baietii mei, anul 2013 a fost pana in momentul aceste destul de bun. Sper sa fie asa pana la sfarsit.
    Imi pare nespus de rau pentru tine, nu as fi crezut ca te confrunti cu asemenea probleme. La serviciu sigur se vor rezolva, stiu ca esti isteata. Sa iti faci niste analize serioase. Probabil este o anemie. Cat despre capitolul dragoste, iti doresc sa treci repede si cu bine peste acest neasteptat si neplacut moment al vietii tale!
    Si sunt curioasa cum va fi Nice cea noua!!!

    1. Merci mult, Vienela, crede-ma, nici eu nu ma asteptam sa vina toate pe capul meu asa, dintr-o data, la inceput de an. Cred ca nici acum nu imi pot reveni din soc…
       Aoleo, pai nu cred ca vrei sa stii, cu multe lamentari, articole lacrimogene de dragoste, discutii despre barbatii prepotenti si insensibili. Sunt toate in arhiva…nu as fi vrut sa revin. :)))
       Tu nu ai apucat sa ma cunosti decat vesela si zambitoare…deh, asa sunt atunci cand dragostea imi da tarcoale. :tongue:

12. Îmi pare rău pentru începutul tău nefast de an.
    N-am auzit pe nimeni care să se laude cu ceva,
    dacă asta îţi mai alină durerea.
    Sunt convins că vei trece testele la care ai fost supusă.
    Dacă a fost dragoste, se va întoarce la tine, rugându-te să-l ierţi.
    Poate a avut şi el, ca toată lumea, un început prost de an.
    Mai departe, depinde numai de tine.
    Îmi place să cred că suntem prieteni, dar n-am Android.

    1. Multumesc mult, da, le-am trecut, dar nu ma intreba cum. :biggrin: Cu nervi cat casa, pentru ca asa sunt eu cand ma simt nedreptatita. Ma enervez si ripostez. :tongue: :angel:
       Da, sunt convinsa ca ceva il nemultumeste. Pana sa se intoarca poate isi gaseste pe alta. Ca deh, la cate fete disponibile sunt… :dizzy:
       Oh, poate faci o achizitie cat de curand. Sa ne vedem si acolo. :biggrin:

13. Iti recomand melodia: http://www.youtube.com/watch?v=pEFxfVyz4Uc
    Versurile sunt geniale si profunde.

    Anul meu a inceput numai cu stres la scoala. Nimic nou ce merita impartasit…

    1. Chiar mi se potrivesc versurile melodiei, Laura. Este foarte frumoasa si linistitoare. Iti da curaj, somehow.
       Imi pare rau, stiu ca scriai la un moment dat ca nu te mai afecteaza atat de tare ce se intampla la scoala…

14. De data asta am citit si comentariile, astfel c-am observat ca ti-ai mai pus niste intrebari. Ce as face eu in locul tau. In primul rand te intreb daca esti asigurata, banuiesc ca da
    Analizele costa bani DAR daca ai un medic de fam cu care poti comunica, te duci la el si ii spui ca ai un sindrom vertiginos (ma rog, ca ametesti frecvent chiar daca e trasa de par afirmatia, poate amestesti rar) si ca ai dori niste analize neurologice.
    Iti recomand in primul rand analizele neurologice pentru ca aceste ameteli nu pot fi provocate de o simpla suferinta psihica- eventual una somatica in care organismul tau nu mai face fata unor prasiuni externe dar asta nu are-a face cu psihiatria.
    Dupa ce dai la o parte cauzele fizice, poti consulta un psiholog ca sa vezi daca nu ai tulburari de anxietate. Aceste tulburari de anxietate dau intr-adevar si vertij (printr-o transmitere somatica adica creierul supraestimeaza o situatie , transmite o comanda inutila stimuland anumite glande, acestea elibereaza niste substante care eventual cresc tensiunea, pulsul, numarul de respiratii se mareste- hiperventilatie- vertij adica ameteala)
    Ma rog, sper c-ai inteles cate ceva. Deci elimina intai cauzele neurologice si ORL. Cere trimitere si fa-ti consultul cand sunt fonduri!
    Ce mai poate da ameteala? Spatele, afectiunile vertebrelor, pozitiile incorecte la birou.
    De asemenea unele afectiuni oftalmologice prin cresterea presiunii intraoculare dar asta mai rar.

    La lucruri mai grave nu are rost sa te gandesti in aceasta faza

    PS suplimente nu are rost sa iei pana nu stii exact ce deficit electrolitic ai si ce substante iti lipsesc. De asemenea o anemie se depisteaza usor si daca asta e, ai scapat de mai multe griji iar tratamentul e simplu

    1. Hapi, pai din ce spui tu aici nimic nu e exclus, as putea, bine mersi sa le am pe toate. Toate par plauzibile, chiar si anxietatea, cu toate ca atunci cand au aparut ametelile eram in concediu si eu in concediu nu am nicio grija pe cap de obicei. Sunt foarte linistita. Apropos de analize, imi povestea un fost prieten ca la un moment dat i s-a facut rau si a cazut pe podea unde a ramas inconstient cateva zeci de minute. S-a trezit lovit pe tot corpul, alertat maxim s-a dus la neurologie in primul rand, si-a facut tone de analize si totul a iesit in ordine. Verdictul medicilor: sanatos tun. :))
       Nu stiu cum e pe la tine prin Germania, dar in Romania oamenii nu prea mai au incredere in medici si in diagnosticele lor eronate. :dizzy: Mereu auzim cazuri…
       De cand am inceput o dieta mai atenta, ametelile nu mai sunt atat de dese, dar sunt! Si am o senzatie ciudata de parte as fi mereu…aeriana. Problema e clar la cap. :dizzy:

15. Eu ma simt bine si as vrea sa-ti dau din starea mea zen, sa-ti fie bine, cauta in lucrurile care iti fac placere, fii cu cei care te fac sa razi, va fi bine!

    1. Mihaela, eu incerc sa fiu zen, insa nu sunt lasata de diferiti factori externi. Au fost probleme la serviciu de nici sa respir nu am avut timp… Am muncit fara incetare de vineri pana ieri la pranz. Viata mea putea sa astepte…

16. Hello!
    Cum stai cu al 6 lea simt, cu chestiile senzoriale? Poate is cu capul, insa cred ca organismul tau a vrut sa iti dea un semn ori mai multe….ca nu esti in locul potrivit, ca nu ii dai ce trebuie, sentimental, fizic..etc :)

    Stiu ca pare o chestie trasa de par dar asa mi-a zburat mie gandul. Poate n-ar strica ceva carti sau o intalnire cu cineva in domeniul analizarii gandurilor – psihanaliză. Bineinteles poate fi doar ceva fizic, dar totusi daca pana acum, nu prea ai avut probleme desanatate notabile…poate e doar un soi de semn?!
    Accept injuraturile :)!

    Oricum imi pare rau, anul trecut cam pe vremea asta, lucrul asta mi se intampla si mie, acum a trecut un an si uite ca suntem din nou impreuna, insa nu asta e important, ci faptul ca despartirea in sine ptr mine a fost ceva super dramatic, desi sunt o pers puternica si zambareatza, m-am demoralizat atat de tare, incat uite, a trecut un an si eu nu sunt in stare sa iau carnetul de soferi, am pierdut enorm de multa incredere in mine si nici macar nu stiu de ce exact.
    Incerc sa iti spun ca te inteleg intr-un fel, suferinta nu e aceeasi cu a ta, nu egalez sentimente, nu compar. Maine nu va fi mai bine, dar va fi in timp mai suportabila durerea, trebuie doar sa iti gasesti acel ceva care sa te faca sa iti aduni piesele din tine care s-au spart.

    1. Pai tu spui bine ce zici, Carmen, poate fi un semnal de alarma, poate fi un complex nefericit de imprejurari, poate fi doar ghinionul meu proverbial care se arata la fata mai des decat mi-as dori ca nu cumva sa uit de el si sa traiesc linistita. Da, toate aceste evenimente ne marcheaza, uneori ce nu ne doboara ne intareste, dar pe mine nu a reusit decat sa ma scoata din minti intamplarea de la serviciu, pentru ca nu ii vad sensul. Mi se pare o persecutie si atat. Si da, ma poate demoraliza, pentru ca eram pe punctul de a claca si de a-mi da demisia.
       Momentan nu sunt prea bine, dar in timp o sa mai uit… Pana o sa aiba iar ei chef sa-mi reaminteasca ca joc cum imi canta altii.

17. Chiar ma miram ce se intampla de nu mai postezi , dar nu ma gandeam la astfel de lucruri atat de grave. Imi pare rau sa aud aceste lucruri si sper intr-o solutionare cat mai rapida a acestora. Singura problema este sa nu clachezi si sa nu cedezi . Fii tare ! Am sesizat problemele tale de sanatate si cred ca stresul este cauza principala. Iti recomand o plimbare sa te relaxeze si sa te faca sa mai uiti de probleme.

    1. Din pacate nu am avut timp nici sa respir, Cosmin. Am muncit non stop, nu am mai dormit deloc si asta de vineri seara. Am trait sub imperiul nervilor si stresului, cu chiu cu vai am reusit sa scriu duminica un articol scurt. Nu mi-a convenit deloc situatia, dar mna, ce era sa fac? Ordinul se executa, nu se discuta :angry: Si nu am fost doar unul…
       M-a durut nespus de rau sa las blogul de izbelite, dar nu am avut alta cale… cat despre plimbari sa stii ca fac zilnic dupa serviciu, cam 20 de minute e drumul de la job pana la metrou.
       Multumesc mult pentru gandul bun.

18. In general sint bine intentionat , dar de cele mai multe ori dau dovada de inabilitate in relatiile cu ceilalti . In fine …
    Incepi cu bomba de la munca , dar nu prea rezulta de ce este asa o bomba . Niste examene probabil , teste de trecut , lucrari cum bine spui inventate de puturosi frustrati . Esti in sistem privat sau public? Inseamna ca jobul tau este foarte important pentru tine , din moment ce te-ai stresat atat . Nu mi-am propus sa-ti dau sfaturi , dar trebuie sa le iei ca pe o provocare in jobul tau , ceea ce n-ar trebui sa te sperie asa de tare . Eu dau randament maxim cand sint provocat si lucrez in conditii de concurenta acerba. Cu cat concurenta si provocarea sunt mai mari , cu atat imi place mai mult si lucrez mai bine .
    Fraza proasta este ca au venit toate in cascada , probabil . Problemele de sanatate sunt delicate , sper , doresc sa nu fie nimic serios !
    Cea mai grava mi se pare partea mai intima a problemelor tale . Cea cu prietenul tau , care , de altfel este si cea mai importanta pentru psihic. E pueril sa spui :daca a fost dragoste adevarata se intoarce el . Ca si cand astea sunt toane de copil de gradinita , parca voi nu aveti mandrie , principii , si idee despre iubire si ce inseamna ea. Cred ca aici e cheia . Orice s-ar intampla pe pamant , cele mai importante lucruri sunt relatiile dintre oameni . Ele fac si desfac tot.
    In incheiere pot sa fiu alaturi de tine si sa-ti sugerez sa te gandesti la cum ar fi cand totul ar fi in ordine , cand totul ar fi rezolvat in favoarea ta . Incearca si imagineaza-ti . Imagineaza-ti tot si clar.Apoi asteapta surpriza!
    Eu am inceput anul cu singura preocupare care nu ma dezamageste niciodata :desenul. Anul m-a prins lucrand la cateva proiecte de benzi desenate . Sint norocos pentru ca fac ce-mi place . Nu castig mult , dar sint super-bogat ! !
    Sa fii fericita , Nice !
    Imi cer iertare pentru lungimea textului !

    1. Pai daca explicam de ce este bomba, nu mai terminam articolul nici pana maine. Si asa e prea lung… Este bomba pentru ca mai trecusem in luna octombrie printr-o situatie asemanatoare. Atunci statusera o luna pe capul nostru si credeam ca au plecat definitiv, iar cosmarul s-a incheiat. Da de unde, joi am aflat ca e posibil sa revina. Incredibil, adica ce mai doreau? Am zis ca e o gluma proasta, dar vineri am avut confirmarea ca ghinionul se tine scai de mine. Am fost umilita si asta deranjeaza, nu? Adica pe mine ma scoate din minti. M-am simtit persecutata, hartuita si haituita, mai ca asteptau sa-mi dau demisia… Aici nu era vorba de concurenta, pur si simplu parca isi propusesera sa-mi gaseasca nod in papura, sa dovedeasca ca nu sunt buna de nimic. Asta m-a scos din minti, pentru ca observatiile facute au fost injuste.
       Da, asta e problema, ca in astfel de situatie, cand aveam nevoie mai mult ca oricand de sprijinul lui, s-a intamplat sa nu-l am. Depresie totala. :silly: Asta e, mergem mai departe cum putem. :dizzy:
       Merci mult de cuvintele frumoase, aici e aici, ca desi s-a terminat cu bine problema de la serviciu, eu nu-mi mai pot imagina nimic bun! Asta ma doare. In loc sa fiu fericita, la final am fost furioasa. M-a cam surprins reactia asta. Nu mai am putere sa ma bucur de nimic.
       E super ocupatia ta, nu vad cum ar putea sa te dezamageasca.
       Imi plac comentariile lungi. :cheerful:

19. Sănătatea e pe primul plan – fără ea, celelalte nu mai au nici o importanţă. Oferă-i atenţia cuvenită.
    Dacă te pot ajuta cu ceva, anunţă-mă.

    1. Asa este, am inceput o dieta bazata pe multe legume si fructe sanatoase. Mna, da ceva roade, caci ametelile violente de altadata s-au mai rarit.
       Merci mult.

       1. Mi-au crescut cîteva întrebări între timp:
          – Porţi cumva ochelari de vedere de curînd sau ai o pereche nouă? E posibil să fie necorespunzători; am avut şi eu o problemă similară cu ameţeli puternice, pînă să modific (cu patentul) rama la ciurucul ăsta luat din obor.
          – Coincide cumva perioada cînd ţi-ai luat smartphone-ul cu perioada cînd au început ameţelile? Ar putea fi o problemă legată de radiaţiile aparatului. Dacă da, opreşte-l, scoate bateria (!) şi stai fără el o perioadă, urmărind dacă dispar ameţelile sau scad brusc în intensitate şi frecvenţă.
          – Ai luat contact cu vreun animal străin? Bat în lemn, dar atenţie la semne de muşcătură de căpuşă (deşi nu e sezonul, nu se ştie niciodată). Am o prietenă care abia a scăpat de borelioză, după vreo doi ani de chinuri şi tratamente de tot felul.

          Totuşi prefer să fie doar vremea/stresul/alimentaţia de vină. Îţi ţin pumnii să-ţi revii cît de repede.

          P.S. Tema cea nouă mă îmbie să-mi mai fac o cafea. Într-o singură culoare: cea clasică. :tongue:

          P.P.S. Aoleu, să nu-ţi fi făcut vînzătoarele de la cafenea niscai vrăji voodoo!!! :w00t:

          1. Da, e posibil sa fie si asta cauza, dorm cu cele doua telefoane deasupra capului, dar si inainte dormeam. Si tot samsung aveam, dar nu era smartphone, ci un telefon cu sensitive touch. Pe aproape, caci si net avea…
             Din cate am inteles, s-a facut un studiu care arata ca samsung galaxy s (nu stiu si S3 mini-ul meu insa) emite cele mai putine radiatii. Iti dai seama ca mi-ar fi greu sa scot bateria in fiecare seara, dar pot sa-l duc in alta camera sau sa-l pun intr-o loc mai departat. Carcasa se scoate greu si eu nu umblu la ea. Si mai am un telefon, si pe el as putea sa-l “depozitez” undeva departe de mine pe timp de noapte si nu numai.
             Dar o sa fac experimentul asta timp de o saptamana sau doua sa vad cum ma simt. Chestia e ca s-ar putea sa “intre pe fir” autosugestia…si atunci experimentul ar fi in zadar.
             Nu prea stau eu in aproapierea animalelor…deci nu, categoric. Imi plac catelusii, dar si de ei imi este frica. :)) Nu, varianta cu animalele este exclusa…
             Din pacate a trebuit sa revin la tema de toamna din cauza unui bug la cea de iarna, aparut pe nepusa masa. Asta e. Mie imi place mult tema asta, e armonioasa, odihnitoare. Dar nu se potriveste cu anotimpul alb. :tongue:
             :)))))))))) Da, da, tot ce e posibil. Sunt sensibila la “vraji”. :angel:

             1. Hm, cînd am zis de telefon mă gîndeam să renunţi complet la el timp de vreo săptămînă-două, nu să-l dai deoparte cîteva ore cît dormi ca apoi toată ziua să-l ţii la ureche. Eventual, dacă ai nevoie de numărul acela, să foloseşti cartela într-un telefon cît mai vechi şi simplu. Ideea e că nu ştiu dacă se poate scoate bateria, de exemplu la iPhone am înţeles că e lipită pe cablaj. Nu mai sînt de mult la curent cu tehnologia electronică, nu mai vreau să ştiu “noutăţile”, aşa că e posibil uneori să spun “prostii”. :blush:

                Cît despre temă… importantă e valoarea articolelor, apoi uşurinţa în navigaţie pentru vizitatori. Am văzut în alte părţi teme elaborate, sofisticate, iar articolele erau… să nu zic cum. :whistle: La mine pînă şi tema intră la capitolul statornicie (pe care l-am discutat noi mai pe larg înainte), aşa că odată ce-am găsit una care să apară corect în mai toate browserele, rămîne aşa… hă-hăt, cu anii! Cred că pe undeva am prins teama de schimbare unde am tot trăit schimbări care aproape întotdeauna au fost spre rău. Foarte multe site-uri vechi, cunoscute şi îndrăgite, s-au schimbat brusc după ce au fost “preluate” de alte persoane/firme/companii care în scurt timp le-au “pus pe butuci” (fă ochii roată prin ţară – nu ţi se pare o idee familiară, asta?), aşa că atunci cînd merg într-un loc cunoscut şi văd schimbare, mi se strînge inima instantaneu. :cwy:

                Şi ca să ating puţin şi un alt subiect pe care l-ai menţionat mai sus: mie unul îmi plac articolele detaliate, care intră în miezul lucrurilor, nu cele parcă venite de la “agenţia de ştiri, pe scurt”. Am văzut articole gen două cuvinte şi un clip iutub, care aveau şi cîteva zeci sau poate suta de Like-uri. Sorry, fraţilor… ăla nu-i articol – poate că melodia sau ce e-n filmuleţ ar avea o valoare, însă nu e meritul tău, ca autor de articol, aşa că nu primeşti Like sau comentariu pentru munca altuia. Să fie clar!
                Aşa că tu scrie ce ai de scris, aşa cum simţi că vrea să iasă, iar cine ţi-e cu adevărat apropiat va citi tot şi va comenta pertinent (eventual şi cu bătăi de cîmpi – ca mine, de obicei :tongue: ).

                Ah, era să uit: mare grijă la vrăji (şi, mai ales, la vrăjeli)! :angel:

                1. Aha, gata, am inteles acum, da, se poate scoate bateria la Samsungul meu…
                   Hm, din cate am inteles eu cititorii vor articole concise, scurte, la obiect, din care sa invete ceva nou, care sa vina cu o parere diferita, neaparat subiectiva sau ceva pur moralizator. Sa fie acolo cateva randuri din care sa reiasa optimismul, care sa le dea incredere in ei insisi si ca viata merita traita din plin. Articolele mobilizatoare sunt cele mai cautate si indragite. Nimeni nu are timp sa citeasca povesti interminabile, articole-fluviu. Nici timp si nici chef. Normal ca un clip de pe youtube e bine vazut si aduna multe like-uri si comentarii, efortul depus pentru urmarirea lui nu e foarte mare…
                   Mie imi este si jena cand public articole ceva mai lungi, ma gandesc cu groaza ca iar plictisesc oamenii. :)) :tongue:
                   Vrajelile nu tin. Deloc. Din fericire! :biggrin:

                   1. Uf, încă o dovadă că eu sînt ca neoamenii… I just don’t fit in! :cwy:

                      1. Gresesc sa afirm ca ma bucura dezvaluirea ta? :biggrin:
                         In sensul ca te deranjeaza?

                      2. Mmmm… nu. De fapt, mi-ai oferit zîmbetul zilei, pentru care îţi mulţumesc şi-ţi returnez favorul.

                         Îţi doresc un week-end minunat, fără probleme! :cheerful:

                      3. Acum m-am mai linistit putin. :cheerful: Weekend minunat si tie, Dragos. Si cafeluta savuroasa! :biggrin:

                      4. Săru’ mîna, chiar a fost savuroasă – un strop de coniac într-o cană de ness, face minuni.

                      5. Hehe, deliciul asta nu l-am incercat inca. Nu prea sunt eu cu alcoolul. Adica stii ca ti-am mai spus. :tongue: O sa povestesc, poate, cu alta ocazie, ce am patit cu un cocktail ne alcoolic.

                      6. De gustibus. :wink: Oricum, e şmecherie veche, posibil chiar să fie folosită în produse care-ţi par analcoolice. Pe vremuri, cînd eram tînăr şi neliniştit, se servea la cafenele frappe (o mai fi şi acum, nu ştiu) care conţinea şi un pic de coniac, după cum era reţeta. Cine ştie cvadricolorata aia de cafea a ta, ce-o fi conţinînd… :whistle:

                      7. Nu, nu la cafeaua in 4 culori ma refeream, ci la un cocktail non alcoholic, Malibu Sunset care continea printre altele portocale rosii, ananas si…GRENADINE. :wink:

                      8. Dacă nu conţine grenade, eu zic că-i OK.
                         Ştiu, eu am dat aşa un exemplu oarecare, nu-ţi cunosc preferinţele (şi încercările de diversificare).

                      9. Hihi, am inteles. :silly:

20. Imi pare rau Nice pentru acest inceput de an :( Chiar am observat ca pentru foarte multi a inceput prost. Cred ca cel mai important lucru este sanatatea, pentru ca celelalte se rezolva. Se poate sa fie si o situatie cauzata de stres.

    Iti doresc sa te simti mai bine si sa iti gasesti motive de fericire zilnica! Iar daca nu le gasesti, sa le inventezi ;)

    1. Acum ca m-am mai eliberat cu jobul, ca am scapat de o sursa imensa de stres, da, e posibil sa le si inventez. :)))
       Merci mult pentru incurajari, Anda. :heart: Da, da, e ceva in aer. E ghinionul pe care il aduce unora acest nefericit 13. :silly:

21. Îmi pare tare rău să aud toate lucrurile astea triste în legătură cu tine! Îţi dorec să treci cu bine cât mai repede peste această perioadă grea din viaţa ta. Te susţin!
    Ai mare grijă de sănătate, fă un control medical dacă simţi că se impune să îl faci. Sănătatea e mult mai importantă decât orice altceva, restul se mai pot rezolva în timp…

    Take care! Hug!

    1. Momentan, la sugestia lui Drugwash, o sa tin telefoanele mobile departe de mine. Poate scap ieftin. :))
       Multumesc mult, MT.

22. sa fie finaul anului bogat in amintiri frumoase… care sa estompeze total inceputul lui… asa iti doresc… ab chiar si mai mult…
    instagram zici?? hmmm…
    weekned plin cu bucurii iti doresc…

    1. Ovi, ai si tu instagram pe iphone, nu vrei sa ti-l instalezi si sa devenim friends si acolo? Il descarci, iti faci repede un cont si iti pui pozele facute de tine ca sa le vada intreg mapamondul. Nu te tenteaza? Daca te hotarasti, nick-ul meu e Comore Bora Bora. :biggrin:
       Merci asemenea, weekendurile sunt intotdeauna frumoase. :wub:

       1. ai sesizat hotararea mea??? a ajuns la tine?

23. Imi pare rau pentru probleme de serviciu, dar asa e la inceput de guvern, noii veniti vor sa-si arate muschii. Dar orice minune tine 3 zile la noi.

    Pentru problemele de sanatate, as sugera sa bei mai putin :-) :-) :-)

    Ei lasa, ca o sa apara altcineva.

    Nu stiu cum e cu aplicatia, dar stiu sigur ca nu ma intereseaza :-)

    La mine 2013 inca nu a inceput :-)

    1. Din pacate si-au aratat muschii tocmai cu mine. Legile si decretele lor sunt de doi lei, m-am saturat sa se tot schimbe “alesii” si sa fie mereu…mai rau! Sa ne scuteasca de aberatiile lor. :angry:
       Pai nu te intereseaza ca se bazeaza pe poze, iar tu nu esti fan. :biggrin:
       Cum nu a inceput? :ermm: Spune-mi si mie secretul, vreau sa raman si eu in 2012. :dizzy:

       1. Nice, asta e democratia :-)

          E vorba de propria viziune. Anul incepe de la Pasti incolo :-)

          1. Interesanta viziune. :biggrin:
             Nu imi place democratia asta. :ermm:

             1. Nu democratia e de vina, ci poporul. Un sistem e facut din oameni si, oricât ar fi sistemul de bun, daca oamenii sunt idioti….e ca si cum ai ansambla un Ferrari numai din componente proaste. Indiferent cât de bun e proiectul, tot degeaba, daca pui tot soiul de ruginituri.

                Dar nu te ingrijora ca, in curând, liberalii cacaroi si cârpele pesediste vor pune de un sistem nord-coreean, mai aproape de valoarea noastra.

                1. Nord corean? Hai mai Dragos, ca tot discutam noi de amaratii aia, nici chiar asa.

                   1. Pai noi avem noroc ca suntem asezati in Europa, nu la mama dracului, in Asia. Si ca sunt unii pe la Bruxelles care le dau cacaroilor peste degete atunci când o iau razna. Sigur, nu are cum sa fie ca in Coreea de Nord, dar ceva asemanator tot incearca sa faca.

                      1. Buna seara, Dragos, vreau sa fac si eu o mica completare in privinta regimului de la noi din tara, cea mai mare vina o are poporul, pentru ca noi ca si popor nu mai votam oameni votam partide. De aceea vedem aceasi oameni in parlament(90%).

24. Imi pare foarte rau ca ai inceput anul asa… Problemele de sanatate pe care le acuzi par sa se lege mai degraba de suferinte psihice, afective si e posibil sa treaca cand te vei simti mai stapana pe situatie. Problemele sentimentale ti le cunosti tu mai bine, dar cele legate de serviciu… nu crezi ca s-ar rezolva schimbandu-ti serviciul?

    1. Crezi tu, Dana, ca in alte locuri e mai bine? Ca sefii sunt mai ok, mai civilizati? Ma rog, momentan nu am avut de-a face cu sefii directi ci cu cei mari… De la ei au venit niste legi cel putin ciudate, care m-au umplut de nervi si m-au bagat in depresie. :dizzy: :wassat:

25. Of, numai de probleme aud peste tot. Nici la mine nu lipsesc. Imi pare rau ca trebuie sa treci prin toate astea. Ai grija de tine!

    1. Merci de sustinere, Rux. Asemenea si tie. :heart:

26. Pff… lasa, un sfarsit e un nou inceput. – Parca asa era,nu? :silly:
    Poate ca viata iti arata ca o sa se schimbe anul acesta si pentru a putea face asta, trebuie sa incheie niste capitole. Trec toate!
    Eu, obosit cronic. Sau stresat, sau plictisit… sau toate :unsure:
    Lasa ca vin prietenii pe instagram. E mai greu la inceput, dar dupa un timp apar… (eu m-am trezit aproape din senin cu 200.. tu sigur o sa ai cel putin atatia)
    Ce sa mai zic… sa ai grija cel mai mult de sanatate si la restul… sa ai energia necesara sa treci peste!

    1. Paul, tu ai multi amici si pe facebook, in plus esti tinerel, multi dintre prietenii tai au chef de aplicatia asta. Sa nu-mi spui ca te-ai trezit cu ei din alte tari…
       Ce bine inteleg asta cu obosit cronic. :)) Foarte tare. :silly:
       Stai sa vezi ca mi-a dat Drugwash o sfat, cica ametelile ar fi de la noul smartphone. Cum eu obisnuiesc sa dorm in pat cu el(vorba vine) s-ar putea sa mi se traga de la el. O sa-l tin ceva mai la distanta de acum inainte sa vad daca sanatatea isi revine la normal. :biggrin:
       Merci mult de gandurile bune.

       1. Sa stii ca e posibil sa fie de la telefon.
          Pai sunt multi din alte tari. Pentru a avea mai multi urmaritori si like-uri, trebuie sa pui in comentarii la pozele tale tag-uri. Si de asemenea, sa dai si tu like-uri, sa explorezi imagini.

          1. Nu stiu sa pun taguri. :dizzy:

             1. Pai dupa ce ai postat poza respectiva, dai clik pe iconita de comment la poza si pui tagurile incepand cu “#” (ex: #food #coffee )

                1. Hehe, merci, a functionat, am primit si cateva like-uri, dar parca mi-a disparut un “fan”. :))

       2. […] cica ametelile ar fi de la noul smartphone. Cum eu obisnuiesc sa dorm in pat cu el […]

          Văleu, tu mi-i pui în cap pe nenea ăştia producătorii! :shocked: “Ar putea fi, teoretic, după spusele şi cercetările unora”, aşa ar fi mai corect. Că n-am eu la îndemînă statistici sau rezultatele testelor ca să afirm cu certitudine (nu că aş crede în cifre, oricum). Ideea e să elimini orice cauză posibilă, fie ea şi cît de puţin probabilă.

          Cît despre partea a doua… poate ăsta ar fi un motiv suficient de gelozie…? :tongue: Just kiddin’, nu da! :biggrin:

          1. Pai asta incerc sa fac, Dragos. :tongue:

             1. Good luck at that!

27. Eh, 2013 horror. :biggrin:
    Profesional – Restructurări masive la locul meu de muncă, s-au afișat rezultatele seecțiilor (realizate anul trecut în decembrie), din fericire am rămas.
    Sănătate – Grăbindu-mă să deschid ușa, am tras una cu degetul mic de la picior în colțul măsuței din camera de zi, astfel unghia ridicându-mi-se ca flapsul aripii de avion. :biggrin:
    Dragoste – Tăt așe.

    1. Tury, pai daca ai ramas e veste buna! Citisem eu niste stiri despre restructurarile de la voi din televiziune. Foarte aiurea sa te trezesti pe drumuri la inceput de an, oricum stiu ca se practica migrarea pe la alte posturi…
       Auch, foarte dureros, am avut si eu vreo 10 operatii la degetele de la picioare(acum cativa ani bun, probleme cu unghiile).

       1. Da, o groază vor zbura din tvr începând de luna viitoare din păcate.
          Da, acu de 4 zile mi-am bușit degetul,e albastră unghia încăn-a căzut. A trece ea.
          Eh, dureros la unghii

          1. Multa sanatate si voiosie iti doresc, Tury. Si zero accidente pe viitor.

28. Nice, inceputul lui 2013 a fost destul de greu pt mai toti cei pe care ii cunosc. Cu schimbari mari si care au lasat semne vizibile si cu oameni care au plecat fara justificari si explicatii (de bun simt nu de tip raport).

    Imi pare rau ca nu ai avut un inceput de an frumos si linistit asa cum meritam cu totii. Dar o sa vina si zilele alea misto despre care o sa-ti fie tare drag sa scrii.

    In legatura cu starea de sanatate, ma gandesc ca te simti rau si pentru ca ai fost supusa unui stres inutil. Te imbratisez.

    P.S. Poate suna artificial, dar sa stii ca lucrurile se vor indrepta. Asa e normal.

    1. Iulia, ma gandesc ca o fi si pentru ca…orice inceput e mai dificil. Nu stiu, poate are ceva luna asta a anului, ca numai greutati ne aduce. Multe vesti rele primeam si anul trecut pe vremea asta.
       Da, asa e, dupa furtuna iese si soarele, sunt constienta de asta.
       Hugs back. :cheerful:

29. Iti doresc multa sanatate si mult optimism! In curand va iesii soarele si pe strada ta! Capul sus!
    Nu stiu de ce dar eu nu mai pot folosii emoticons-ele tale, nu ma mai iubesc cred! :))

    1. Nu merg emoticoanele, Minnie. Trebuiesc puse manual, nu mai merg luate din lista cu un simplu click…
       Merci mult. :kissing:

30. Si la mine a fost la fel, a inceput extrem de rau. Adio iubita, adio telefon.. noroc de unii prieteni ce ii mai am.

    1. Buni si aia…la o adica. :biggrin:

31. Of, sper sa se rezolve toate cu bine si… daca nu se rezolva, sa ai puterea sa treci mai departe, sa zambesti si sa nu te mai afecteze.
    Stiu ca intotdeauna se poate si mai rau, dar ma gandesc si sper ca pentru mine 2013 sa fie mai bun decat 2012 (care a fost cum a fost…).

    Inceputul de an e asa-si-asa pentru mine. Adica, mi-am revazut un prieten, si asta m-a ajutat foarte mult, parca am prins unpic de forta dupa ce am petrecut niste timp cu el.
    In rest, nu pot decat sa empatizez cu tine in legatura cu despartirile. Doar ca noi am staat si am discutat, prea mult, prea epuizant, prea…
    M-am mutat, a explodat un calorifer, mi s-a inundat camera si mocheta pe care o cumparasem cu o zi inainte, s-a umflat parchetul, acum stau in ,,santier” si astept sa termine de pus inapoi parchetul. Nu am reusit sa imi invat bine pentru examene, azi trebuia sa invat, de exemplu. Am fost la un pas de a o da cu bata in balta in legatura cu licenta.
    Se naruie multe prin jurul meu. Sunt trista.

    Dar chiar cred ca nu va fi mai rau decat in 2012.
    Si dupa mult timp, nici nu mai stiu cat, luna asta am simtit ca vreau din nou ceva. (deci poate ies totusi din depresie) :)
    Problemele de sanatate mi-au ramas, si au fost amplificate la maxim de anxietate (ca tot iti spuneam mai sus de efectele ei ,,minunate”), dar poate le dau de capat.

    1. Iulia, pai eu credeam ca ti-am revenit pe la sfarsitul lui 2012…asa parea de pe blog(blogul tau).
       Pfai, dar din ce citesc mai sus, ai toate motivele sa fii trista. Iar daca e vorba si de o despartire de o persoana draga, cu atat mai bine te inteleg… Poate fi asta cauza depresiei tale…iar genul asta de depresie trece destul de greu. Mie imi ia intotdeauna cca un an. :dizzy:
       Ma rog, tu acum trebuie sa te canalizezi pe studiu, ca deh, se apropie licenta, in felul asta poate mai uiti de necazuri. Asta in cazul in care te poti cincentra pe invatat.
       E minunat daca ai inceput sa simti ca vrei ceva. E primul pas spre vindecare. Cred eu, care acum nu vreau nimic. Si nu simt ca as vrea ceva, ca as putea vrea ceva…

       1. Nu mi-am revenit, nu cred ca as putea face asta in timp scurt, dar sunt in plin ,,proces”, ca sa ii zic asa. Iar pe blog, am ales sa ma concentrez pe lucrurile bune care se intampla – caci sunt si ele, doar ca tindem sa nu le mai vedem/simtim in astfel de perioade. M-am gandit sa imi ascult propriile sfaturi :)
          Da, despartirea a contribuit semnificativ la starea mea generala de spirit. Simultan, e un efect si o cauza a depresiei. De concentrat, as putea sa ma concentrez pe studiu, insa imi lipseste motivatia cu desavarsire.

          Da, e important sa simti ca vrei.. E micul motoras care te pune in functiune. Sa fii atenta la tine insati, cand simti ca vrei ceva, orice, cat de mic, e un semn bun – canalizeaza-ti atentia intr-acolo :)

32. A, articolul nu mi se pare exagerat de lung, plus ca tu mereu oferi articolelor o oarecare structura si un aspect care faciliteaza parcurgerea textului

    1. Macar atat, ma straduiesc si eu sa le fac cat mai usor de parcurs… Deja multi au dat bir cu fugitii, desi ii laudam anul trecut ca au fost langa mine. Deh. Oameni. :biggrin:

       1. eeeh, poate i-a obosit si pe ei inceputul de an :silly:

33. Nice…nu ma asteptam sa te gasesc in momente atat de delicate.
    Am fost foarte ocupata toata saptamana asta. Si la mine sunt niste schimbari si cum trebuiau rezolvate mai multe chestiuni nu am avut timp de mai nimic. De blog chiar foarte putin…
    In fine….sa revin.
    Despre probleme cu job-ul ai zis tu ceva de mai multe zile. Dar nu credeam ca au fost aducatoare de atat de mult stres.
    Starea de sanatate cred ca e cea mai ingrijoratoare insa. Nu m-as aventura sa spun ca ametelile au legatura cu telefonul. Poate ca mai degraba cu starea de stres si poate cu alte semnale pe care subconstientul le-a inregistrat mai inainte de a le constientiza tu insati. Eu am avut ameteli cu stari de lesin o vreme, de credeam ca am sa cad din picioare si asta se intampla pe fond de oboseala foarte mare si stres la job dar si cel cauzat de nefericirea mea. Poate sa fie cam la fel si la tine. Pauza asta de o jumatate de an in care am stat acasa m-a ajutat, starile acelea s-au redus mult. Nu stiu cum va fi cand voi fi din nou angrenata intr-o activitate sustinuta. S-ar putea sa se reintoarca. Sa nu pot face fata si job-ului si stresului cel nou, blogului si altor indatoriri de acasa. Voi afla curand…
    Despre aspectul legat de partea sentimentala….nu pot sa stiu. Acestea sunt chestiuni despre care nimeni nu poate sa-si dea cu parerea. Fiecare poveste e unica. Dar imi pare foarte rau. Nu stiu cum a fost si este la tine insa eu nu mi-am revenit nici pana azi. Si nici nu stiu cum si daca se va mai intampla sa imi revin. Deșertul ala pe care il simt in suflet…nimic nu l-a alungat. Cat de cat, datorita blogului, m-am gandit ceva mai putin…dar tot foarte greu imi este.
    Ce sa zic? La mine anul a inceput cu multe framantari, poate ca ti-ai dat seama din una dintre ultimele postari… Nimic nu e roz dar nici foarte negru. Astept sa vad ce va iesi. Deocamdata sunt foarte confuza.

34. Hmmm nici nu stiu care problema e mai nasoala? Serviciul, sanatatea sau iubirea?
    Cred ca cel mai rau suferi pentru relatie, apoi pentru harababura de la serivici si apoi sanatatea e cireasa de tort, cea care pune capac!
    Sincer nici nu pt mine nu a inceput chiar roz :((( Oricum nici atat de dezastruos de aceea nu doresc sa ma plang ….
    Iti doresc “insanatosire grabnice” si sa vad soarele rasarind pe strada ta!

35. Sper sa treci peste aceasta perioada si sa ai parte si de lucruri frumoase!Numai bine iti doresc Nice!

36. Va multumesc tututor pentru gandurile bune. :heart:

37. Sper să nu greşesc şi să ţină şi dincolo de upgrade-urile care se vor face în viitorul apropiat, însă cred că am descoperit problema cu muţunachii. Trebuie făcută o modificare minoră codului din smilies-themer-toolbar.php, linia
    var commentbox = $("form[action$=wp-comments-post.php] textarea:visible");
    va deveni
    var commentbox = $("form[action$='wp-comments-post.php'] textarea:visible");
    După cum se vede, numele fişierului (wp-comments-post.php) trebuie încadrat în apostrofuri (single quotes).

    Am testat asta pe serverul meu offline, după ce am făcut upgrade la WordPress 3.5.1. Sper să meargă şi la tine. Dacă nu te descurci să faci modificarea, dă-mi un mail (sau messenger) şi discutăm.

    O săptămînă cît mai uşoară! :wink:

38. Off, Nice:( Imi pare sincer rau ca ai avut parte de un inceput de an atat de urat… eu sper din toata inima ca situatia sa se remedieze. Sper sa treci cu brio examenele, sper sa mergi la doctor si sa iti spuna ca prb ta cu ameteala e una legata de stres si oboseala care va trece cu o odihna buna si cu ceaiuri calmante si mai sper ca prietenul tau sa-si revizuiasca decizia si sa va impacati!
    iti tin pumnii ca toate lucrurile care par acum urate sa se schimbe curand!
    te pup si te imbratisez cu drag!

Comentariile sunt închise.