N-am mai evadat demult din cartierul meu gri. Indiferent de starea de spirit, cufundata in ganduri ori cu mintea ravasita, usor rupta de realitate sau, dimpotriva, extrem de atenta la tot ce se intampla langa mine, n-am cum sa nu observ peisajul deprimant din jur. Blocurile cenusii, increngatura de cabluri de deasupra capului ce ma impiedica sa vad cerul senin, gunoaiele de pe trotuare, cersetorii, cainii comunitari, mizeria, saracia, claxoanele, alarmele, aglomeratia, lumea pestrita, toate sunt prea evidente ca sa le ignor. Un prieten a exclamat uimit cand a vazut zona unde locuiesc, “dar chiar ca e urat, acum inteleg mai bine de ce vorbesti tu toata ziua de insule exotice si orase medievale!”
Nimic nu-mi gadila simtul esteticului, nici armonia, nici gratia sau echilibrul, nevoia mea de frumos e aproape imposibil de satisfacut. Primul pas spre nefericire e deja facut. Dar pe langa frumusetea exterioara, o apreciez la fel de mult si pe cea interioara.
Ma fascineaza, ma intriga, trezeste in mine emotii si perceptii unice. Sufletul meu are mare nevoie de el pentru a se putea dezvolta. Cred ca o doza de mister nu trebuie sa lipseasca din viata nimanui pentru ca el o face mai captivanta, cu adevarat interesanta. Imi place sa investighez eu, sa cercetez, sa descopar profunzimi si adevaruri si, trebuie sa recunosc ca satisfactia e uriasa atunci cand izbutesc prin forte proprii sa elucidez enigme ce par de nepatruns. Imi plac subtilitatile si prefer sa citesc printre randuri decat sa obtin totul de-a gata, fara niciun efort, sa mi se serveasca raspunsul pe tava. De aceea nu pun etichete si nu-mi plac sfaturile si povestirile moralizatoare.
Dincolo de nevoia de frumos si cea de mister, mereu mai apriga si mai vie este nevoia de corectitudine. Spiritul justitiar ma anima in permanenta, nu suport nedreptatea, rautatile gratuite, minciuna si lasitatea. A gresi e omeneste, si mereu m-am intrebat, oare de ce este atat de greu sa ne recunoastem micile scapari? De ce ne lipseste curajul?
In momentul de fata, care sunt cele mai stringente nevoi ale voastre (le excludem pe cele fiziologice, de siguranta si protectie)?
1. Nevoia de integrare sociala (nevoi sociale, apartenenta si dragoste, acceptare, comunicare)
2. Nevoia de apreciere si stima (nevoia de a te realiza, de a castiga aprobarea si aprecierea celorlalti)
3. Nevoia de actualizare (autorealizare, valorificarea propriului potential)
4. Nevoia de stimulare senzoriala (varietate, distractie, joc, relaxare)
5. Nevoia de cunoastere (nevoia de a sti, dorinta de a intelege, de a studia, de a explora)
6. Nevoia de afirmare sociala (ambitia, dorinta de a depasi propriile limite, de a concura impotriva altora, de a-i conduce pe altii)
7. Nevoi estetice (nevoia de frumos, de ordine, simetrie).
Hai acum la Brasov, ca ninge
Ce bucurie pentru locuitorii Brasovului, la mine ploua. :alien: A plouat toata ziua. :ermm: :dizzy: :cwy:
Sa vezi ce frumos e
Sunt convinsa, mai ales daca esti un iubitor al iernii, al zapezii. :dizzy: :unsure: :biggrin:
Cred ca de toate avem nevoie si pe toate le cautam. Am vrut sa aleg doar una, doua, trei, dar n-am reusit.
“nu suport nedreptatea, rautatile gratuite, minciuna si lasitatea.” – si eu la fel.
Azi, mai mult ca niciodata, am simtit nevoia de putina…lumina. A fost atat de intunecat, de urat afara, incat nu am avut deloc pofta de viata. Dar asa e, tu ai dreptate, in general toate sunt vitale. Bine, as trai foarte linistita si fara sa-i conduc pe altii, de ex, dar dorinta de a-mi depasi propriile limite ma anima si pe mine uneori.
:biggrin: :ninja:
Nu doar ca nu o tolerez, dar de fiecare data iau pozitie cand se comite o injustitie, mereu incerc sa iau apararea celui care e nedreptatit.
“nu suport nedreptatea, rautatile gratuite, minciuna si lasitatea.” si eu la fel :) The trio, daca imi permiteti sa ma asez alaturi de voi. Si eu am nevoie de toate.
Insa nevoia de frumos e cea care se bucura de succes cel mai putin. Urasc Turda. Aproape ca nici nu ies afara din casa. Si cand o fac ma urc in taxi, cobor, intru, imi fac treburile, taxiul ma ia de la scarile blocului si ma intorc acasa. Poate de aceea iubesc atat de mult sa calatoresc. Ca atunci in zilele acelea imi e satisfacuta aceasta nevoie. De frumos. Asa cum ai zis si tu, urasc gri-ul acesta prezent peste tot. De la culoarea blocurilor pana la alb-ul acesta murdar de iarna ce ne inconjoara continuu. De aceea iubesc zapada. Ca macar asa e alb si nu e gri! De aceea iubesc Marocul si Italia! ca te trezesti si e soare si cer senin! Ca vezi oameni relaxati nu oameni bandajati in haine. Urasc sa ma imbrac gros. Poate te va surprinde sa afli ca nici nu am haine de iarna. E un obicei de cand am devenit adolescenta si stapana pe propriile mele bunuri. Ca e vara sau iarna port aceeleasi haine. Doar ca iarna mai imi iau un pardesiu sau o geaca pe mine. Si chiar si aceea o urasc! Ca nu ma lasa sa fiu libera. Prin Turda e ca si cum as umbla prin ceata cu 10 bagaje pe mine. :(((
Restul nevoilor sunt prezente dar se trezesc la viata rar. De obicei sunt impacata cu mine si cu cei din jur!
Alicee, e un trio perfect! :cheerful:
Cine doreste poate sa ni se alature, la cata nedreptate si rautate e in lume, avem nevoie de ceva ajutoare. :dizzy: :biggrin: :tongue:
Singurul avantaj e ca nu ai sansa sa te ingrozesti la tot pasul de peisajul dezolant al orasului. :ninja: :alien:
Pai da, ai dat doua exemple bune, Italia si Maroc, ambele beneficiaza de o clima ideala, clima mediteraneana. :wub:
:cheerful:
Acum inteleg mai bine nevoia ta de a calatori, de a evada. Ce bine ne asemanam, doar ca eu detest un alt oras. :tongue: Dintre noi doua, tu ai fost cea mai norocoasa insa. :biggrin: Chiar si pentru faptul ca-ti permiti sa mergi peste tot cu taxiul, eu ma deplasez cu metroul, e un mijloc de transport foarte rapid si…subteran.
Cat despre zapada, da, ea e frumoasa la munte…in Bucuresti chiar daca se depune, nu rezista, in cateva zile devine mocirla, se vede si mai urat.
Nu ma surprinde deloc caci si eu am aceeasi problema ca si tine, nu suport hainele groase care nu ma lasa sa fiu libera. Si eu tot in pardesiu ma imbracam iarna, anul asta mi-am cumparat special pentru ca am mers la munte un cojoc mai gros, ce cantareste vreo 40 de tone si parca nu pot respira in el. :sick: Imi tine de cald, nimic de zis, dar parca sunt prea infofolita.
Aha, deci si la tine tot nevoia de frumos primeaza.
Faza cu taxiul trebuie sa te corectez. In trecut intradevar sa mergi cu taxiul era un lux. Acum nu mai e. Cel putin nu pentru mine. Vezi tu, eu stau in Turda un oras in care dintr-un capat in alta platesti 10 lei. Cu toate ca cred aici platim cel mai mult pe taxi 2 lei pe km. Cursele mele obisnuite sunt intre 3 si 5 lei :)). In conditia in care busul e 2 lei biletul si trebuie sa umblu pentru el jumate de distanta ….
Daca as avea bani as avea o masina. As scapa de privirile rautacioase ale vecinilor. As avea libertatea de trece granita acestui oras. M-as putea duce in fiecare weekend altundeva…. daca as avea bani ……
:cwy:
Pana la urma tot la problema banilor ajungem…
Pentru moment simt nevoia de apreciere si stima, nevoia de actualizare si nevoia de cunoastere. Niciodata nu cred ca stiu indeajuns de mult despre anumite lucruri si imi place sa cunosc lucruri, locuri noi. Partea proasta la mine e ca stau cam prost cu memoria si imi raman putine chestii in creieras din tot ce as vrea sa retin eu.
Simt nevoia ca cineva sa imi spuna ca sunt importanta, ca sunt o persoana indispensabila. :blush:
E firesc sa uiti, Ana, gandeste-te ca suntem practic bombardati zilnic cu informatii, si cu cat invatarea este mai intensiva cu atat uitarea este mai masiva, iar daca nu repeti, cu greu retii cate ceva. Oricum exista multe metode de dezvoltare a memoriei, care chiar functioneaza. Memoriei ii trebuie doar putin antrenament. :biggrin:
Te inteleg perfect, tu poate simti nevoia asta la serviciu, insa mie mi-ar placea s-o aud de la partener. Chiar daca nu foarte des, dar macar cateodata. :biggrin: :blush:
La mine este una sigura: nevoia de credinta in inima.O credinta care duce la mantuire.
Pai, Bucur, din ce am citit de pe blogul tau, pe asta deja o ai si pare de nezdruncinat.
:wink:
Nu stiu cat de gri e cartierul tau dar al meu este ultra-luminos: Ferentari. Asa ca…
Nevoia mea stringenta? Nu stiu, poate o oaza de liniste. Poate, caci nu pot fi sigur, prea mult am trait contracronometru si cred ca m-am obisnuit cu adrenalina.
:biggrin: Ce pot spune…intotdeauna e loc de mai rau. :ninja: Sincer nu am fost niciodata in Ferentari… Am ajuns pana in Rahova. :dizzy: Sa stii ca e normala contradictia asta, omenii au nevoie atat de liniste, de stabilitate, de siguranta, dar si de elementul surpriza, de diversitate, de adrenalina. Ca altfel se plictisesc. Da, da, oamenii se plictisesc si de prea mult bine. :alien:
nu pot sa delimitez asa zisele nevoi… le percep cumva pe toate la un loc… un pachet dens… in care sa fie de toate… ca… de ex… la ce mi-ar folosi sa-mi satisfac setea de cunoastre… daca asta nu mi-ar aduce recunoasterea profesionala??? si amandoua integrarea in societate… etc…
cred insa ca… nevoia primordiala a omului… ramane iubirea… de ce zic asa? pentru ca un om poate avea bogatie… succes… si cunoastere si tot ce vrei… daca nu are iubire… este nefericit… si tot ce are nu-i foloseste la nimic…
cand ai parte de iubire… si foamea poate fi suportata mai usor… chiar daca, lipsa de mancare, pana la urma te ucide… moartea iti este mai lina… pentru ca ai dragoste…
si dragostea… se imparte in doua directii… cea fara de eternitate… si cea fata de aproapele tau… nu poti sa zici ca ai una… daca nu o ai pe cealalta…
si inca ceva… poti sa fortezi societatea sa-ti recunoasca meritile, chiar daca ei nu-i place asta… o faci prin diplome sau prin alte metode… dar… iubirea nu poate fi fortata in nici un fel… poate si de aia este nevoia primordiala a omului…
Ovi, cred ca nevoia asta de cunoastere, de intelegere a tainelor Universului, nu are legatura intotdeauna cu speranta de recunoastere profesionala. In primul rand o facem pentru noi, pentru sufletul nostru, pentru ca asa simtim. Pentru ca ne place sa invatam mereu mai mult, sa aflam lucruri noi, pentru ca simtim un impuls extraordinar de a ne largi orizontul cunosterii, pentru ca simtim ca altfel nu putem merge mai departe. Stiu un tip modest, cu o meserie banala, e zidar. Insa acest fapt nu l-a oprit sa studieze pe cont propriu, sa devina autodidact. Pur si simplu ii placea enorm sa citeasca. Si in timp a devenit un fel de zidar filosof. :biggrin: Intr-un fel, ascultandu-l vorbind, poti aprecia ca si-a depasit conditia. Iar de integrare in societate ce pot spune, iti dau acelasi exemplu, omul lucreaza pe cont propriu, daca il solicita cineva se duce, isi face treaba si apoi se intoarce acasa. :biggrin:
:cheerful: Cand simti ca esti iubit si iubesti si tu la randul tau, parca nici orasul nu ti se mai pare asa gri, parca si ploaia iti zambeste, iar gerul iernii parca e ceva mai bland. 
Cat despre nevoia primordiala a omului, aici iti dau deplina dreptate.
Banuiesc ca este vb.de cea de actualizare si estetica
.
Cum asa, Silvia, nici tu nu esti multumita de arhitectura orasului/cartierului in care locuiesti? :biggrin: :dizzy: :ermm: Sa stii ca e din ce in ce mai dificil sa-ti valorifici potentialul aici in tara. Eu am simtit asta din primul an al carierei…
Intotdeauna avem nevoie de schimbari.
Dar oare suntem mereu pregatiti pentru ele? :ermm:
Nu stiu, depinde.
Depinde de ce?
De toate efectele directe si indirecte pe care le produce schimbarea cu pricina. Cum adica de ce? =))
De ce lipseste curajul unora de a recunoaste ca au gresit ? Destul de simplu, zic eu, pentru ca cine recunoaste ca a gresit, automat il aproba pe cel in fata cui a gresit, iar asta la foarte multi doare, efectiv doare. Traim intr-o lume in care totul pare sa fie doar imagine, imaginea de superioritate, asa ca putini sunt onesti si sinceri (atat cu ei insisi cat si cu altii) si recunosc ca nu intotdeauna sunt la inaltime. Acestia daca ar recunoaste greseala cred ca-si stirbesc aceasta imagine de superioritate pe care au zididt-o cu atata ambitie. :(
Da, Szabi, asa este, aparentele primeaza. Traim doar pentru ele, pentru ca ce e dincolo de ele, ne sperie uneori chiar si pe noi. Cred insa ca pe unii si orgoliu ii impiedica sa recunoasca ca ai gresit… :dizzy:
Care este in momentul de fata cea mai stringenta nevoie a ta(din cele mentionate in articol)?
Intotdeauna, nu numai acum, pe langa cu ceea ce ma ocup, am nevoie de estetica. Dealtfel si in tenis, intotdeauna am fost fascinat mai mult de partea estetica. Fiind o fire vizuala, mi-a placut si imi place tot ceea ce este frumos si am constanta nevoie de a umple aceasta dorinta.
Aha, eram sigura, inseamna ca te atrage mai mult tenisul feminin decat cel masculin!
Nu, ma atrage mai mult tenisul masculin (cu tot respectul pentru tenisul feminin), …….dar sa nu intelegi gresit ! :)
Nu, Szabi, cum sa inteleg gresit, si pe mine tot cel masculin ma atrage mai mult. :tongue: :silly: :cheerful:
Tenisul masculin tinde sa fie mai atractiv CA JOC
Tenisul feminin tinde sa fie mai atractiv din cauza FETELOR si vestimentatiilor lor (fuste)
Ce.. mai vreti iar sa bag faza cu UCL si Euro Liga din tenis ?
Lusio, tu pe care-l preferi? :silly:
Eu le combin
Ba un joc frumos, ba niste picioare frumoase
Lusio, las ca sunt si jucatori frumusei. Stiu eu unul chiar in top 5. :ninja:
Lipsuri cred ca am putin din fiecare categorie enumerata de tine… n-as putea spune ca una imi lipseste cu desavarsire sau celalata e prea plina, sunt oarecum echilibrat si in sensul asta…insa e drept ca imi lipseste acum cel mai mult ceva ce nu depinde strict de mine si asta ma nelinisteste, fiindca n-am controlul. :blush:
Nu zic ca daca l-as avea as fi fericit, insa mi-ar placea sa existe in viata mea acel ceva…stii la ce ma refer, nu dezvolt subiectul ca e deosbit de sensibil.
Da stiu, e vorba de ceva din categoria “integrare sociala”. Oricum stabilisem si cu Ovi putin mai sus, ca aceea e nevoia primordiala a omului, tocmai pentru ca nu poate fi fortata in niciun fel. :dizzy: Oricum eu zic ca in stadiul actual al vietii tale mai aproape de necesitati sunt punctele 4 si 5. Cum iti satisfaci tu nevoia de frumos(daca exista)? Gasesti lucruri frumoase in jurul tau momentan? :ermm: :ninja:
dal… muzica? Oameni, socializare…
Astea sa zicem ca te-ar satisface sufleteste, eu vorbeam mai mult din punct de vedere vizual. :dizzy:
:biggrin: femeile :whistle: ? nu-s eu cu artele… daca asta vrei sa spui :tongue:
:shocked:
Asa fete frumoase aveti voi la facultate? Abia acum inteleg de ce iti place tie acolo… :biggrin:
Nu-s fete la facultatea mea… doar cateva. si au ramas si mai putine. Dar in universitatea sunt, suficiente
Pai da, la Universitate ma refeream ca sectia ta cu apa e cam de baieti asa. :ermm: :tongue: :unsure:
În stadiul ăsta al vieţii aş spune că am nevoie de toate :biggrin:
Eu as aprecia ca in actualul stadiu al vietii tale cele mai stringente nevoi sunt cele incadrate la punctele 1, 4 si 5. Si chiar si 7. Mai tarziu, dupa facultate, intra in scena si celelalte. :happy:
Eh, ţi-am mai spus eu că eu lucrez la fundaţie :biggrin: să fie puternică :biggrin:
Aha, am inteles. :biggrin: :dizzy: :unsure:
Ai ales o fotografie sugestiva!
Nevoia de lumina, frumos, caldura… :D
:D eu ma gandeam ca sugereaza nevoile fiziologice, si frica (rusinea de ceilalti) :whistle:
Pe mine ma duce cu gandul la starea de bliss.
glumeam… :biggrin: si eu! Sa va aduc un zambet pe buze! :biggrin:
Pai ti-a reusit, si chiar ai fost pe faza si ontopic(cu nevoile fiziologice).
:wink: :biggrin:
:wink:
Da, Gabi, exact asta aveam in minte, era o zi atat de ploioasa si mohorata…
Celelalte au fost stringente in diverse momente, constanta e doar nevoia de iubire. Care poate darama o zi mohorata.
Ce sa zic, Diana, poate sunt si eu prea ancorata in realitatile bucurestene, poate sunt prea analitica si prea critica, dar in general tu ai dreptate, iubirea reuseste sa aduca soarele pe cerul gandurilor noastre. Poate sa insenineze si cea mai mohorata zi de iarna.
În proporție foarte mare, am parte de toate:
1. Nevoia de integrare sociala (nevoi sociale, apartenenta si dragoste, acceptare, comunicare)
Având în vedere faptul că nu simt nevoia de a avea o relație, pot spune că în proporție de 100% dețin această nevoie.
2. Nevoia de apreciere si stima (nevoia de a te realiza, de a castiga aprobarea si aprecierea celorlalti)
Aici deși am parte de aprecieri din partea tuturor, mereu îmi doresc mai mult.
3. Nevoia de actualizare (autorealizare, valorificarea propriului potential)
Încerc să devin din ce în ce mai bun și niciodată nu sunt mulțumit de mine, știu că pot mai mult.
4. Nevoia de stimulare senzoriala (varietate, distractie, joc, relaxare)
Depinde ce înseamnă distracție, pentru că lucrurile în ce văd eu distracția, alții văd plictiseala și invers.
5. Nevoia de cunoastere (nevoia de a sti, dorinta de a intelege, de a studia, de a explora)
Această nevoie este foarte importantă, eu personal mereu îmi doresc să cunosc, să înțeleg, să explorez, bineînțeles că ce ține de domeniul artei, ce nu-mi place nici că mă chinui să înțeleg ceva.
6. Nevoia de afirmare sociala (ambitia, dorinta de a depasi propriile limite, de a concura impotriva altora, de a-i conduce pe altii)
Dețin această nevoie, dar cum am spus mai sus, mereu îmi doresc mai mult și știu că pot mai mult, sunt foarte ambițios. Dacă îmi doresc ceva, îl și realizez, sau voi avea parte de acel ceva
7. Nevoi estetice (nevoia de frumos, de ordine, simetrie).
Aici nu cred că am e cazul să spun ceva, am parte doar de lucruri frumoase, sunt înconjurat de frumos,poate pentru că doar asta vreau să văd. Când am venit în bucurești, am auzit doar lucruri urâte despre el, dar am vrut să îl cunosc așa cum este cu adevărat. Are părțile lui urâte, dar cred că lucrurile frumoase îl domină. S-au luat țiganii de mine, ba chiar mi-au rupt mandibula, altul m-a amenințat cu cuțitul, este foarte murdar, iar arhitectura în multe zone este oribilă, dar lucrurile frumoase compensează. Sunt foarte multe evenimente culturale, concerte,piese de teatru, filme, expoziții, arhitectura veche este deosebită (dacă ai fost pe lângă Grădina Icoanei, știi cât de frumos este, n-ai spune că ești în București), ceainării, cafenele, berării, parcuri. Dacă ești înconjurat de oameni ce încearcă să arate frumosul, de artiști, atunci nu ai cum să vezi urâtul.
Deși dețin controlul acestor nevoi, mereu vreau mai mult.
Foarte frumoasă acest subiect :)
Glappy, din cum te-am vazut si perceput eu pe tine, esti un baiat linistit, decent, cu mult bun simt, nu inteleg in ruptul capului aceste conflicte stradale cu tiganii. Si nu esti primul care mentioneaza existenta lor. Care e problema acestor batausi nu inteleg, ce au cu oamenii de se tot iau de ei, fara niciun motiv? Imi pare rau ca a trebuit sa treci printr-o astfel de situatie… :cwy:
La punctul nr. 1 nu am inteles cum detii nevoia de integrare in procent de 100% daca nu-ti doresti momentan o relatie? :ermm:
Te vad foarte entuziasmat cu Bucurestiul asta, pe mine ma oboseste cumplit si ma deprima. Sunt cam satula de el…il stiu de-o viata. :biggrin:
Esti pasionat de munca ta, perseverent, ambitios, nu ai cum sa dai gres!
Dacă se elimina acea parte care implică o relație, pentru faptul că nu îmi doresc una, atunci procentajul este de 100%. Cred că dacă simți că nu vrei un lucru, nu mai e o perceput ca pe o nevoie, o dai la o parte. Eu momentan nu simt că aș avea nevoie de ea.
Da, nici eu nu înțeleg care e treaba cu acești bătăuși, am încercat să îmi explic atitudinea lor și un singur lucru îmi vine în minte, pentru a arăta că sunt puternici, șmecheri, pentru că prin lipsa de cultură și totodată neputința lor de a rezolva o situație prin viu grai, apelează la bătaie. Acum, nu am înțeles de ce s-au luat de mine, pentru că eram singur și nici nu mă uitam la ei, din senin m-am trezit pe jos. A trecut, eu am rămas cu problemele, ei cu satisfacția că au bătut un om nevinovat.
Am trăit 19 ani în ardeal, în zona Mureșului, o zonă frumoasă, curată, dar în care nu se întâmplă nimic interesant. Îi lipsește ceva, e totul monoton, lumea parcă plictisită de rutina zilnică, pe când în București ai alternative, agitația te pune în mișcare. Probabil după ce stai o viață în București simți nevoia de o pauză, exact cum simt eu nevoia de agitație :)
Aha, acum am inteles, iti doresti acceptare, comunicare, socializare, mai putin dragoste. E adevarat ca dragostea necesita timp, iar tu momentan esti focalizat pe alte probleme.
Probabil ca asta e sursa lor de distractie(ca tot aminteai tu de ea intr-un comment anterior).Alta explicatie nu am daca zici ca tu nici nu te-ai uitat la ei. Singura solutie ar fi sa eviti zonele potential periculoase. :dizzy:
Da, asta e, in Bucuresti totul e haotic si agitat si asta isi pune amprenta asupra psihicului meu, da, am nevoie de o pauza. De aceea zicem la inceputul articolului de evadarea atat de necesara.
Articolul tau s-a sincronizat perfect cu activitatea mea din ultimele zile. Ma ocup de un proiect, am ales abordarea umanista a personalitatii vizavi de problemele pe care le-ar intampina un student in anul I de facultate. Iar paradigma asta umanista din psihologie exact despre asta aduce vorba (printre multe de altele), despre nevoile ce stau la baza comportamentului nostru (celebra piramida a trebuintelor, a lui Maslow)
Imi place subiectul, e unul frumos, partea optimista a psihologiei, i-as zice – d’asta am si ales umanismul, hihi.
Aaaa, ca sa revin pe carare :silly: Cele mai galagioase nevoi ale mele, in perioada asta, sunt cele cognitive si cele estetice. Ele imi domina momentan viata interioara, dar si comportamentul. Probabil si nevoia de stimulare senzoriala, i-as zice varietate, dar mai putin chiar acum.
Oricum, predominanta unei nevoi in viata noastra e temporara; peste 2 luni, poate nevoia care ma va anima si ma va motiva va fi cea de actualizare sau de integrare sociala…
Da, Iulia, asta era, poate, un subiect demn de abordat pe blogul tau. Eu am pornit de la nevoia mea stringenta de frumos, dreptate si mister…si vrand nevrand am ajuns la nenea Maslow. :biggrin: Sunt curioasa, cum iti satisfaci tu nevoia de frumos(ca pe cea de cunoastere e destul de usor de intuit). :cheerful:
hihi, o las balta, ca de cate ori am zis ca voi aborda pe blog una-alta
Imi face insa placere sa gasesc subiecte de interes (chiar din psihologie) aici, pe summerday :happy: Mai ales din perspectiva teoriei umaniste, preferata mea :biggrin:
Nevoia de frumos? Mi-o satisfac hranindu-ma cu arta, atat cat pot. De la muzica, la desen, la literatura (in ultima perioada, cum m-am alaturat echipei 21art, a devenit chiar mai usor – am mai participat la cate un eveniment cultural-artistic, am mai descoperit artisti). Dincolo de arta propriu-zisa, sunt oamenii frumosi (cei care sunt) si incerc sa ii descopar si sa imi petrec timpul alaturi de ei (cu ei, chiar si online, cand nu se poate altfel)
Chiar si din mediul inconjurator extrag ,,frumosul”. Si Clujul are partile lui urate, total dizgratioase, si personal, detest zona in care locuiesc (am o problema cu ea inca de cand eram mica). Insa are zonele lui foarte frumoase si incerc ca atunci cand trec pe-acolo sa le ,,inspir”, sa imi fac provizii, pana data viitoare… 
Se pare ca avem amandoua aceeasi problema, nu putem trai fericite in absenta frumosului din jurul nostru. Iar locurile pe care le vedem zilnic nu ne prea ajuta in sensul asta, de aceea avem nevoie de alte mijloace care sa ne bucure sufletul, sa ne emotioneze, sa ne faca sa visam. Stiu ca tu ai o inclinatie catre arta inca de mica, proiectul 21 art ti se potriveste manusa. :cheerful:
Foarte frumos articolul….chiar ca ‘din suflet’. Nu inteleg de ce te streseaza câinii comunitari, probabil ti-ai dori ‘oi comunitare’ :devil:
Ah, orasele medievale….cu strazile inguste pe unde respira greu turisti americani de doua sute de kile bucata in viu….si pe unde fac fotografii cârduri de japonezi….ce feerie!
Am fost asa….la o discutie in jurul unei palinci cu mai marii satului si am intrebat si eu daca nu e cazul sa punem in evidenta cetatea locala. Mi s-a raspuns ca asta inseamna turisti. Am zis ca da, care e problema?. Mi s-a zis ca tocmai de asta se feresc satenii…Asa ca stradutele inguste ale Tautiului nu vor putea fi privite decât de câtiva norocosi alesi pe sprânceana!
Vezi, m-am identificat cu multe chestiuni din cele pe care le spui, d-aia am si plecat si d-aia n-am nicio remuscare (in afara de … da, apa)
1. Nu ma mai intereseaza, rezolvat.
2. Nu m-a interesat niciodata.
3. Hmmm….asta da.
4. Si asta. Ideea de ‘stimulare’ ma….stimuleaza!
5. M-a caracterizat mereu.
6. Si asa ma oboseste faptul ca ma am pe mine drept concurent, nu vad de ce as concura cu altii. Intâi sa ma depasesc pe mine.
7. Simetrie? Simetrie?!? Simetrie?!?!?!?!
Dragos, pai sa stii ca daca ar exista oi comunitare, poate nu ne-ar mai fi teama sa mergem pe strada. :ermm: Marturisesc ca mereu incerc o anumita neliniste(nu exagerata, e drept) cand vad in preajma cativa caini agresivi care latra orice trecator. Pe de alta parte, nici cei de rasa nu ma lasa indiferenta sa zic asa. :dizzy: Zilele trecute m-am speriat de-a dreptul de unul cu botnita care topaia vesel pe langa mine. :silly: :angel: Doar bichonii nu ma inspaimanta.
:tongue:
Eu nu stiu ce orase medievale ai vizitat tu pana in prezent, dar iti pot spune din experienta proprie ca in Bruges nu am simtit “presiunea turistica” decat la un nivel scazut spre mediu. In sensul ca magazinele pe care le luasem eu la colindat pentru a-mi gasi un mic souvenir erau ceva mai aglomerate, dar stradutele erau goale… Cat despre turisti americani, eu nu am intalnit niciunul. :shocked: :ninja: Erau in Grand Place, e adevarat, dar japonezi. Si sa stii ca am vizitat si alte orase cu stradute inguste si nu m-am impiedicat de turisti. :tongue:
Dragos, tautenii tai sunt speriati de bombe, unde e vestita ospitalitate romaneasca? Nu le-ai explicat si tu ca turistii le-ar aduce bani, iar banii insemna progres, evolutie, o viata mai buna? :ermm: Ma rog, ai tot timpul din lume sa le deschizi ochii. Si e mare pacat, ca spuneai ca e o zona frumoasa… :dizzy:
Mda, am inteles totul si ma asteptam la aceste raspunsuri pentru ca am ajuns sa te cunosc cat de cat :biggrin: , totul pana la simetrie. Ce ai cu simetria? :ermm:
Nice, exista oi comunitare. Dodel, de pilda :-)
Da, adevarul e ca nici mie nu-mi plac câinii comunitari. Mereu aveam probleme cu ei când mergeam cu bicicleta. Curios, ca simplu pieton n-am prea avut de-a face. In orice caz, au trecut 22 de ani….nu mai putem da vina pe Ceausescu pentru câinii comunitari, si nici macar pe Basescu (pe care oricum dam toti vina, indiferent daca e cazul sau nu). Apropo, aici n-avem câini comunitari. Fiecare câine are un proprietar cunoscut. Sigur, asta nu-i impiedica sa treaca unii in curtea altora, sa manânce impreuna sau sa se bata rau de tot. Saracul meu Rex, tot timpul ia bataie de la un munte de câine, pe care el il provoaca. Si tot degeaba. Dar Lache (muntele de câine adica) numai cu Rex are ce are. In rest nu ataca pe nimeni (cu conditia sa nu intri la el in curte, bineinteles).
Normal ca n-ai simtit presiunea turistica, pentru ca tie iti place. Esti tot timpul cu ochii dupa spanioli aratosi, cu camasi inflorate, costume si sandale pe piciorul gol.
Ospitalitatea exista. Tautenilor le plac turistii, cu conditia sa vina unul câte unul, ca turisti, nu cu cetele, ca gloata. N-ai vazut niciodata cât de deplorabil arata natura dupa ce ies românasii la ‘iarba verde’ in mod compact? Chestia cu banii nu-i prea intereseaza. Cei saraci pleaca in Italia, Spania, Germania sau Austria, iar pe cei care au ceva bani nu-i mai intereseaza sa faca bani si din turism. In principiu ramân in Tauti fie din pura sensibilitate, fie pentru ca au un apartament (sau o alta casa) si in Alba-Iulia. Sau o ruda cu bani pe undeva. Pe platoul de sub cetate se afla niste micro-lacuri de ai putea face un loc turistic extrem de interesant. Priveliste excelenta, cetatea fix deasupra ta….Locul e lasat de izbeliste, dar proprietarii nu vor sa-l vânda. Dar…ce-ar insemna ‘o viata mai buna’? Daca ai nevoie de aglomeratie, mizerie, câini comunitari etc etc etc, poti merge si in Alba-Iulia. Daca nu ti se pare suficient de hard orasul, te poti deplasa in Râmnicu-Vâlcea, Hunedoara sau, pentru o experienta cu adevarat horror, poti ajunge chiar in Bucuresti. Si atunci ai civilizatie de n-o poti duce!
Eh, am sa povestesc mai multe intr-un articol, deocamdata i-am promis lui Colorbliss o recenzie.
Pai….daca totul ar fi fost simetric, noi n-am mai fi existat. Cred ca ti-am mai spus :-)
Dragos, nu inteleg ce are toata lumea cu saracu Dodel, in ultima vreme cred ca s-a pus serios cu burta pe carte, l-am vazut in niste interviuri si parca a facut progrese semnificative la capitolele comunicare, spontaneitate si chiar cultura.
:ninja:
Da, am remarcat si eu, cainii latra de obicei carutele, masinile si bicicletele, probabil ii deranjeaza ceva la rotile vehiculelor.
Dar tu pe Rex nu-l poti tine in curte, cum ajunge sa provoace alti caini? :ermm: Nu-l mai lasa si tu asa liber… :cwy:
:)) Te cam inseli, presiunea aia am simtit-o in Barcelona(ditamai aglomeratia urbana) si nu mi-a placut deloc. :sick: Si nu m-am uitat dupa spanioli aratosi(apropos, ala era francez :devil: ) ci era imposibil sa-i ignor caci mergeau langa mine…Rambla e un adevarat furnicar. Mai degraba ma uitam dupa eventualii hoti, de existenta carora fusesem avertizata de toata lumea. :ninja:
Da, acum ii inteleg si le dau dreptate tautenilor, vezi daca nu ai explicat de la inceput asa. :biggrin: Cica experienta cu adevarat horror…din pacate nu esti departe de adevar,din orasul asta scapa intreg(fizic si mai ales psihic) cine poate. :biggrin: :dizzy: Tragicomic… :alien:
Ah, de asta ziceai ca nu vrei simetrie? Pai da, tu nu vrei nici disparitia raului din lume… :biggrin:
Scrii un articol???!!!???
Pe Rex nu-l pot tine in curte, a venit din padure, s-a atasat de casa si de…ma rog, locuitorii ei … are deja o vârsta, nu mai poate fi schimbat. Dar asta e doar o parte a problemei. Exista câini care sar gardul la noi in curte. Sa vezi ce detenta au, imi trebuie un gard de doi metri! Iar asta nu pot face, ca exista o lege nescrisa sa nu faci gardul prea inalt, ca sa nu creada conlocuitorii ca ii persiflezi si ca te dai mare…..
E posibil sa ma insel ….. francez deci…. dar in ce limba ai vorbi cu el? Tu nu stii franceza si francezii nu stiu decât franceza….
Da, nu vreau, e logic.
Scriu, da…mai am putin si termin cartea, dar ultima povestire e cam ciudata si imi trebuie ceva energie sa o duc la sfârsit. Dupa care am sa scriu articolul.
Dragos, dar nu ar fi mai bine sa-i construiesti un cotet lui Rex si sa-l tii legat cat e ziua de lunga? Ce daca a venit din padure, invatul are si dezvat… :unsure: :dizzy:
Ma rog, asta spre binele lui. Oricum nu va vad deloc in siguranta daca exista posibilitatea de a va trezi cu caini straini in curte… :ermm: :ninja:
Eu nu am vorbit cu el, nu aveam cum, era doar un trecator, un strain. Am auzit intamplator in ce limba discuta cu prietenele care-l insoteau deoarece se plimba chiar langa mine…
Aha, am inteles, pai atunci asteptam cu nerabdare o noua productie marca Dragos FRD.
Pai cotet si-a facut elsingur in depozitul de lemne. De legat nu-l pot lega, are cam 4 ani (cred) si e deja invatat cu libertatea. Daca-l leg….in câteva zile moare.
Pai câinii straini sunt, eventual, o amenintare pentru Rex (inca un motiv sa nu-l leg, e bine sa aiba libertate de miscare). Daca ne vad pe noi fug, pentru ca stiu ca ei sunt cei ‘in culpa’. Nu sar la om decât exclusiv in curtea lor.
“Prietenele care-l insoteau”??? Mai sa fie, ce mai gigolo…
:-)))) Da….o sa vina….
Dragos, ce sa spun, palpitanta viata ta din Tauti. :ninja: Inca nu mi te pot imagina in mijlocul naturii, fac eforturi in acest sens… :tongue:
Mda, ceva de genul…desi parea tare serios omu’. :ermm:
Imi place natura, imi place palinca, imi plac ardelencele, imi place viata linistita … iar Tara Motilor m-a fascinat mereu. Poarta de intrare in Tara Motilor e la câtiva kilometri de intrarea in Tauti (adica Tauti se afla in Tara Motilor). Dupa ce rezolv cu apa si aranjez cât de cât casa, promit ca am sa te chem si pe tine sa vezi despre ce e vorba.
Tara Motilor spui? Pai voi sunteti bogati acolo…
Voi onora cu drag invitatia ta, Dragos. :cheerful:
Dragos: corect, nu-l poti lega pe Rex, am avut o catelusa care daca -i puneai lesa nu-si mai regasea echilibrul. Cainii nu sunt rai, si mie cand m-am mutat mi-a fost frica de innebuneam, ba chiar am avut o chestie cu ultrasunete care-i speria mereu cu mine. Intre timp m-am obisnuit, ba chiar cand evadeaza Bobby – ciobanesc al unor vecini mai indepartati il duc la casa lui linistita.
Iti spun eu din experienta, dupa cam 2 ani asa nu are sa-ti mai lipseasca nimic si nu ai sa-ti mai poti imagina sa traiesti altundeva.
nu pot sa le ierarhizez, Nice.
Cred ca cea mai mare nevoie ar fi sa-mi dea Dumnezeu minte !
Fiindca imi doresc si eu o altfel de lume, apropiata de cea pe care ti-o doresti si tu, si am momente cand sufar ingrozitor fiindca nu pot trai intr-o lume mai buna si mai frumoasa.
(astazi e o astfel de zi, habar n-aveam ca despre asta am sa citesc si la tine).
Poza aleasa e una din cele care pentru mine au ajuns sa reprezinte doar blogul tau, au ele o anumita lumina toate.
Sper sa ne revenim repede !
Mihaela, pe de o parte imi pare rau ca esti suparata, pe de alta imi pare bine ca gasesc pe cineva care ma intelege si simte ca mine. Ma rog, poate nu cunosti faptul ca mai mereu ma simt neinteleasa. Insa la partea cu lumea mai buna si mai frumoasa, am o vaga senzatie ca vom gasi destul persoane care sa fie de acord cu noi. :cheerful:
Si inca un motiv de bucurie, faptul ca ti-a placut poza aleasa pentru a sugera nevoia mea de frumos.
Eu nu cred ca mintea iti lipseste, dimpotriva, de aceea iti doresc ca Dumnezeu sa-ti dea puterea de a trece peste greutati si necazuri.
vreau o plajă însorită care să fie numai a mea oricând vreau EU şi numai eu , aşa, ca un copil răzgâiat, căruia îi e dor de o bălăceală buuuună ( şi un bronz asemenea ) ! leneveala-şi spune cuvântul :silly: :blush: :biggrin:
Imi place mult cum gandesti Alexandra
, nevoia de stimulare senzoriala e primordiala doar pe moment sau se manifesta in general? :unsure: :biggrin:
primordialăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă :w00t: la mareee, la soareeeee , tot răul dispareeeee , griul şi ceaţaaaa dispareee, soarele-mi răsareeeeee :D
:cheerful:
In starea de acum ma opresc la ultima. In ultimele zile am si eu parte doar de peisaje triste,fara culoare si murdare (la propriu si figurat)…Zapada s-a dus de mult dar a lasat in urma mult noroi si umezeala, norii negrii sunt mereu deasupra iar totul parca e o parte dintr-un peisaj al unui film horror…lipsit de viata! :ermm:
Imi pare rau, Paul, stiu ca intr-un timp ninsese si se depusese o zapada frumoasa la tine in Suceava. :wub: Dar visul alb nu a tinut prea mult… :whistle:
Exact asa pot caracteriza si peisajul din jurul meu…desprins dintr-un film horror. :alien:
Cred ca frumusetea vine daca o cauti, iar atunci cand o gasesti esti Super-Happy! Dar daca nu poti cauta frumusetea, inventeaz-o!! In acel loc gri, imagineaza-ti un loc plin de razele soarelui, vesel si cu multe flori sau cum vrei tu!!
Interesant sfatul tau, Rolly. :biggrin: Bun venit pe blog.
hola,,,,ufff cam greu cu nevoile sa le luam pe puncte si sa le analizam putin 1 In ziua de azi putini mai percep ceea ce intradevar simti pentru ei ,multi in final ajung sa se confunde in ceea ce le transmiti, despre comunicare am ajuns la conzluzia ca oadata ce te’ai integrat subiectele sunt aceleasi 2 Cu cat lupti sa fi mai stimat si mai respectat vreau sa spun de fapt ca incerci sa creezi o imagine despre tine multi vor sari si vor spune ca te crezi mai inteligent ,la fel se aplica depinde de colectivul in care te invarti si nivelul lor 3 In clipa cand am evidentiat potentialul meu am fost apartat cam de majoritatea pentru ca vedeau ca pierd teren si am creat invidi 4 Sunt un tip un pic cam ironic dar in sensul de gluma si nu ma depasesc cu acest har ce il am ,am atras multe persoane langa mine de sex feminin si la fel am creat invidi sau in cel mai rau caz am distrus inimi :wub: folosind doar un joc stupid de cuvinte luate in sensul bun 5 Da la acest punct tot timpul sunt in cautare cand vad ceva nou si ma atrage incep sa il studiez sa ii observ cauzele si efectele… 6 Am si am avut aceasta tendinta de afirmare dar din pacate intotdeuna am fost tras inapoi sau sapat de apropiatii mei si cred ca n u sunt singurul care a trecut prin asta 7 Aici da tot timpul simt nevoia sa fiu arata cat mai frumos posibil nu pentru cei din jurul meu o fac pt mine daca nu as face’o parca as fi ceva neterminat cu simetriile la fel de fapt si asta ma ataca din cand in cand caut perfectiunea care din pacate nu exista ……am trecut am incercat si am ajuns sa realizez toate aceste 7 puncte dar din pacate totul e distructiv ,eu am o vorba ori eu nu inteleg societatea de azi ori societatea nu intelege limbajul meu de comunicare in final toate acestea produc invidii si aduc cateodata la distrugerea unei valori care este OMUL din pacate e societatea ce o traim in ziua de azi o societate ce evolueaza dictionarul limbii Romane cu cuvintele cool, pet ,soophing imi cer scuze daca nu am scris corect cuvintele dar inca le tot caut in DEX si nu le gasesc Te saruta cu drag ,marioplomero :wub: :whistle: :wub: :whistle: :whistle: :wub: :heart:
Hola, Mario, que tal? :biggrin: Sper ca am scris corect… :biggrin: :ninja:
Interesanta analiza ta, sunt de acord cu ea, o singura nelamurire, cum adica ai distrus inimi folosind un joc stupid de cuvinte luate in sensul bun? :ermm:
datorita cuvintelor frumoase si comportarii mele unele femei au inteles altceva si sau indragostit……si si esta bien ,un beso y un abrazo muy fuerte na si am spus ca nu am sa scriu in spaniola pe nici un site ,nu simt nevoia asta ….. :heart:
Da, Mario, unei femei singure si triste ii trebuie atat de putin sa se indragosteasca. Un compliment e uneori suficient. :ermm: :dizzy: Barbatii trebuie sa aiba mare grija pentru a nu rani suflete fragile…
Cat despre spaniola, mie imi place si o inteleg, asa ca, o poti folosi de cate ori simti nevoia(ca tot vorbim noi despre nevoi). :biggrin:
Bună, ai o leapşă la mine. Succes.
Hm, am vazut despre ce e vorba, merci de leapsa, Cosmin.
1. Nevoia de integrare
2. Nevoia de apreciere
3. Nevoia de apartenenta
4. Nevoia de avansare (la job)
5. Nevoia de a cunoaste oameni noi
6. Nevoia de a vizita locuri noi/de a calatori.
Ana, cred ca la mine ar fi topul tau rasturnat. :silly:
Eu nu am astfel de nevoi, sigur ca imi place frumosul si imi doresc sa cunosc multe lucruri dar pot face asta si ascultand cum curge apa :) Nu caut si nu simt nevoi, prefer sa ma bucur de fiecare moment al vietii :D E mai bine asa, zic eu.
Cum curge apa de izvor? Da, aici te aprob, dar ce te faci cand nu ai un izvor prin prejama? Te multumesti cu apa de la robinet? :biggrin: :devil: :tongue:
Eu cred ca toti avem nevoie de dragoste, frumos, stimulare senzoriala si cunoastere in viata. Astea asa, pentru inceput. Dupa, vin si celelalte. :cheerful:
Nu e vorba de apa de izvor, ci de orice apa curgatoare. Sa incerci sa o asculti…
Nu sunt sigur ca avem atat de multe nevoie. e posibil ca gradul de nefericire sa fie direct proportional cu nr de nevoi
:shocked: Si daca nu aspiram la mai bine, daca nu visam, cum evoluam? Tocmai vorbeai despre setea de cunoastere…si asta e tot o nevoie fundamentala a omului.