Cu siguranta cunoasteti celebra vorba de duh “calul de dar nu se cauta la dinti”. Oare mai e de actualitate? Oare ne bucuram sincer indiferent de lucrul primit drept cadou sau atentie cu diferite ocazii, fie de ziua noastra, fie la o intalnire cu iubitul, de Craciun, Mos Nicolae, fie cu prilejul unei aniversari, de 1 martie, 8 martie, cand se intoarce cineva din strainatate si ne viziteaza, fie la job, daca avem unul care poate influenta intr-un fel sau altul soarta celorlalti? Suntem la fel de fericiti fie ca primim o zambila, fie un cos superb cu orhidee? Reactionam identic si cand ni se ofera un parfum fake de 15 lei si unul original de 400? Suntem in extaz cand cineva ne face cadou o bijuterie fantezie, dar si atunci cand ne ofera o bratara scumpa de aur? Sau in cazul unui barbat, este la fel de multumit cand primeste o cravata sau camasa ca atunci cand primeste un ceas elevetian super valoros, eventual de aur? In vremurile actuale, cand fiecare tine sa-si etaleze si sa impresioneze cu cel mai recent model de mobil scos pe piata, cu cei mai la moda pantofi sau cea mai trendy geanta, cand ne imbracam doar de la mall si chiar din straintate, cand visam la cele mai originale si frumoase accesorii, haine si gadgeturi, cum reactionati in clipa cand primiti ceva ieftin si deloc pe gustul vostru? Sunteti dezamagiti sau dimpotriva, fericiti ca respectivul s-a gandit la voi si pana la urma gestul conteaza?
Unul dintre motivele pentru care imi place in blogosfera este bunatatea si generozitatea celor care posteaza. In ultimul timp pe unde intru citesc cum oamenii declara ca ei adora sa ofere cadouri mai degraba decat sa primeasca. Pentru mine e un chin sa caut pentru cineva cadoul potrivit, mereu ma tem de reactia acestuia la primirea lucrului respectiv. Pentru ca, din pacate, avem gusturi diferite si ce imi place mie, celuilalt poate sa ii para urat, demodat, in totala neconcordanta cu personalitatea si asteptarile sale. Iar daca il intreb inainte ce vrea sa-i cumpar, ce i-ar trebui sau ce i-ar placea, risc sa primesc acelasi raspuns: nu imi trebuie nimic, vai, dar nu trebuie sa te deranjezi…creandu-se o situatie penibila, punandu-ne pe amandoi intr-o postura jenanta.
Asadar, voi ce preferati, sa oferiti sau sau primiti cadouri?
Iar in final, un mic dar pentru voi toti, din colectia personala, am ales un trandafir rosu, in semn de respect, pretuire si admiratie. Nu stiu daca va plac aceste flori, dar ma gandesc ca… gestul conteaza. :biggrin:
Eu ma rusinez cand primesc cadouri. Mai ales ca stiu ca se asteapta de la mine sa reactionez intr-un anumit mod, sa par foarte fericita la primirea lui, iar eu sunt rece de felul meu, nu ma exteriorizez prea bine. De aceea prefer sa dau eu cadouri, sa nu fiu eu in prim plan, ci sarbatoritul, sa-i vad eu lui uimirea/bucuria/placerea. :)
Mihaela, nu mereu il intalnesti face to face pe cel care iti ofera ceva, uite la tine de exemplu, din cate am vazut pe blogul tau, tu primesti multe cadouri prin posta de la diferite firme, oricum sunt si alte ocazii in care putem primi daruri, ma interesa daca te bucuri sincer de fiecare lucru in parte chiar daca nu iti place sau nu ai ce face cu el? O bluza care nu ti se potriveste, un parfum care nu iti place cum miroase, o bijuterie pe care nu ai purta-o niciodata, un fard prea tipator, cosmetice pe care nu le-ai folosi niciodata, dulciuri pe care le detesti(eu de ex nu sunt deloc prietena cu dulcele) sunt exemple la intamplare…
Hmmm…atunci nu. Adica ma bucur initial, cand vad cutia, cand desfac, dar cand vad ca e ceva care nu mi se potriveste, atunci sunt un pic dezamagita. Dar nici nu fac urat. Mai rau e cand partenerul nu te nimereste la cadouri, dar din fericire nu prea s-a intamplat asta.
Da, ma gandesc ca e reactia fireasca, e omeneste sa fii dezamagit cand primesti ceva ce nu iti place deloc. Uneori te gandesti, cum e posibil sa imi fi daruit asa ceva, oare a vrut sa-si bata joc de mine?
Partenerii mei de pana acum nu prea s-au straduit in materie de cadouri. Au preferat sa nu-mi cumpere nimic. Deh, zgarcenia asta… :blink: :ermm:
Imi plac la nebunie trandafirii, mai ales acesta :kissing: :w00t:
Eu sunt, mai degraba, buna la a oferi cadouri, mereu stiu ce si cum sa iau pentru orice persoana. :biggrin: La primit… well, sunt putin cam dificila si rar se intampla sa primesc ceva care sa ma si lase masca :blush: .
Ma bucur tare mult, eu il ador, il consider trandafirul perfect, de aceea am si indraznit sa vi-l ofer in dar… :biggrin:
:heart:
Exact, am devenit din ce in ce mai pretentiosi, nici pe mine nu prea mai ma impresioneaza nimic, de aceea e foarte greu sa-mi oferi ceva in dar. :ermm: :dizzy: Daca nu imi place, sunt extrem de dezamagita. :angel: Pe de alta parte, nici sa te prezinti fara nimic nu e o solutie. Vezi tu, cum o dai tot nu e bine, de aici si ideea articolului.
Problema cea mai mare e ca, in ziua de azi, codourile frumoase sunt si scumpe. Sa zicem ca ai idei, dar nu ai bani suficient, cum te descurci in aceasta situatie?
Uneori, ca sa suprinzi placut pe cineva nu trebuie sa cheltui nici macar 5 centi, totul tine de imaginatie. Eu prefer sa fiu suprinsa prin cuvinte dulci, niste vorbe din suflet sau pur si simplu o imbratisare fara motiv. :blush: :wink: , fac mai mult decat cadourile scumpe :wink:
Off, astea sunt de departe cele mai pretioase momente in compania persoanei iubite. :w00t:
Si nu numai :wink: , chiar si un prieten iti poate face un astfel de “cadou” sau un simplu admirator :happy:
Imi place sa ofer desi nu prea pot s-o fac asa de des cum as vrea. Imi place sa ofer pt. ca imi place sa daruiesc ceva ales de mine, cuiva drag. :biggrin:
Si daca nu e cineva drag, ci o persoana oficiala sa zicem si esti obligata sa-i cumperi ceva, si e si foarte pretentioasa? Cum iesi din incurcatura?
Cum reactionezi cand primesti ceva ce nu e tocmai pe gustul tau? Te bucuri sincer, esti fericita ca persoana s-a gandit la tine sau esti usor(sau mai mult) dezamagita?
In primul caz…hmm : )))). Este adevarat ca e dificil, nu stiu, ma bazez pe instinct si folosesc ce stiu despre persoana respectiva, chiar daca nu imi e apropiata. Dar eu nu fac cadouri din obligatie :biggrin: asa ca de pas!
. Oricum pt.mine e foarte greu de ales ceva.
Cand primesc ceva ce nu-mi place sunt dezamagita ca persoana respectiva n-a stiut ca putea sa aleaga de ex.o alta culoare sau ma rog, ma leg de detalii, deoarece in general cadourile pe care le primesc nu sunt pretentioase. Am mai zis eu ca as vrea sa primesc carti si flori si numai de-astea nu am parte
Darul cel mai frumos a venit de la colegele mele de camin din anul 3, care m-au surprins fara doar si poate si mi-au cumparat ceva ce stiau ca imi doresc dar la care eu nu ma gandisem niciodata ca vor lua, o crema de fata…de la vichy
. Era cam scumpa pt. mine in momentul acela dar tot aveam de gand sa mi-o cumpar, pana la urma am avut-o gratis :biggrin:
Poate nu s-a invit ocazia, dar ai toata viata inainte pentru asta, depinde foarte mult si de jobul ales.
Si? Ti s-a potrivit crema de la Vichy? Te-ai inteles bine cu ea? Mi-am cumparat si eu mai demult doua creme de la ei si parca am avut si mostre de fond de ten. Dezastru! In general nu pot spune ca am gasit dermatocosmeticele potrivite tenului meu. Noroc cu cei de la Nivea care au scos o gama fara parabeni si coloranti absolut delicioasa.
Super a fost, si oricum imi luasem eu inainte altele tot de la vichy. Mie nivea imi displace cu toata fiinta mea
. In primul rand miroase prea puternic si urasc mirosul ala de parfum iar despre “miracole” 
zero. Nici de hidratat, nici de nimic.
Depinde de la persoana la persoana, de la ten la ten, eu nu foloseam Nivea inainte, dar noua gama Pure & Natural(bio) este fabuloasa. De cand am descoperit-o, am ales s-o folosesc doar pe ea. Chiar daca e putin mai scumpa(pentru buzunarul meu) merita toti banii.
Să știi că la mine gestul contează. Dacă e un cadou care nu am cum să-l folosesc, zic merci și îl dau cuiva care îl poate folosi. Nicidecum nu mă supăr. Și mie îmi fce să fac cadouri, dar măcar de aș avea pe ce :)))
Eu nu mereu am cui oferi anumite cosmetice primite sau chiar parfumuri mai ieftine si mai slab calitative, caci risc sa jignesc respectivele persoane. Doar la dulciuri merge asta, caci se mai gasesc copii doritori. Ultima parte nu am inteles-o, cum de as avea pe ce? :ermm: :wassat: :unsure:
Adică să am pe ce să le cumpăr :)))
Nici de data asta nu am inteles, sa ai pentru cine sau banii necesari cu care sa le achizitionezi?
Da măi :)) Dacă aș avea bani pe care să le cumpăr cadouri :))
:cwy:Tot la capitolul asta sunt si eu un pic(mai mult) deficitara.
Ca primesc in dar un lucru ieftin, nu conteaza. Ideea e sa-mi placa catusi de putin. Daca nu-mi place, nu-l port/folosesc. Cumva ma simt aiurea, pentru ca un om a dat bani pe un lucru care nu-mi place, si nu-l folosesc, si-mi vine sa-l atunc la gunoi, in unele cazuri. What the hell?…
?
. Vrei ceva?… mergem si bem o bere sau un vin bun, si ne bucuram de o seara faina. Am avut parte de faze… le spuneam oamenilor “mai, ne vedem deseara in bar, la o bere, FARA CADOURI, VA ROG”. Si ma trezeam cu ei cu tot felul de sacosele, pungute… momente care mi se pareau ridicole, penibile. Frateee/soroo… te-am chemat sa bem ceva impreuna, nu sa ma faci sa ma simt aiurea, intr-o crasma plina ochi…. Mrrr….
. Ce fel de lucruri poarta?… sunt rotunde, colturoase? Poarta esarfe, inele, medalioane sau alte obiecte? E ok. Intotdeauna se gaseste cate ceva, daca ai placerea sa cauti 
.
Asta e unul dintre motivele pentru care nu-mi place sa primesc cadouri, foarte putini imi stiu cu adevarat gusturile. Alt motiv ar fi ca oamenii de regula dau cadouri din obligatie, si mai putin din placere. Pentru mine conteaza asta. Sa simt ca omul ala chiar a avut placerea sa-mi daruiasca ceva. Feel the love… hmm
Tu vorbeai de situatia penibila cu intrebatul, eu le usurez situatia celor interesati, cu “sa nu te prind…”
Decat un cadou de dragul… cadoului, mai bine fara. Ma multumesc cu o imbratisare sincera, chiar ma atinge mai mult asta.
De asta imi inchid telefonul de ziua mea. Fara “la multi ani”, ca nu vreau sa ajung la o varsta matusalemica, fara cadouri din obligatie, etc…
Am o problema cu “a primi”. Ma simt mai bine atunci cand daruiesc. Chiar imi place sa fac cadouri. Aici ma folosesc de cateva aspecte… aspect, ten, culoarea parului, parfum, obiceiuri, dupa culorile pe care le poarta, chiar si vicii. Fumeaza? No problem. Aleg o tabachera, care sa se muleze pe stilul de imbracaminte, bijuterii, etc. Totul e sa fii atent la detalii
Multumesc pentru trandafir :biggrin:
… si tu meriti unul :tongue:
Cu mare placere, Cristian. :cheerful:
:angel:
S-o luam cu inceputul, foarte corecta observatia ta, un om da bani pentru un obiect pe care tu urmeaza sa-l arunci la gunoi, exact aici vroiam sa ajung, deci si tu te simti aiurea. In cazul asta putem spune “gestul conteaza”? Eu cred ca nu! :dizzy: :pouty:
Pai iata inca o problema, tu esti pretentios, cineva ar vrea sa-ti daruiasca ceva din inima, dar nu are bani, cum procedeaza? Tu spui ca nu vrei nimic de ziua ta, iti raspund eu, oamenii vin la petrecere cu ceva pentru ca asa simt ei ca trebuie sa faca, pentru ca asa vor. Crede-ma, e aiurea sa mergi la o aniversare, la o onomastica cu mana in buzunar. Eu una ma simt penibil cand fac asta…
De ziua ta iti inchizi telefonul? :)) Esti primul pe care il aud ca face asta. Esti tare amuzant, eu as cam vrea sa traiesc forever. :silly:
Da, ce spui tu in final se potriveste pentru o eventuala fiinta draga, iubita chiar, o persoana pe care tu o cunosti destul de bine. Insa mai sunt si rudele cu care te intalnesti din an in paste, unii prieteni de familie, colegi…ale caror gusturi nu-ti sunt chiar atat de familiare. Atunci e atunci. Misiune imposibila. :devil:
Cea mai mare problema e atunci cand oferi ceva cuiva si nu mai vezi ca i se lumineaza chipul de fericire, dimpotriva, arunca obiectul undeva pe pat sau in dulap si iti spune un multumesc sec, fara prea multa convingere. Sau celebrul “vai, dar nu trebuia…” Dupa cateva episoade din astea iti cam piere cheful de facut cadouri. Unii par de-a dreptul nemultumiti, vizibil iritati de cadoul primit. Eu in asemenea cazuri ma dau batuta, urmatoarea data nici nu ma mai obosesc sa ma gandesc la ceva, ii dau direct bani. Sau ma fac ca ploua. :biggrin:
Heeyy! Ce frumos! Multumesc pentru dar, il voi accepta si pretui la valoarea adevarata!
Eu cred ca gestul conteaza. Imi place sa fac tot felul de cadouri fara anumite motive. Si am facut asta prietenilor dragi (o carte, un cd de muzica pe care stiam ca le apreciaza, o invitatie la concert, un buchet de flori, un gand sincer, o inghetata etc.). Am din fericire cativa prieteni absolut minunati. Dumnezeu mi i-a dat atunci cand nu prea mai credeam…
Nu cred ca e normal sa faci cadouri ieftin de genul cosmeticelor. Daca poti face un cadou consitent cu anumita valoare, fa asta. Daca nu, mai bine da un telefon si ureaza-i sincer ceea ce crezi. Cred ca va fi mai apreciat.
Am trait insa si momente in care mi se spunea ca fac cadouri proaste si cretine sau cand mi se atragea atentia sa fac cadouri de lux… Uite, eu as face o sugestie femeilor care imi citesc comentariul: e ok sa faceti cadou unui barbat camasa si cravata, dar nu le faceti de ziua lui, de aniversarea vreunui eveniment. Atunci luati-i ceea ce stiti ca ii place. Cadoul se face pentru cel care il primeste, nu pentru cel care il ofera :)
Buna, Marin, nu stiam ca iti plac trandafirii, ma bucur mult ca ai acceptat cadoul meu, ca semn de pretuire si respect pentru voi.
Si cum reactioneaza prietenii tai cand le oferi acele mici daruri? Se bucura sau se fastacesc, se rusineaza, se gandesc, oare ce mai e si asta? De ex. eu nu sunt obisnuita sa primesc cadouri, cred ca as fi extrem de intrigata de un asemenea gest. Ma rog, din cate am inteles eu, barbatii se tem sa faca cadouri, fie pentru a nu fi considerati penibili, demodati sau pentru ca ei chiar nu se pricep ce sa aleaga. Bine, cei mai multi nu ofera din pura zgarcenie, asta e partea a doua.
Pai uneori esti invitat la un coleg de clasa sau de serviciu, la sef sau la o ruda, ce faci daca nu prea ai bani pentru ceva deosebit, mergi cu mana in buzunar? Ii iei repede un set de cosmetice de 20 de lei si ai scapat. :)) :cwy: :dizzy: :ninja:
Cum adica? Nu e bine sa-i cumpar unui barbat camasa de ziua lui? :shocked: Dar ce? Ca eu bani de cine stie de gadget super scump vrea el poate nu am!
“Am trait insa si momente in care mi se spunea ca fac cadouri proaste si cretine sau cand mi se atragea atentia sa fac cadouri de lux…”
Iata inca un motiv pentru care barbatii renunta sa mai faca cadouri. Si nu doar barbatii, oamenii in general.
Cu mare placere!
Am sa incep exact cu sfarsitul :) Ai perfecta dreptate. Eu am avut norocul sa am cateva colege minunate. Cred ca si daca le-as face cadou un mar sau o frunza ar fi foarte incantate fara sa se prefaca pentru ca e ceva de la mine si e oferit cu sinceritate si drag.
Eu zic ca nu e nevoie sa oferi un cadou scump daca nu ai bani. Gestul conteaza acum. Si nu consta decat in a spune ce simti din suflet. Atunci va fi apreciat. Eu nu fac cadouri decat celor dragi mie care stiu ca apreciaza si nu atat in anumite zile. De cate ori pot. Nu trebuie sa astepti o anumita zi ca sa arati celor apropiati cat de mult ii iubesti. Uneori un simplu telefon prin care sa spui ma gandeam la tine, te-am sunat sa iti trimit un zambet si sa iti spun ce mai faci e mai mult decat suficient. Asa poti deslusi semnificatia expresiei gestul conteaza.
Suntem oameni si singurele lucruri care conteaza sunt sentimentele care ne leaga, nu bogatiile materiale pe care le posedam, primim sau oferim. Daca as putea, as oferi pana si ultima speranta si ultimul zambet pe care le am tuturor celor care au nevoie de ele.
A oferi ceva nu trebuie sa devina un act social de complezenta…trebuie sa dai ceva cuiva care are nevoie cu adevarat. Pana si zambetul pe care i-l arati unui trecator pe drumul spre casa sau servici, sau in metro ori autobuz poate sa fie un cadou care sa il bucure si insenineze…nu vei sti niciodata.
Poate o dimineata in care te trezesti si multumesti lui Dumnezeu ca esti sanatos si viu si ca te ajuta in fiecare zi sa fie un cadou frumos pentru sufletul tau…sunt multe exemplu…
Gestul conteaza intotdeauna…deci gesticuleaza cu sufletul..
Ce frumoasa exprimare ai gasit
, cred ca mai degraba facem cadouri din complezenta, din obligatie decat sa gesticulam cu sufletul asa cum bine recomanzi tu.
“Suntem oameni si singurele lucruri care conteaza sunt sentimentele care ne leaga, nu bogatiile materiale pe care le posedam, primim sau oferim.”
Eu cred ca tarie in lucrul acesta, din pacate am intalnit barbati care nu ofereau(nimic) nici afectiv si nici material, doar asteptau sa primesca… :cwy: :ermm: :pouty: Ma rog, eu nu sunt cea mai in masura sa vorbesc, experientele mele cu barbatii au fost dezastruoase… :wassat:
Pe de alta parte, ii spuneam si Alicei, nu prea mi-ar conveni sa primesc cadouri in alte zile ale anului, dar tocmai de ziua mea de nastere sau de Florii nu. Nu inteleg de ce spune toata lumea ca prefera sa ofere si sa primeasca cadouri pe nepusa masa.
Multumesc :) Da, cam 80% din ce facem e din complezenta. Din pacate, majoriatea barbatilor vegeteaza asteptand ca femeile sa le fie sclave, iar majoritatea femeilor viseaza la bijuterii…trist.
Evident ca trebuie sa primesti si de zilele respective. Insa nu e frumos sa primesti cadouri micute, simbolice cand nu te astepti (gen invitatie la restaurant sau la film, o esarfa calduroasa cand vine toamna, un buchet de flori dimineata sau seara cand vii obosita de la servici)…sau ajutor pentru ceva ce iti e greu sa rezolvi singura.
Si ce te faci cand cineva nu crede in zilele de sfinti pentru oameni ? :alien: :whistle:
Eu de exemplu de multe ori uit sa zic la multi ani cand e ziua de nume a unei rude, cunostinte sau chiar frate :alien:
E drept, la alea de ani tin mult mai bine minte. Dar cu cele de sfinti, zau ca nu-mi bat capul.. :ermm:
Lusio, una e sa uiti si alta e sa nu crezi in asa ceva. Ziua mea e de Florii, e ditamai sarbatoarea, am scris si articol pe blog, cum ar putea uita cineva? A, daca tu nu crezi in zilele de sfinti e cu totul altceva. Bine, in cazul meu nu e vorba de niciun sfant…
Eu cred in zilele de SFINTI, dar nu cred in serbatorirea acestor sfinti PENTRU OAMENII de rand :dizzy: ci doar pentru aia care au FOST in trecut!
Pai nu stiu exact cum e, prin oameni ii serbezi de fapt pe sfinti. :unsure:
Marin zice ca gestul conteaza intodeauna..
DAR ce te faci cand la un moment dat, tu crezi ca valorezi mult pentru o anume persoana iar acea persoana iti va da un cadou mai…. sa zicem asa si asa. Iar dupa un timp vezi ca altei persoane care tu credeai ca e mai putin importanta decat tine, vezi ca i se da un cadou MAI DEOSEBIT/MAI IMPORTANT sau de ce nu, MAI SCUMP.
Eu cred ca in aceasta situatie multi ar exclude acest “gestul conteaza”. Si cum mai ziceai tu voi zice si eu:”Deh, suntem oameni”.. Avem orgolii/mandrie si alte cele..
Lusio, eu exclud egoismul din orice ecuatie. Mie mi se pare absurd sa astepti cadouri. Asta o data. Apoi mi se pare si mai absurd sa cuantifici cat de valoroase sunt cadourile altora in comparatie cu cele primite de tine. La fe de nelalocul lor sunt si pretentiile ca stima de sine te pune in pozitia de a avea asteptari in a primi cadouri. Nu trebuie sa consideri niciodata ca tu meriti ceva grandios pentru ca asa si esti. Pentru a primi totul, trebuie sa fii pregatit la a renunta la tot, la a oferi tot.
Eu am primit un telefon cand starea mea de spirit nu era un grozava si nici plina de iluzii. O prietena mi-a zis ca m-a sunat sa ma salute si sa ma intrebe ce mai fac. Simpla idee ca s-a gandit la mine si m-a sunat a fost un gest minunat. Acela e un cadou care nu poate fi egalat de nimic mai important si mai scump. Pentru ca nu este ceva mai scump si mai important decat sufletul.
Cand ai prieteni dragi, oameni la care tii si pentru care te-ai sacrifica, oameni pe care ii iubesti si pe care vrei sa ii stii fericiti, crede-ma ca retii cu drag si cu bucurie ziele lor de sfinti. Eu am o buna prietena ale carei conceptii sunt diferite de ale mele in ceea ce priveste religia si totusi ne intelegem perfect. De ce? Pentru ca e mai bine sa asculti si sa imparti decat sa judeci.
Suntem oameni e o realitate…dar nu poate fi o scuza. Eu militez pentru a folosi cuvintele cu intelesul lor adevarat. Prea mult timp le-am interpretat dupa cum ne-a fost placerea.
Marin, Lusio nu se referea la o prietena oarecare, ci la iubita ta. Ma rog, acum nu stiu cum poti afla ce i-a luat ea altuia…
Am vazut un film in care cei doi s-au despartit chiar din aceasta cauza, el nu ii luase nimic de ziua ei de nastere. Eu am trait genul asta de intamplare si nu pot spune ca m-am simtit prea fericita.
Mai, indiferent la cine te referi, raspunsul meu e acelasi. Acum eu vorbesc de cadouri, de gesturi si nu gasirea relatiei si a partenerului perfect. Nu au decis sa se desparte tocmai din cauza asta. Faptul ca o asemenea fapta a dus la asa ceva demonstreaza ca erau probleme mai vechi care au culminat in maniera asta. Poate fi vorba de atentie, de implicare, de felul in care stii sa il respecti pe cel de langa tine, de cat de mult tii la el, poate fi vorba de asteptari gresite. Dar, de fiecare data totul se rezolva comunicand. Dar nu dupa, inainte.
Aaaa, mai e ceva: gestul conteaza uneori si in sens negativ :D
Marin, neata, tu cred ca ai vazut filmul. :biggrin: Ca exact despre asta era vorba, o lipsa de implicare, de atentie, de respect pana la urma din partea lui. Si toate au culminat in acea seara, de ziua ei. Si tot atunci a avut loc deznodamantul.
De, toate se rezolva prin comunicare, dar cum sa-i spui iubitului, vezi ca eu de ziua mea vreau un parfum scump si o bratara de aur? Mai ales daca respectivul nu prea are bani? Tipa a apelat la psihologie inversa care nu a functionat. :))
Cum adica conteaza in sens negativ? :ermm:
Neata :D Nu constientizez acum filmul, chiar daca poate l-am vazut. Ce am scris a fost din felul in care gandesc eu
Daca spui iubitului ca vrei luna din putul cu petrol cand stii ca el nu isi permite asta inseamna ca esti o persoana care vrea sa il chinuie si urmareste doar castigul personal, material. Inseamna ca femeia are caracter de doi bani, iertata sa-mi fie opinia.
Cum in sens negativ? Pai ce scria Lusio mai sus…ce ziceai tu….daca nu iti face un cadou de ziua ta, daca te uita, daca iti ia ceva de dragul de a o face si altora/altuia/, fata de un anume altcineva, se comporta diferit, inseamna ca gestul ei/lui demonstreaza ca nu merita efortul si investitia. In cazul de fata e un gest care conteaza, dar e unul negativ care nu aduce prea multa placere.
Mie imi place foarte mult si sa ofer cadouri, si-mi place sa caut cadoul, sau sa fac cadoul “perfect”. Trebuie sa recunosc, ca-mi place si sa primesc cadouri, dar nu-mi pare rau pentru nici o secunda din timpul pe care-l aloc ca sa fac un cadou cuiva.
Szabi, cauti cadoul perfect pentru orcine sau doar pentru persoanele extrem de apropiate, cele foarte dragi( de ex mama, sora, iubita)? Cum reactionezi cand primesti ceva care nu e tocmai pe gustul tau?
Nu prea obisnuiesc sa dau cadouri, decat pentru persoanele foarte apropiate. Asa sunt eu… Dar lor le dau cele mai frumoase cadouri :) Cand primesc ceva, care nu e pe gustul meu il pretuiesc pentru ca orice cadou este exprimarea afectiunii.
Foarte frumos spus, Szabi, deci pana la urma gestul conteaza! :biggrin:
Da dar gestul conteaza cu atat mai mult, cu cat oferi ceva chiar special
:)
Gestul da.. mai ales intr-o zi de nastere..
pe stilul piesei asteia:
http://www.youtube.com/watch?v=vYMxOzxKYYo
Lusio, cam asta dorea sa-i daruiasca si tipul din film iubitei de ziua ei. Si cred ca iti amintesti reactia acesteia… :biggrin:
Szabi, aici e cheia. Sa fie ceva special, din inima eventual.
Din inima eventual ????? NEAPARAT sa fie din inima. Altfel mai bine sa nu se ofere cadouri, pentru ca atunci acel gest chiar nu mai are nici o valoare si devine fals.
Eu nu pot refuza nici macar o prajitura din marmelada daca mi se ofera/ma roaga/si mi se mai si zambeste frumos. Multumesc politicos, o iau si O mananc. Chiar daca eu detest marmelada. Pur si simplu gestul ma copleseste. Am o problema aici. Nu pot sa refuz oamenii.. :dizzy:
Imi place sa fac cadouri oamenilor, insa atunci cand nu se asteapta nici in ruptul capului la asta, cand nu e nici un eveniment, nici o aniversare. In felul asta le arat ca sunt importanti pentru mine.
Articolul acesta m-a dus cu gandul la copilarie, si la de cat de mult il iubeam pe Mos Craciun. Si pe Mos Nicolae! Era o bucurie imensa. Mos Craciun venea totdeauna cu o sacosa maaare, plina cu “de toate”. Pe care o gaseam dimineata insa….sub perna. Treaba asta mi-a placut totdeauna cel mai mult!, ca venea sub perna si nu sub brad.
Simteai fosnetul ei dimineata sub perna..sub cap.
Intro relatie insa nu imi place sa primesc cadouri. Mi se pare astfel ca sunt “cumparata”. Pot sa imi cumpar singura ce vreau. In plus, sunt f pretentioasa. Greu cu mine… flori primesc oricand!
Apoi.. sunt poeziile si randurile pe care cineva mi le-a scris candva. :heart: Sunt cele mai de pret daruri pe care le-am primit vreodata. Raman muta in fata calculatorului de fiecare data cand le citesc, gandind adesea ca “nu le merit”. pentru ca eu nu am dat nimic…
Eu cred ca dimpotriva, ai dat mult, consider ca e mare lucru sa inspiri pe cineva in a scrie versuri. Si eu as fi tare fericita daca as primi in dar o poezie, sa stiu ca e scrisa numai si numai pentru mine, ca poetul s-a gandit doar la mine cand a compus respectiva creatie. E un dar facut din inima, e poate cel mai pretios si cel mai frumos dar din lume.
Si mie imi vine greu sa refuz, sa spun nu. Si cand te gandesti ca unii o fac cu atata usurinta…
:ermm: :ermm:
Ma bucur tare mult ca articolul te-a dus cu ganduri la momentele dragi ale copilariei, chiar ca inedit…sa gasesti cadourile sub perna.
Uite ca azi ai mai primit o floare. Un trandafir. :heart:
Pt mine gestul conteaza. Mai ales cand vine neasteptat. Adica nu la ziua mea, Craciun, alta aniversare. Atunci cand vine din inima intr-o zi oarecare.
Pana nu demult iubeam sa fac cadouri. Din pacate in ultimul an am dat chix cu ele asa ca nu mai imi place la fel de mult. Sotul meu e un pretentios si jumatate, foarte greu il multumeste ceva cand vine vb de cadouri, fiul meu se bucura de orice, mama mea zici ca nu se bucura de nimic. Bunica mea adora florile si cartile, e ok. Daca stiu ce sa cumpar imi place sa caut, sa impachetez si sa vad bucuria pe chipul celuia care primeste cadoul. Dar daca e vb de cineva necunoscut sau care stiu ca e pretentios si nemultumit nu imi place. De altfel urasc obligatiile …
Cat despre pret, nu sunt ipocrita sa zic ca mi-e tot una un inel de 50 de lei si unul de 400 de lei dar nu e nicidecum o conditie. Ma bucur mult si de o cutie de ciocolata, o prajitura, sau altceva. Nu ma bucur doar de cadouri scumpe. In plus nu inseamana ca scump imi si place, am primit acum ceva timp un parfum Roberto Cavalli, stiu ca nu e ieftin, dar daca nu imi place, mersi :(
Oh, Alicee si eu urasc obligatiile, nu imi place sa ma duc la doctori sau la secretare cu flori, cafea sau bomboane. Mamele noastre seamana tare mult, si a mea ramane impasibila de cate ori primeste ceva, mai degraba se bucura cand primesc eu diferite lucruri…si ii plac si ei.
Cu parfumurile de firma eu am o mare problema, sunt foarte puternice, de obicei din categoria oriental-florala, iar mie imi plac cele casual, fresh-fructate, delicate, discrete, asa ca cele mai multe nu prea mi se potrivesc. Insa exista si exceptii, evident. Recent m-a indragostit, de exemplu, de Chance Eau Fraiche de la Chanel… Ma rog, ce vreau sa subliniez e ca nu prea imi plac parfumurile, prefer apa de toaleta.
Eu ma simt cam incurcata daca cineva imi face un cadou pe nepusa masa. Adica cum, sa primesc in timpul anului, dar nu de ziua mea? Categoric nu as fi prea fericita. :dizzy:
Ideea e si de ziua ta dar si in timpul anului. Mie imi plac surprizele de aceea ma bucur mult de un cadou care nu e facut ‘din obligatie’ ci fiindca a trecut pe langa un magazin, a vazut ceva ce a crezut ca o sa-mi placa si mi-a luat. De ziua mea primesc cadouri de la toata lumea, si multi le cumpara pe ultima suta de metri fiindca trebuie, mai mult decat fiindca si-au petrecut timp cautand, gandind sa imi faca o surpriza. Unii de ani de zile imi aduc aceleasi chetii (gen flori, bani, carte) nici nu mai e surpriza. E un obicei.
Da, surprizele frumoase…cui nu-i plac?
:angel: Sincer, decat alte prostii eu prefer banii. :biggrin:
gestul conteaza dar si ce fel de cadou este, cu siguranta toti am primit cadouri frumoase si cadouri mai putin frumoase, care nu ni se potrivesc care nu le folosim, unele din cauza ca pers care ni le-au daruit nu au avut inspiratie si au luat ceva la intamplare, altele pt ca nu nu ni se potrivesc desi ca idee sunt ok, etc dau un ex: am primit un ceas foarte dragut cu bratara metalica, dar il port extrem de rar pt ac e foarte greu si ma incomodeaza, la birou il tot bat de masa, de taste si nu-mi place, asa ca zace in cutie :D acum nu e vina nimanui :)
eu daca primesc ceva si nu-mi place, nu mi se pare folositor dau mai departe, defapt cu acest mesaj ofer si eu cadourile
recunosc ca nu intotdeauna sunt inspirata at cand caut sa cumpar un cadou si am gandesc cu groaza la luna noiembrie si dec cand am ceva sarbatoriti dar pana la urma o scot cumva la capat
cu siguranta ca am oferit si eu cadouri nereusite, neinspirate, ca au fost puse intr-un colt sau date mai departe…..apoi nu putem fi perfecti :D
Da, Lilly, exact cand trebuie sa facem un cadou cuiva intram intr-o pana teribila de inspiratie, nu stiu cum e posibil… Cred ca e unul din cele mai dificile lucruri din lume, mai ales acum cand fiecare are posibilitatea sa-si cumpere ce vrea, cand gasim absolut orice si daca nu mergem si ne luam din strainatate, cand toti suntem atat de pretentiosi, cand parca nimic nu ne e pe plac.
Nu am inteles prea bine, iti place mai degraba sa primesti sau mai degraba sa daruiesti?
imi place mai mult sa primesc :)
:)) Si mie.
Cred ca asa e in cazul multora
Da, al celor care nu au blog. :ermm:
at cand esti neinspirat consider pt femei buchetul de flori si cutia de ciocolata ca fiind cel mai inspirat cadou, cel putin eu asta mi-as dori de la pers care nu stiu ce sa-mi cumpere
decat sa ma trezesc cu nu stiu ce cadou pe care a dat o groaza de bani – de ex sa primesc un tablou- apoi prefer cutia de cioco nu tablou :D
Un tablou? Wou, mie mi-ar placea mult! Mult mai mult decat daca as primi o ciocolata.
Am primit un singur tablou cadou in viata mea, de la un coleg, l-am pus imediat pe perete chiar in fata patului. Toate tablourile sa apleleze la mine. :silly: :tongue: :cheerful: :wub:
mie nu-mi place orice fel de tablou :D daca as avea o casa mare probabil, altfe4l prefer ciocolata :))))
daca citesc cei care te cunosc personal o sa stie ce sa-ti cumpere de ziua ta sau de Craciun :)
Lilly, a nu se intelege ca imi doresc peretii tapetati cu tablouri. Faceam doar o comparatie cu ciocolata. Mi se pare cam banala, daca vreau ciocolata ma duc in hypermarket si imi cumpar si eu, nu tin neaparat sa primesc asa ceva de la iubit sau prieteni de ziua mea.
bine eu sunt mare consumatoare de dulce si deasta as alege ciocolata :)
Cunoastem, cunoastem, e firesc sa fie asa. :biggrin:
Ce pictor preferat ai? mie imi place mult Monet, Michelangelo si Da Vinci.
Dali. :wub:
:D in loc de tablou, as prefea o ventuza de desfundat chiuveta; in loc de ventuza as prefera o chiuveta care sa nu se infunde niciodata;in loc de chiuveta as prefera o ciocolata; in loc de ciocolata as pefera un tablou
Eu in loc de chiuveta as prefera un jacuzzi. :biggrin:
:tongue:
eu nu prea primesc cadouri… in genere primesc dineros… si imi fac singur cadouri, dar sa vedeti faza… niciodata nu am dat cash cuiva, imi place sa ofer cadouri si da e o mare problema cand cauti un cadou nu care sa-ti placa tie ci care crezi ca ii va face placere persoanei, care-l va primi. Imi place sa fac cadouri, sincer nu prea am primit cadouri pe gustul meu cand le-am primit… si oarecum am fost dezamagit fiindca nu s-au gandit la gusturile mele, insa nu am aratat ca asta se se vada, fiindca am apreciat gestul ca s-au gandit la mine!
Eu primesc bani si cadouri in mod egal, dar prefer banii, ca sunt pretentioasa si omenii nu ma nimeresc niciodata la gusturi. Da, apreciez mult ca se gandesc la mine, dar sunt si dezamagita cand nu am ce face cu obiectul primit. :ermm:
ce parere ai despre voucherele pentru cumparaturi? :angel:
Calul de dar se cauta la dinti, ca sa stii daca tre sa-i pui proteza sau nu :devil:
:))) Asta e by Castiel. :biggrin:
exact…. the one :)))
…and only. :tongue:
Uitam chestia principala. Aici e cu dichis!depinde de la cine e. Daca e de la cineva important…..te bucuri chiar daca iti place,chiar daca nu! Daca e de la cineva mai putin important,incerci sa te bucuri daca macar iti foloseste la ceva cadoul respectiv,sau daca iti e pe plac!
Adica indiferent ce iti ofera iubitu/iubita e bine primit? :unsure: Macar sa-ti ofere, sa ai cine sa-ti ofere!
:) îmi place să primesc cadouri… Deși nu-i cea mai fericită formulare. Îmi place când cei din jurul meu – prieteni, familie – își amintesc de ziua mea, sau se obosesc să trimită o urare de sărbători. Văd însă că nu se mai poartă astfel de politețuri… Nu la toți.
– și nu contează că sunt scumpe sau nu, originale sau nu… Chiar deloc.
Despre cadouri, le primesc cu drag. Mi s-a întâmplat să nu se potrivească cu felul meu de-a fi… atunci le-am dat cadou, din inimă, altcuiva. Cineva care avea nevoie de acel lucru sau pe care l-ar fi vrut. Eu cred că e mai bine decât să le ascund undeva, pline de praf.
Apreciez cadourile – in cazul meu, stiu ca sunt alese si gandite
Iti place sa primesti, dar sa daruiesti?
Am scris un comentariu aiurea
acum văd, mă repet… Îmi place și să dăruiesc. Mă gândesc ce aș putea lua, caut, compar, întreb :D De cele mai multe ori, le-am potrivit :)
Oh, eu nu am gasit nimic aiurea in el, eram curioasa daca iti place sa si daruiesti. Eu de exemplu am o teama viscerala sa nu dezamagesc sarbatoritul, sa nu iau ceva care sa nu i se potriveasca sa nu ii placa deloc. :cwy:
hm… un om care merita un cadou il va aprecia oricum ar fi :) Pentru că acel om ar trebui să stie că l-ai cautat, că te-ai străduit :wink:
Eu de obicei vreau sa primesc banii.. dar de obicei prietenii sau familia stiu ca-mi plac gadgeturile si stiu ca ma face happy chiar si-un mouse mai misto asa
De exemplu cineva stia ca-mi plac jocurile shooter, asa ca mi-a luat un mouse dedicat gamingului
:happy:
Cat despre mine, depinde de persoana, daca e un baiat, prefer sa mai dau si-o suma de bani si sa-si ia ce-i place, DAR daca am momente cand stiu sigur ce i-ar place, ii iau eu direct. Cred ca datul banilor, e cand cazi intr-o lipsa de idei.
Iar la iubita sau sora.. imi place sa ofer ceva (aici excluzand bani oferiti). Cred ca fetele ar fi mai sensibile la asta, deci doar cu baietii e mai bine sa le dai bani la ziua lor.
Eu ma gandeam ca e exact invers, ca barbatilor le cumperi ceva, iar femeilor le dai bani. Ele sunt mult mai pretentioase de obicei si e mai greu sa le nimeresti gusturile. La voi merge un gadget ceva, vorba ta. Iar cu iubita puteti merge impreuna in oras de ziua ei si daca vede ceva pe gustul ei sa-i cumperi.
Daca te gandeai asa, e din cauza ca te-ai gandit la FEMEIE – FEMEIE si FEMEIE – BARBAT
Aici e in functie de ce esti, femeie sau barbat. Normal ca eu le pot oferi altor baieti bani cu usurinta.. iar tu unor prietene tot la fel. Vorba aia “doar e intre noi”
Cat despre iubita.. eu de obicei tot ‘studiez’ ce i-ar place. Sunt momente cand ea singura iti zice ca-i place ceva anume. Ei bine daca dai atentie acelor momente, cand va urma o ocazie, vei sti deja ce sa iei.
Lusio, unei prietene nu as putea sa-i daruiesc bani, cred ca s-ar simti foarte jignita, mai degraba celor din familie, rudelor. Intre noi ne permitem.
Inseamna ca esti un iubit atent.
Cand consider ca merita.. da.
Aha, deci eu nu am meritat pana acum de nimeni nu mi-a facut niciun cadou. :angel:
oho… sigur ca da… gestul conteaza… si inca foarte mult… pentru ca spune enorm, despre persoana care ofera…
in acelasi timp… este adevarat si faptul ca… cel ce primeste, ar trebui sa faca asta, in mod constinet de posibilitatile financiare ale ofertantului… si sa nu aibe niciodata, absolut niciodata pretentii care ar depasi puterea financiara a acestuia…
imi amintesc de un coleg de servici din ro… i-a facut cadoua sotiei lui, de ziua ei, o minge de fotbal… spunandu-i ca… stie din experintele anterioare, ca orice ar fi oferit, tot nu era pe gustul ei si ea ar fi mers ca sa schimbe…
in ce ma priveste… cel mai usor, aleg cadouri de la departamentul marochinarie… genti… plicuri.. portmonee… si de la libratie… pixuri… stilouri… fel de fel de diferite necesare la birou…
la parfumuri… imi plac magazinele unde au liste de… top10… si mereu aleg de acolo pe primul… pana acum nu ma dat gres niciodata…
cel mai mult… ma bucura sa primesc pixuri… sau alte unelte de scris…
tie… ce cadouri iti plac???
Cred ca a lesinat doamna respectiva cand l-a vazut pe sotul ei cu mingea de fotbal in brate pe post de cadou.
Asta da motiv de divort. 
:biggrin:
Si eu ador instrumentele de scris, mai putin stilourile, e adevarat, pe unde ma duc incerc sa-mi achizitionez un pix drept amintire, am deja o micuta colectie. :biggrin:
Nu prea primesc cadouri, nu as sti sa-ti spun. De obicei imi cumpar singura ce-mi place. Sunt extrem de pretentioasa. :dizzy:
pastrez cu drag… stiloul chinezesc… cu penita de aur… cumaprat din prima mea bursa de student… pe care am platit 99 de lei…
facem schimb de pixuri?? pretentioaso… te las ca sa alegi unul care-ti place…
Pai da, vreau unu cu NY. Pe toate pixurile mele scrie orasul din care le-am achizitionat.
Din pacate nimeni nu mai da 2 bani pe un gest binevoitor…
E atat de simplu sa faci fericit un om…. Tot ce trebuie sa faci e sa il sprijini, sa ii fii aproape.
Cat despre intrebarea ta… In locul cadoului prefer un zambet, si nu un scuipat.
Multi dintre noi ne multumim cu putin, din pacate, uneori nici de acesta nu avem parte.
Un zambet sincer, din inima? Cu adevarat un dar frumos.
Uneori lucrurile simple sunt cel mai greu de obtinut.
Pentru ca ne-am indepartat foarte tare de ele.
Mulţumim de dar, eu ador trandafirii :wub:
Cred că aş zice ambele, îmi place să primesc cadouri şi să raspund..da, contează mai mult gestul, dacă este din inimă..e perfect.
Şi îmi place să caut cadouri,dar e destul de greu, eu caut mereu să surprind (într-un mod plăcut,fireşte) aşa că la mine durează până găsesc cadoul perfect… :happy:
Cu mare placere, ma bucur ca am nimerit tocmai florile tale preferate.
:cheerful: Asa cred si eu, daca darul e din inima nu are cum sa dea gres. 
Multam de trandafir :D
Complicat in nuante acesta formulare “gestul conteaza”. Recunosc ca si mie imi este dificil sa ofer cadouri persoanelor despre care stiu putine lucruri..in principiu ma interesez cam ce si-ar dori…Nimic nu egaleaza ( pentru multi dintre noi) sa primesti cam ce-ti doresti. Imi place ca lumea din jurul meu sa fie fericita, si daca aceasta varianta aduce fericire, ma straduiesc sa implinesc dorinte..
In principiu ma detasez de clisee..Iti dau un exemplu.
De ziua ganguritei, am aranjat cu niste prieteni (pentru ca eu nu reuseam sa fiu si langa ea si sa aranjez lucrurile) si am aranjat undeva pe malul Dunarii, niste copacei impodobiti cu ceva pamblici, o inimioara din lumanarele, o “cale” insemnata tot cu lumanarele, ceva baloane, o sticla de sapanie, si drept cadou, ceva util ce stiam ca-si doreste (tocmai ramasese fara uscator de par)..Ce crezi ca a contat cel mai mult, cand luata prin surprindere si printr-o masinatiune conspirativa am dus-o acolo ? Acel uscator de par de care avea nevoie, sau restul ? In locul scatorului putea fi orice altceva mai valoros ( nici asta nu era ieftin), dar, de cadouri a luat aminte dupa ce a obosit sa se manifeste :D Cred ca gestul a contat mai mult, putea nici sa nu fie cadou, era totuna cred..
Poti spune ca am interpretat gresit, dar ma dau pe mine exemplu…Eu sunt mai “ciufulit” cand vine vorba de a-mi cumpara cate ceva… Printre prieteni sunt cunoscut ca “iau in barca” :D …ei bine, de ziua mea am primit o superfelicitare care reprezenta intr-o forma draguta o barca si alte vietuitoare, toate luand numele unui prieten din grup. Imi place asa mult acea felicitare, care a fost facuta cu mare drag de toti cei implicati, ca nu stiu ce altceva ar putea egala acea bucurie (ma refer la un alt cadou)…No, aceste fiind spuse, iti doresc zile pline de frumos :D
Suberbe cadouri, se vede ca esti foarte atent la detalii, si eu as fi fost fericita in fata unei asemenea demonstratii de iubire si afectiune. :cheerful: Da, e un exemplu potrivit, in cazul asta gestul a contat cel mai mult, dar a fost unul iesit din comun! :wink:
:cheerful: La cat egoism exista in clipa de fata in jurul nostru, nu prea intalnesti oameni care sa gandeasca astfel.
“Imi place ca lumea din jurul meu sa fie fericita, si daca aceasta varianta aduce fericire, ma straduiesc sa implinesc dorinte.”
Imi place cum gandesti…ai inima buna.
Weekend frumos alaturi de gangurita.
Gestul conteaza doar in cazul in care este vorba despre un persoana aproape straina care iti ofera un buchet frumos de flori sau o cutie cu ciocolata. Cand vine vorba de prieteni, cred ca ar trebui cu totii sa fim atenti. Si nici nu ar trebui sa ne fie greu! Eu mereu am stiut ce sa le iau prietenelor mele cu ocazia diferitelor evenimente, pentru ca petrec suficient timp cu ele incat sa stiu ce isi doresc sau au nevoie :biggrin: . :biggrin:
Mare dreptate ai Dana, gestul conteaza atunci cand vine pe neasteptate din parte unui virtual necunoscut sau a unei persoane cu care nu ai mari tangente, cand e vorba de un prieten bun, altfel sta treaba.
Imi place si sa primesc cadouri dar si sa dau, mai ales persoanelor apropiate mie. Inca mai cred ca gestul conteaza, faptul ca o persoana s-a gandit la tine mi se pare mare lucru pe care il apreciez pe masura.
Imi place sa primesc si sa ofer in egala masura. Nu as putea spune ca imi place una mai mult decat alta. Singura mea problema este ca nu ma pricep deloc, dar deloc la cumparat cadouri. :)) si mereu ma enervez ca nu gasesc ceva sau nu stiu unde sa caut sau ca nu stiu ce sa iau. :))
Inainte de toate, suuuuperb trandafirul!! Absolut superb! Nu stiu cum a reusit sa iasa o asa combinatie de culori, dar este absolut minunat! :D
Imi place sa daruiesc cadouri mult mai mult decat imi place sa primesc. Ba as putea spune ca nu imi place sa primesc cadouri… pentru ca nu stiu cum. Ma enerveaza ca nu stiu ce sa spun, ce expresie sa am, fie ca-mi place respectivul cadou fie ca nu, parca ma simt stanjenita, ma fastacesc si nu-mi gasesc cuvintele. Prefer riscul de a nu fi tocmai cadoul perfect pentru persoana caruia daruiesc decat acea stanjeneala de a primi… :)
depinde … daca se intimpla sa gasesc Cadoul de care sa fiu multumit, atunci imi face mare placere sa ofer. Pentru asta trebuie inspiratie si noroc. Insa atunci cind eu am fost multumit de ceea ce ofer, de cele mai multe ori si destinatarul a fost!
Da, gestul contează. Pentru că arată disponibilitatea acelui om pentru a îţi oferi ceva, după putinţă.
Având în vedere că sunt obsedat de gadget-uri electronice, şi nicicum nu pricepe lumea că asta aş prefera decât alte prostii, mă mulţumesc cu gesturile :biggrin:
“Având în vedere că sunt obsedat de gadget-uri electronice, şi nicicum nu pricepe lumea că asta aş prefera decât alte prostii, mă mulţumesc cu gesturile”
Tare fraza asta
Te (cam) subscriu